Page 3 - Drumul_socialismului_1977_12

^«cojiujqiwE 3( r
Pag- 3

IALITATEA \ Şistul naţional român unitar 1 mi el luptei
— LIPSĂ \ j Comori ale artei populare
icut trei luni i
coloanele zia- 1 neobosite duse k masele
anltfiţam des- ^ popolsre La Cooperativa de artă la contractări cu peste
cinematografică
nei noi unităţi l populară şi meşteşuguri 250 de modele noi. De a- realizarea unor pentru
filme,
în oraşul De- „Alcătuirea statului românesc naţional unitar nu este brie 1918, locuitorii din artistice „Haţegana", din semenea, ambele au par­
rul de \pe stra- ) deci un dar, rezultatul unor conferinţe internaţionale, ci Leşnic alegeau, după cum oraşul I-Iaţeg sau la sec­ curs o vastă bibliografie cum au fost: „bacii",
nitatea s-a fă- l rodul luptei neobosite duse de cele mai înaintate forţe o dovedesc documentele, ţiile din Brad, Uia, Deva, cu caracter de aţ-tă popu­ „Avram Iancu", „Aurel
Vlaicu" "ş.a.
cunoscută prin i ale societăţii, de masele largi populare pentru unire, pro­ în unanimitate de voturi Petroşani, Lupeni, Uricani lară printre care şi o lu­
In zona Petroşaniului
roduselor — * dusul legic al dezvoltării istorice, sociale şi naţionale a ca reprezentanţi ai lor la ale cooperativelor meşte­ crare apărută în 1687. se află cei mai mulţi
ăneşti cu var- ţ poporului român". Marea Adunare de la Al­ şugăreşti, facem' cunoştin­ meşteri populari care
nză — şi prin r ba Iulia pe învăţătorul ţă cu cele mai frumoase încep şi ele acum ela­ realizează costume mo-
zat de servi- J NICOLAE CEAUŞESCU local Ion Cosma, George privelişti de poezie ale borarea unei lucrări de mîrlăneşti. De asemenea,
aiului de aici. ţ Ştefan a lui Nicolae şi Ion pămîntului românesc, cu artă populară. Vor să ţi-e mai mare dragul să
izat a rămas ( Conştiinţa vie a tuturor noştinţă lumii că : „în Poruţiu pe care îi posedă făuritorii comorilor artei deschidă împreună un vizitezi creatoarele de
— şi ce foarte românilor de pe versante­ virtutea dreptului firesc al cu un credenţional, împu- populare autentice. punct muzeistic în cadrul
lipseşte... spe- ţ le Carpaţilor, că fac parte fiecărei naţiuni de a ho­ terhicindii-i ca în numele complexului nou din Ha­ comori de la Valea Bradu­
isei — plă- l dintr-un singur neam — tărî liber asupra sorţii sa­ a toată suflarea româneas­ Costumele vechi sînt ai­ ţeg, ce se va da în folo­ lui, Stănija, După Piatră
varză. Moţi- J prin limba vorbită şi înţe­ le... naţiunea română... din că din Leşnic să adreseze doma reproduse în exem­ sinţă anul viitor şi va cu­ (unde lucrează 40 de fe­
m primit var- » leasă de toţi, prin păstra­ Transilvania declară că şi să declare sfînt şi so­ plare noi. Comunista Au­ prinde de la obiectele de ntei) şi mai ales diverse­
răspunsul in- l rea aceloraşi obiceiuri şi voieşte şi dînsa a se folosi lemn că „noi toţi vrem în­ rora Coţolan, şefa unită­ ceramică pînă la cele din le lenjerii, baticuri, eşarfe*
lucrătoarelor / legi, prin scrierile lor de de acest drept... pretinzînd truchiparea marelui ideal ţii de broderie manuală lemn. bluze, rochii etc. brodate
:a acum nu 1 mărire a faptelor vitejeşti înfăptuirea dreptului său naţional român, adică uni­ şi Maria-Olga Damian, Pasionatele colecţionare cu mult talent de către
