Page 33 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 33
Prolefari din toafe fările, unifi-vă!
La 9 decembrie s-au în tei şi preţuirii profunde fa tale neferoase Baia Mare, T o v a r ă ş u l Nicolae a Raportului prezentat a nivelului de trai in anii
cheiat, în Capitală, lucră ţă de secretarul general al Nicolae Hîrtop, director la Ceauşescu, secretar gene de tovarăşul N i c o l a c 1976—1980 şi îmbunătăţi
rile Conferinţei Naţionale partidului, faţă de parti întreprinderea agricolă de ral al Partidului Comunist Ceauşescu cu privire la rea Legii retribuţiei care
a Partidului Comunist Ro dul nostru comunist, for stat Niculiţel, judeţul Tul- Român, preşedintele Re realizarea hotărîrilor Con urmează să fie publicată şi
mân, eveniment de seamă ţa politică conducătoare a cea, Vasile Draica, maistru publicii Socialiste Româ gresului al Xl-lea, a Pro supusă dezbaterii tuturor
în viaţa partidului şi po societăţii, inima şi conşti la' întreprinderea Elcctro- nia, a condus ultima şe gramului Partidului Co oamenilor muncii. iar,
porului nostru, trăit cu în inţa vie a poporului. oentrale Rovinari, îofi Co- dinţă a Conferinţei. munist Român şi la sarci apoi, prezentată Marii A-
sufleţire, cu deplină satis Prima şedinţă a fost man, membru supleant al La lucrările şedinţei de nile de viitor. dunări Naţionale ;
facţie şi aprobare, cu înal condusă de t o v a r ă ş u l Comitetului Politic Execu închidere a Conferinţei Prin votul lor unanim — Programul de redu
tă conştiinţă şi răspunde Gheorghe Oprea, membru tiv al C.C. al P.C.R., minis Naţionale au fost de faţă şi entuziast, care este, în cere a duralei săptămânii
re partinică de întreaga al Comitetului Politic .Exe trul apărării naţionale, Ion şefi ai misiunilor diploma fapt, votul tuturor comu de lucru, începînd cu
ţară. După trei zile de in cutiv al C.C. al P.C.1L, Văduva, prim-topitor la tice acreditaţi în ţara noas niştilor pe care "îi repre 1978 ;
tense şi rodnice dezbateri, viceprim-ministru ai gu Combinatul siderurgic Re tră, precum şi trimişi spe zintă, al întregului partid
marele forum al comuniş vernului, care a anunţat şiţa, Silvia Mureşan, şef ciali ai unor agenţii de şi popor, delegaţii nu apro — Propunerile cu privi
tilor români a adoptat ho- că pe adresa Conferinţei de fermă la Cooperativa presă şi ziare de peste ho bat Hotărî rea Conferinţei re la perfecţionarea con
ducerii tuturor sectoarelor
tărîri de însemnătate pri Naţionale, a secretarului agricolă de producţie Bo- tare, corespondenţi ai pre Naţionale a Partidului Co de aclivitaţe, a legislaţiei
mordială pentru prezentul general al partidului, au buleşti din comuna Ştefă- sei străine. munist Român de adop
;şi viitorul patriei, pentru sosit peste 1.000 telegra neşti, judeţul Botoşani, La dezbaterile generale tare a Raportului pre Republicii Sociaiiste Româ
ridicarea ei pe o nouă me, prin care colective de Nicolae Maier, director ai au mai luat cuvîntul tova zentat de tovarăşul Nicolae nia, a activităţii organelor
treaptă de dezvoltare eco- oameni ai muncii, în frun întreprinderii de conduc răşii : losif Uglar, membru Ceauşescu cu privire la de justiţie şi ale Ministe
nomieo-socială, pentru spo te eu comuniştii — români, tori electrici emailaţi din al Comitetului Politic E- realizarea hotărîrilor Con rului de Interne, precum
rirea continuă a bunăstării maghiari, germani şi de Zalău, Maria Suhov, ingi- Xecutiv, secretar al C.C. al gresului al Xl-lea, a Pro şi noi măsuri privind dez
poporului, pentru munca alte naţionalităţi — din ner-şef la Cooperativa a- P.C.R., Gheorghe Stan, di gramului Partidului Co voltarea democraţiei socia
şi lupta pe care întreaga toate domeniile vieţii ma grieolă de producţie Galda rector al Combinatului de munist Român şi la sarci liste.