i, ce vor face l ale străbunilor — a ţinut inalienabil şi inprescriptibil rea tuturor românilor în- creatoare de modele, stră­ ne arătaseră o oală de M-ărioara Popovici de la
.. Lara). i trează, din generaţie în la viaţa deplină naţiona­ tr-un stat naţional român, bat neobosite, din pasiu­ secţia din Boşorpd. Se
generaţie, dorinţa de uni­ lă". Prin crearea consiliilor peste 100 de ani, de la cuvine să-i amintim şi pe
ENERGIE ) re şi emancipare naţională. naţionale şi gărzilor naţio­ care ne va ocroti şi păzi ne, localităţile judeţului, Cîmpu lui Neag, apoi un responsabilii celorlalte u-
TRICĂ 1 nale, prin preluarea admi­ pe noi toţi, aceasta o vrem zonele etnografice, în cău- lampadar, numeroase cos­ nităţi ca : Iconia Dobrea-
Din cele mai vechi
ca, din Ghe- ^ timpuri, de la încercarea nistraţiei părăsite de pre­ pentru aceasta trăim şi , tarea autenticului în vechi tume pădureneşti ş.a. în nu, Doina Uleia, Aurel f
!23 şi Gheor- i lui Mihai Viteazul pînă în fecţi, primpretori şi notari, muncim". La rîndul lor ţă­ case ţărăneşti la Sarmize- marea majoritate se e- Şeroni şi Neta Armioni..
din Topliţa, ! anul revoluţionar 1848, nă­ prin organizarea “pazei şi ranii din Streisîngiorgiu getusa, Păucineşti, Lunca xecută lucrări cu munca bintre produse, 90 la su-
ost prinşi de ) zuinţele tuturor românilor ordinii în locul jandarmi­ cereau împuternicitului lor Cernii, Dăbîca, Hăşdat, la domiciliu. în localităţi tă sînt destinate exportu- '
curent elec- ţ s-au îndreptat spre reali­ lor alungaţi, masele popu­ Dănescu Moise a lui Pe­ Lelese, Grădiştea Munce- cu îndelungate tradiţii lui în peste 20 de ţări,
iceasta şi-au i zarea dorinţei patriotice de lare dovedesc multă ma- tru ca „Acolo să vorbească liilui sau în fascinanta etnografice : bluze gen ie ca : Franţa, R.F.G., Cana­
toa rele, ca re I unire. Idealul unirii a de­ în numele nostru, contri­ Ţară a moţilor erişeni. brodate manual, costume da, Japonia, Elveţia, Aus­
buind cu votul său la ho-
egistrat con- \ venit după 1848 întîiul o- tărîrea ce se va aduce în Inspirîndu-se din aceste naţionale din toate zone­ tria, Australia, contracte­
\ biectiv, problefna centrală 59 de ani de la acea adunare, primind vo­ locuri străbune, creatoa­ le ţării, comandate de le fiind onorate prin
a istoriei noastre, pentru
IGECOGP Bucureşti cu
-
tul lui ca şi cînd ar fi
\ care militează întregul po­ votul nostru al tuturor". rea Maria-Olga Damian către casele de cultură, peste 80 de firme străi­
\ por. In străduinţele sale de unirea Transilvaniei Din partea Consiliului va participa anul acesta teatre, casele de producţie ne. Dulcile privelişti ro­
loc să plă- ^ a menţine vie flacăra lup­ cu România naţional român din Deva mâneşti sînt mesagere în
lume ale artei moştenite
sume mici, t tei pentru binele poporu­ este desemnat să participe din străbuni. De remarcat
îsumul lunar > lui, N. Bălcescu prezicea în fruntea unei numeroase că ICECOOP şi-a făcut un
plătesc cîte \ profetic că revoluţia viitoa­ delegaţii la Alba Iulia, e- bun renume prin produ­
ctiv, 500 lei l re a românilor „nu se va turitate şi chibzuinţă în minentul om politie şi de sele realizate de coope­
:um şi des- J mărgini a cere libertate toate acţiunile care s-au stat dr. Petru Groza, iar rativa „Haţegana". La ,
jrimul 2 379 ţ dinlăuntru, care este peste succedat înaintea convocă­ Partidul Social Democrat tîrgurile organizate pro- ■;
1 769 lei. I putinţă a dobîndi fără li­ rii Adunării Naţionale de din Deva, printr-un cre­ dusele cooperativei se
ură de min- J bertatea din afară, liberta­ la Alba Iulia. denţional, îşi dă adeziunea iţucură de foarte multă
iescu, co- 1 tea de sub dominaţia stră­ Ca peste tot, şi în jude­ de participare a delegaţilor
ină, ci va cere unitatea şi ţul Hunedoara, zilele care partidului la măreaţa adu­ api'eciere. Buna organiza- 4
libertatea naţională". au urmat pînă la 1 decem­ nare. Grupurile delegaţilor re a muncii îşi spune diri ]
UL PLAC ţ Puternicele frămîntări brie 1918 au fost cele mai muncitorimii din Valea plin cuvîntul iar planul /
de lucru / din jumătatea a doua a măreţe. Oamenii se fră- Jiului şi Brad au partici­ se realizează lună de lu­
riu pentru 1 secolului al XlX-lea au mîntau, se sfătuiau, se pat la adunare avînd în nă, la toţi indicatorii.
nuncii, deci ţ dus la prima realizare trai­ pregăteau zi şi noapte, a- frunte steaguri tricolore şi Pasiune, talent, fante­
:are lucrea- t nică în procesul de făurire legînd delegaţi care să pre­ roşii, ceea ce simboliza,, zie, artă în meşteşug sînt
comercia- ’ a statului naţional unitar. zinte toate păturile naţiu­ după cum s-a exprimat un atributele harnicului co­
Mare. Nu- ţ Unind Ţara Românească nii române. Aducînd la cu­ muncitor : „dreptate şi u- lectiv de la „Haţegana".
şele Doina l cu Moldova în 1859, popo­ noştinţă vestea convocării nirea cu România".
Indeminarc, talent, pricepere pe tărimul comorilor ar­
or-gestionar / rul român îşi întărea, în Marii Adunări de la Alba Astfel, la 1 decembrie tei noastre populare. Aspect de muncă de la cooperativa ION COŢOl
alimentar 1 ■ faţa lumii, voinţa de unire, Iulia, ziarul „Libertatea" 1918, pe cîmpul lui Horia, „Haţegana". corespondent voluntar
lucrător- i de atîtea ori mărturisită, din Orăştie scrie : „Această cei peste 100 000 de români
jfet, des- ţ ajungînd la pasul care, adunare este chemată să adunaţi din toate colţurile
j1 lor plac. I privit prin perspectiva is­ hotărască asupra sorţii Transilvaniei au consfinţit
a deschid, > torică, a făcut "posibilă ob­ neamului nostru şi să ex­ prin glasul lor hotărîrea
nităţile în- \ ţinerea independenţei de prime voinţa nestrămutată istorică de unire a tuturor Cuvîntul legii este ferm pentru
i întîmplat l stat şi sporirea puterilor a naţiunii române care maselor într-un singur
25 noiem- / în scopul construirii inde­ pretinde sus şi tare unirea stat. Exprimîndu-şi răspi­
I au ţinut \ pendenţei naţionale, pro­ naţională". In numele Con­ cat dorinţa, poporul a toţi cei care o încalcă
' în puma i ces care s-a desăvîrşit la 1 siliului naţional român din spus : „In această hotărîre
onducerCră } decembrie 1918. Orăştie, ziarul chema pe a noastră atîrnă tot ce au