naţiune, în strînsă unita terialo şi spirituale, dau o de Jos, judeţul Alba, Va- prelucrare a lemnului din nile de viitor. In continuare, a fost a-
te, o desfăşoară/ în vede înaltă apreciere şi expri siie Stoleru, tehnician la Focşani, Ştefan Pa vel, doptală. în unanimitate,
rea realizării şi depăşirii mă acordul deplin cu idei Combinatul de lianţi şi membru al C.C. al P.C.R., Au fost supuse apoi a- Rezoluţia Conferinţei Na
prevederilor actualului cin le si orientările cuprinse azbociment din Bicaz, A- secretar al Uniunii Gene probării programele şi do ţionale a Partidului Co
cinal, înfăptuirii exempla în Raportul prezen le.vandru îliescu, membru rale a Sindicatelor din cumentele Conferinţei — munist Român. Conferin
re a obiectivelor Congre tat de tovarăşul Nicolac al C.C. al P.C.R., prim-se- România, Ion Tudor, mem rodul gîndirii comuniştilor, ţa 3 însărcinat Comite
sului al Xl-lea, a Progra Ceauşescu, document de o cretar al -Comitetului jude bru al C.C. al P.C.R., prim- a tuturor oamenilor mun tul Politic Executiv al
mului partidului, pentru deosebită valoare teoretică ţean Suceava al P.C.R., secretar al Comitetului ju cii, a întregului nostru po C.C. al P.C.R. să definiti
înaintarea neabătută a şi practică, angajîndu-se Esziera Szoke, secretara deţean Constanţa al P.C.R. por, care, în deplină uni veze Rezoluţia, pe baza
■ României pe calea lumi să facă totul pentru înde Comitetului municipal de tate şi sub conducerea observaţiilor şi propuneri
noasă a socialismului şi plinirea şi depăşirea sar partid Odorheiul Secuiesc, In Conferinţa Naţională partidului, îşi făureşte pro lor făcute în dezbateri,
comunismului. cinilor ce le revin din judeţul Harghita, Gheor au luat cuvîntul 61 de to priul viitor, propriul des urmînd ca ea să fie dată
Vineri. în ultima zi a planul de stat pe anul ghe Dinu. preşedintele varăşi în plen şi 299 de tin, liber şi comunist. publicităţii.
Conferinţei, lucrările' au i9*îK si pe Întregul cinci Cooporaiivvi agri.’-oi • 3b tovarăş i im. şepţiun 1.......... Conferinţa a adoptat, în . In încheierea lucrărilor
fost reluate în plen. nal, pentru înfăptuirea ne producţie din comuna Srrie- Apreciindu-se ca au fost unanimitate, cu îmbună Conferinţei, primit cu
Tovarăşul NICOLAE abătută a hotărîrilor ce ieni, judeţul Buzău, Con abordate problemele prin tăţirile ce vor fi aduse de multă căldură şi deosebită
•CE/VUŞESCU, secretar’ ge vor fi adoptate de Confe stantin Dan, director gene cipale înscrise pe ordinea Comitetul Politic Execu însufleţire, cu vii aclama
nerai al Partidului Comu rinţa Naţională a partidu ral al Combinatului de o- de zi, Conferinţa a apro tiv al C.C. al P.C.R., pe ţii, ia cuvîntul tovarăşul
nist Român. preşedintele lui.' ţeluri spdeialc din Tîrgo-, bat sistarea dezbaterilor, baza propunerilor şi su Nicolae Ceauşescu.
Republicii Socialiste Româ in cadrul discuţiilor ge vişte. urmind ca tovarăşii care gestiilor formulate în plen In repetate rînduri, cu-
v
nia, ceilalţi tovarăşi din nerale, care au prilejuit, Delegaţii au ascultat .şl n-au luat cuvîntul şi au şi în secţiuni : vîntarea secretarului gene
conducerea partidului şi în continuare,. o amplă ~şi de făcut propuneri sau ob — Programul privind ral al partidului este sub
statului au fost salutaţi, aprofundată examinare a aprobat raportul Comisiei servaţii, să le prezinte în măsurile suplimentare de liniată cu puternice aplau
de apeluri a Conferinţei
din nou, la şosirea în sa problemelor înscrise pe or scris la secretariatul Con dezvoltare cconomico-so- ze, cu entuziaste ovalii şi
lă, cu deosebită căldură şi dinea de zi a Conferinţei, Naţionale a partidului, ferinţei. ciaîă a ţării pînă în 1930 ; uralc.