consum I Victoria Marii Revoluţii toţi românii să participe dorit strămoşii noştri, tot Apărarea şi ocrotirea e- Din păcate, însă, -mai e- fapte, în ziua de 22 noiem­
de zis ? ^ Socialiste din Octombrie, nă­ la adunare. „Fraţilor pen­ ce ne încălzeşte pe noi cei fectivă a. omului, grija pen­ xistă elemente înapoiate brie 1977, în prezenţa unui
ruirea imperiului habsbur- tru ca adunarea aceasta să de faţă şi tot ce ne înalţă tru viaţa lui, pentru forma­ — puţine la număr —, ca­ numeros public.' S-au scos
în evidenţă faptele şi îm­
tNTIER t gic au creat cadrul interna­ fie cît se poate de impo­ pururi pe fiii şi nepoţii rea personalităţii- sale,- asi­ re duc o viaţa parazitară, prejurările în 'care a fost
gurarea condiţiilor pentru
atentează la bunurile ob­
şantierul ) ţional favorabil pentru zantă, datori sîntem de a noştri", ceea ce demon­ exercitarea efectivă .a drep­ şteşti şi personale ale ce­ săvîrşită această infracţiu­
al Hune- ) desfăşurarea luptei popo­ ne îngriji ca prin numărul strează că unirea, aşa cum turilor şi libertăţilor re­ tăţenilor, la viaţa şi inte­ ne deosebit de periculoasă,
oierea Io- l rului român pentru unita­ participanţilor să dove'dim se subliniază în Programul flectă complet şi adîn'c u- gritatea corporală a oame- s^au evidenţiat probele de
lumii întregi că poporul
al fiera- } te. Prin acţiunile revolu­ partidului, „a fost rodul manismul .. democratismului - vinovăţie din dosar cît şi
român una este şi că toţi
_
;te parcat j ţionare ale maselor popu­ împreună pretindem sus şi luptei maselor largi popu­ nostru socialist. S-a for­ mior, care tulbura ordinea prof}lu j . social moral dec |_
ci a 1300, i lare se pregătesc condiţii­ tare formarea statului na­ lare, a muncitorimii, ţără­ mat,' de-ă, lungul anilor, o şi liniştea .publică, încăl zut al inculpatului, averti-
a
-HD-7496 ! le "favorabile dezideratului ţional român unitar şi pu­ nimii, intelectualităţii, ale nouă atitudine cetăţeneas­ cînd cele mai elementare zînd în acelaşi timp pe toţi
cercurilor
înaintate
roi, fiare 1 de veacuri al poporului ro­ ternic". burgheziei, a principalelor că, ce se manifestă prin reguli de convieţuire socia­ acei care încalcă legea, ca­
ca-n şan- ţ mân — Unirea Transilva­ In cadrul adunărilor, mii clase şi pături ale societă­ respectarea, din convinge­ lă. re săvîrşesc fapte cu un
mpiedicat t niei cu România. de participanţi dădeau glas ţii, opera întregului popor, re, "de către majoritatea .Un. asemenea exemplu pronunţat pericol social a-
In asemenea împrejurări,
agă aici. > prin declaraţia din 12 oc­ dorinţei lor ca delegaţii a- a întregii naţiuni". covîrşitoare a cetăţenilor negativ îl constituie Ale­ tît pentru apărarea avutu­
p, totuşi ? ţ xandru Covaci, care într-o lui obştesc-cît şi a intere­
tombrie 1918, Comitetul leşi să voteze pentru uni­ Prof. ION FRĂŢILA din judeţul nostru, a nor­ seară, în restaurantul ,£>ar-
t Executiv al Partidului Na­ rea Transilvaniei cu Româ­ şeful filialei Deva melor legale şi a regulilor mis“ din Deva, fără nici selor legitime ale cetăţenii
lor, că nici o încălcare a
ţional Român aduce la cu- nia. Astfel, la 28 noiem- a Arhivelor statului I de convieţuire socială.