entuziasm, cU puternice a- au luat cuvântul tovarăşii: prezentat de tovarăşul Pe In continuare, tovarăşul La sfîrşitul cuvîntă-
plauze. Delegaţii şi invita Cornel Burtică, membru al tre Lupu, membru al Co Constantin Dăscălescu, se — Orientările generale rii tovarăşului Nicolae
ţii au ovaţionat şi aclamat Comitetului Politic Execu mitetului Politic Executiv cretar al C.C. al P.C.R., a pentru întocmirea planului Ceauşescu. în sala Palatu
de dezvoltare economico-
îndelung, au scandat cu tiv, secretar al C.C. al al C.C. al P.C.R'., preşedin dat citire proiectului de socială în perioada 1981— lui Republicii, martoră a
înflăcărare „Ceauşescu — P.-C.R., Iiie Parascfaiv, di tele Colegiului Central de Hotărîre a Conferinţei Na 1985 ;
P.C.R.“, manifestare vi rector al Institutului de partid, preşedintele comi ţionale a Partidului Comu
brantă,'grăitoare, a dragos . cercetări şi proiectări me siei. nist Român de adoptare — Programul de ridicare (Continuare in pag. a 2-a)
RAPORTUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU
LA CONFERINŢA N/5TIONALĂ A PARTIDULUI
hstărîriior Congresului ... Făcînd o profundă şi triale a fost în primii doi a ramurilor este elocvent
strălucită analiză asupra ani ai actualului cincinal ilustrat de faptul că mai
proceselor ce au avut loc de 11,6 la sută, faţă de bine de 68 la sută din
list Român si ia sarcinile în ţara noastră sub ne 10 la sută cit se preve fondurile fixe existente
mijlocita înrîurire a Con dea, ceea ce a permis ob în economie au fost pu
gresului al Xl-lea al ţinerea unei producţii se în funcţiune în ultimii
Conferinţa Naţională a Partidului Co la bun sfîrşit a tuturor obiectivelor planu P.C.R., Raportul prezen suplimentare de circa 38 10 ani. în cincinalul pe
munist Român aprobă în unanimitate Ra lui cincinal, a programului suplimentar de tat de tovarăşul Nicolae miliarde lei. Potrivit o- care îl străbatem au în
portul prezentat de tovarăşul Nicolae dezvoltare economieo-socială a ţării, a Ceauşescu la Conferinţa rientărilor programatice, ceput lucrările la cîteva
Ceauşescu, secretar general al partidului, Programului partidului, penlru ridicarea Naţională a partidului creşteri mai mari se rea obiective de mare an
care face o profundă analiză, în spiritul pe o treaptă nouă, superioară, a construc prezintă un tablou de lizează în ramurile de vergură, între care Com
exigenţei comuniste, revoluţionare, a în ţiei socialismului în patria noastră, pen realizări cu totul remar valorificare superioară a binatul siderurgic Călă
tregii activităţi desfăşurate de partidul şi tru accelerarea progresului şi civilizaţiei cabile obţinute de poporul potenţialului economic — raşi, Combinatul petro
statul .nostru, de poporul român in pe societăţii româneşti, creşterea bunăstării şi nostru sub conducerea metalurgia feroasă şi chimic Năvodari, trei
rioada care a trecut dc la Congresul al partidului. construcţiile de maşini, mari combinate de maşini
Xl-lea al partidului şi reliefează marile asigurarea fericirii întregului nostru po industriile chimică . /şi a grele şi încă 400 unităţi.-
succese obţinute in înfăptuirea Programu por. „Privind retrospectiv — materialelor de construc industriale importante,
lui partidului, în asigurarea progresului Conferinţa Naţională aprobă, de aseme se subliniază în Raport — ţii. Realizări de seamă Canalul Dunăre—Marea
nea, şi îşi însuşeşte în întregime analiza putem afirma cu îndrep
multilateral al societăţii socialiste româ profundă făcută de Raportul tovarăşului tăţită mîndrie că viaţa, s-au obţinut şi în agricul Neagră. noua hidrocen
neşti, scoţînd în evidenţă vasta experienţă evenimentele — atît in tură, transporturi şi tele trală de pe Dunăre pre
organizatorică şi politică dobindită de or Nicolae Ceauşescu, în spiritul principiilor terne cit şi internaţionale comunicaţii. în investiţii, cum şi metroul Bucureşti.
materialismului dialectic şi istoric, a rea
ganele şi organizaţiile de partid, de or — au confirmat pe deplin în domeniul circulaţiei Realizările de ordin ca
ganele de stat, dc organizaţiile de masă şi lităţii actuale a vieţii internaţionale, a ten realismul hotărîrilor şi o- mărfurilor. în primii doi litativ se reflectă încă în
obşteşti, de toţi oamenii muncii în această dinţelor fundamentale ale dezvoltării so rientărilor adoptate de ani ai cincinalului în sfe multe direcţii, între care
amintim : creşterea pro
măreaţă operă de zidire a societăţii so cietăţii contemporane, precum şi concluzii Congres, justeţea preve ra investiţiilor»s-a reali ductivităţii muncii cu 8.3
zat un volum de lucrări
cialiste multilateral dezvoltate pe părriîn- le şl orientările practice stabilite pentru derilor Programului parti în valoare de peste 320 ia sută. reducerea costu
tul României. activitatea de viitor a partidului şi statu dului". Se înfăptuiesc cu miliarde lei. Au fost date rilor în investiţii prin u-
Conferinţa Naţională aprobă întru totul lui nostru pe plan internaţional. succes sarcinile privitoare în exploatare peste 1000 tilizarea unor soluţii mo
la dezvoltarea în ritmuri
concluziile desprinse din această amplă Conferinţa Naţională stabileşte ca Ra înalte, armonioasă şi e- capacităţi industriale şi derne, ceea ce face posi-
analiză, ideile şi tezele conţinute în Ra portul prezentat de tovarăşul Nicolae ehilibrată a economiei na agrozootehnice importan
port, obiectivele, sarcinile şi indicaţiile Ceauşescu să stea — ca document progra ţionale. Ritmul mediu a- te. Caracterul dinamic al
trasate pentru continuarea activităţii în matic — la baza întregii activităţi a parti nual al dezvoltării indus modernizării permanente (Continuare în pag. o 2-a)
tregului partid şi popor în vederea ducerii dului si stalului nostru.
o