SĂ... 1 \ un motiv întemeiat, a lo­ legii nu va rămîne nepe­
vit cu cuţitul pe Ioan Ru- depsită.
ui Sime- ţ su, în timp ce acesta stă­
e unităţi t In urma deliberării, Tri­
rte bine > Luna preparatelor tea împreună cu alţi co­ bunalul judeţean Hunedoa­
e foarte ţ culinare Start spre înfăptuirea noului in proporţii uriaşe legi la o masă, cauzîndu-i ra l-a condamnat pe Ale­
xandru Covaci la 9 ani în­
însă că grave leziuni corporale, iar chisoare, aplicînd şi pe­
cam... O DOVADA a cu­ viaţa i-a putut fi salvată depsele complimentare şi
la rîndul ei, mişcarea întregului oraş. Adi- |
al res- noaşterii MESERIEI, (Urmare din pag. 1) că întregul vechi, . încă puternic prezent, • doar datorită intervenţiei accesorii privind interzice­
Să ’ şi A PREOCUPĂRILOR sînt 6 şcoli generale şi două licee, cu 28 cuprinzînd trei cartiere, formate din cu- ' prompte a medicilor. rea dreptului de a alege şi
oia tre- ateliere-şcoală, 30 laboratoare, 108 săli de noscutele colonii, va dispare. Aproximativ I Tînărul Alexandru Co­ de a fi ales, de a ocupa a-
î desfa- PENTRU clasă, in care activează 271 cadre didactice. 5 000 de oameni vor rupe definitiv cu locu- * vaci, în vîrstă de 26 ani,
I.A.S., DIVERSIFICARE In anii edificării socialiste Lupeniul a inţele vechi şi se vor muta în altele noi. ţ a mai suferit o condam­ numite funcţii de stat şi
ie des- primit o puternică dotare materială. Au In 7—8 ani se vor crea încă vreo 3 000 | nare de un an închisoare alte drepturi. Totodată, i
la ora Ieri, la restaurantul „Ba- fost construite 5 400 apartamente (în care locuri de muncă stabile. La acestea se mai * pentru furt din avutul per­ s-a aplicat şi interdicţia de
adaugă un număr considerabil de con- I
3t mare chus“ din Deva, a fost or­ locuiesc aproape două treimi din cetăţeni) structori care să ridice unităţile industriale ' sonal în anul 1974 iar în a mai domicilia în munici­
ganizată, în cadrul „Lunii
rre, ali- preparatelor culinare", o şi două cămine de nefamilişti cu 480 de prevăzute, precum şi dezvoltarea puternică! 1975 a fost pus în liberta­ piul Deva după ispăşirea
3 închi- semnificativă şi concludentă locuri. Amintim condiţia locuinţei, ca ex- a oraşului. Potrivit datelor existente, noul | pedepsei.
cată la expoziţie de preparate de primînd una din nevoile elementare pentru centru al oraşului va fi in Bărbăteniul de s te, cu 158 zile înainte de Opinia publică, toţi cei
statornicirea oamenilor veniţi aici la bătă­
nea un bucătărie, realizată în ex­ lia cărbunelui. azi, deci la ciţiva kilometri mai la vest. t ispăşirea totală a pedepsei, care au pă-ticipat la pro­
ă. Cu clusivitate aici, cu reţete Ultimii 3 ani sint, de asemenea, revela­ Aici se va dezvolta un centru civic impre- I creîndu-i-se astfel posibili­ ces şi-au manifestat indig­
iractica pe bază de legume, ouă, tori pentru grija statornică pe care statul sionant prin dimensiuni, prin diversitatea' tatea de a munci, de a se narea faţă de aceste acte
a. co- paste făinoase, peşte, carne o acordă minerilor. In această perioadă, şi nivelul calitativ al serviciilor. In jurul I integra în viaţa socială. Nu criminale, înfierînd faptele
de pasăre şi alte materii din fondurile statului s-au cheltuit 13,6 mi­ anului 1990 Lupeniul va avea o populaţie J comise de inculpat.
prime. S-au afirmat nu mai lioane lei pentru întreţinerea fondului lo­ cu circa 11 000 — 12 000 mai mare decil în > a înţeles sensul adevărat Toţi cei care mai sînt
A puţin de 80 de sortimente cativ, precum şi pentru acţiuni edilitar prezent. al acestui act de clemen­ tentaţi de a mai săvîrşi a-
II ! în cantităţi capabile să facă gospodăreşti şi de înfrumuseţare iar alte Prin investiţiile aprobate suplimentar de * ţă. Călcînd în picioare a- semenea fapte trebuie să
itaţiilor faţă unei cereri de consum 15 milioane lei pentru dezvoltarea învăţă­ către conducerea partidului, incă în aciua- I ceastă încredere, a săvîrşit cunoască odată pentru tot­
Iul cincinal se vor construi, intre altele, o I
i, pe o mari. Se cuvin două cuvin­ mântului. Ocrotirea sănătăţii oamenilor de întreprindere de /ire celulozice, o ţesătorie ' din nou o faptă gravă, deauna că legile statului
a i a pi oamenilor a e
te şi despre realizatori —
e ocu- responsabilul unităţii, Gri- aici, cu tot ce înseamnă * aceasta importau- m ătase , un magazin- universal cu o su- 1 criminală, / punînd în pri­ nostru, elaborate de popo­
„
..
d
p afafă uth& dg Gm m p > Q hM 0(?roaH . «
toam- gore Roman, ajutoarea şe­ ţa şi generoasa acţtune de s oi, «™orpo- ţ a? mrpypritnrp. si mn- I. mejdie viaţa unui om. rul muncitor, a cărui voin­
ICI ae 04,0 milioane lei. ristazi, L.U -
ălteas- fului de unitate, Elena Ro­ rat o sumă mentară, un magazin de prezentare şi vin- |
peniul are 406 locuri de spitalizare, 56 me­
astfel man, bucătarul şef Ştefan dici şi 290 cadre medii sanitare, faţă de 80 zare a mobilei, o cantină restaurant, un | Pentru fapta sa crimina­ ţă o exprimă, sînt obiecti­
pe su- Cişmadie, bucătarii Corne­ de paturi de spitalizare şi 6 cadre medi­ restaurant de categoria 1, o unitate de de- * lă, organele Procuraturii ve, principiale, dar în ace­
lia Munteanu, Ildiko Luca cale în primii ani de după eliberare. pozitare şi desfacere a combustibilului şi a I judeţene au dispus trimite­ laşi timp severe faţă de
şi Margareta Toth. materialelor de construcţie etc. rea în judecată, prin re­ cei care încalcă normele
fel se Acum, Lupeniul industrial şi social se Lupeniului i se deschide astfel o perspec- J
Asemenea expoziţii orga­
mune- nizează şi cu alte ocazii res­ află la un nou stadiu de pornire, de pe tivă impresionantă. Cele relatate aici re-1 chizitor, a inculpatului A- de convieţuire socială.
şi in taurantul „Bachus". Ele se care va pleca într-o viteză şi mai mare. prezintă o schiţă cu totul incompletă. s lexandru Covaci, zis Tilică,
înfăptuirea noului în proporţii
i un înscriu în preocupările mai incă din anul viitor. Despre ce este vorba ? si i i - ^nnd. pentru infracţiunea de ten­ VICTOR DUMITRU
ar u sr>re
Printr-o ampla şi costisitoare actn/nc eco- £
; luat largi ale I.C.S.A.P. Deva şi nomica, se va pvne in producţie arapul Y H d a t n I tativă de omor. procuror şef
i. (N. ţ ale colectivului de la „Ba­ minier Lupeni-est. Această va determina, CORNEL ARMEANU Tribunalul judeţean l-a Procuratura judeţeană
chus" pentru diversificarea Hunedoara
producţiei proprii., .••;•»'»••• • * A 3 **-?* a a ■}*»,* j Miu<ur £ j i J a » r A Jianc a AKww A TSJlWf S A judecat, pentru aceste