Page 37 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 37
Proletari dfn foafe fărlle, unlfl-vil
ANUL XXIX
NR. 6254
DUMINICA,
11 DECEMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
Transpurcînd în viaţă chemările
CUVlNTAREA ROSTITĂ
DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
adresate de tovarăşul Nicoiae Ceauşescu
LA ÎNCHIDEREA LUCRĂRILOR
CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI
Oamenii muncii hunedoreni obţin
Vibrantă şi emoţionantă chemare
la muncă stăruitoare pentru însemnate realizări în producţie
O La I.M. Lupcni sînt plinit în ziua de 25 noiem
înfăptuirea generoaselor tot mai numeroase brigăzile brie a.c., iar în cinstea
de mineri care îşi îndepli
Conferinţei Naţionale a
nesc zi de zi, schimb de partidului au fost extrase
idealuri socialiste si comuniste schimb, sarcinile la extrac suplimentar mai bine de
ţia de cărbune. Puternic
2 000 tone de mine. eu. O
mobilizaţi de hotărîrile a- contribuţie de seamă la
toate laturile esenţiale doptate la Conferinţa Na obţinerea acestor succese
minereşti şi-au adus brigă
ţională a partidului, de cu
ale activităţii de construc vintele secretarului gene zile conduse de comuniştii
ţie socialistă în patria ral, tovarăşul Nicoiae Cornel Zepa, Gheorghe
noastră". In toate acestea Ceauşescu, minerii muncesc Para, Gaşpar Scorobete şi
se reflectă cu pregnanţă cu dăruire şi abnegaţie, Traian Ilioni, maiştri mi
creşterea şi lărgirea ori scot din adîncuri tot mai neri Minuţ Păran, Aurel
zontului politieo-ideologic mult cărbune. Am notat Mihăiescu şi Ştefan Ferenţ.
şi cultural al comunişti brigăzile care au raportat O preocupare stăruitoare
lor, al întregului popor, plusuri de producţie în se manifestă la mina Boi
noiembrie şi în zilele ce au
forţa organizatoare şi în- trecut din această lună. ţa pentru continua îmbu
nătăţire a calităţii mine
sufleţitoare a partidului, Sînt cele conduse de Petru reului extras, o contribuţie
a ideilor marxist-leniniste Madaras, Gheorghe Toma, de preţ avînd în acest sens
ce stau la baza activităţii Dionisie Zoia, Vasile Tetea, inginerii Tudor Mititelu,
Eftlmie Nicoară, Nicoiae
sale — temelie sigură a
Ujj făuririi societăţii socialiste Ungureanu, Gheorghe Ani- şeful secţiei mină şi Tra
ian Ilian, şef de raion. Pa
ţa, Mihai Dimofte, Vasile
GOf^FERS^ŢA K şi comuniste. Rus, Ioan Sălăgean, Costi- siunea, dăruirea şi hărni
cia în muncă a minerilor
Conferinţa a adoptat că Popa, Constantin Nichi-
NAŢIONALA A 1 programele ce formează ta, Vasile Beleanu, Grigo- garantează îndeplinirea an
gajamentului anual de a
obiectul unei activităţi re Florea, Mihai Nistor, realiza suplimentar 4 000
PARTIDULUI ample şi profunde desfă Ioan Costin, Balint Albert, tone minereu de bună ca
şurate de întregul popor, Kopandi Emil, Mihalache litate, chiar depăşirea a-
Lucrările Conferinţei sub conducerea partidului, Drăgan. De subliniat că la cestui angajament cu mai
Naţionale a partidului în anul 1978 şi în per sectorul VI, condus de to I.M.M.It. Simcria, secţia II vagoane. Comunistul Crişan bine do 800 tone. (Constan
s-au încheiat în chip stră spectiva întregii perioade varăşul Ignat Dane, în lu • Noe frezor, împreună cu echipa pe oare o conduce depăşeşte tin Părun, secretarul or
planul de producţie cu 10—12 la sută.
lucit prin vibranta şi e- pînă la Congresul al na noiembrie a.c. s-a ex Colo : VIRGIL ONOIU ganizaţiei de partid de ia
moţionanta Cuvântare ros Xll-lea al partidului. Mă tras cu 33,f> la sută mai mina Boiţa).
tită de tovarăşul Nicoiae surile privitoare la dez mult cărbune decît în luna
octombrie, sectorul depă-
• Marţi, G decembrie, cu
Ceauşescu, secretar gene voltarea mai accentuată a şindu-şi planul cu 273 tone utilajelor, a timpului de • Ceferiştii din sta(ia 25 de zile mai devreme,
ral al partidului. care economiei naţionale sînt de cărbune. Un însemnat lucru, aglomcratoriştii de Peştiş au realizat cu 25 de Sectorul do exploatare a
la secţia I din C.S. Hu
constituie un nou docu incluse, în parte, în pla spor de producţie se înre nedoara au trimis supli- - zile mai devreme planul lemnului Dobra şi-a înde
ment de o rară însemnă nul pe anul 1978, adop gistrează şi la sectorul IV, mentar furnaliştilor 39 000 anual la transport, pe baza plinit planul anual, succes
depăşirii indicelui la to
tate principială şi faptică, tat recent de Marea Adu condus de ing. Dumitru tone aglomerat fondant. In najul brut şi a reducerii închinat de forestieri ma
relui eveniment din viaţa
un fierbinte mesaj comu nare Naţională, iar înce- Dănciulescu, sector în care prima zi a lucrărilor Con timpului de staţionare la partidului nostru, Confe
nist. o caldă chemare a- pind din a doua jumăta tot al treilea om este mem ferinţei Naţionale a parti încărcare-descărcare cu pe rinţa Naţională. Pe această
dresată întregii naţiuni te a acestui an se reali bru de partid, la zi depă dului — zi declarată re ste 700 000 vagon-ore. Pînă bază, colectivul de aici va
şirea fiind de peste 300 to
cord în producţie — co
pentru eforturi susţinute, zează în practică progra ne cărbune. la sfîrşitul anului se vor realiza pînă la sfîrşitul a-
stăruitoare, puse în sluj mul de ridicare suplimen lectivul de muncă al aglo- transporta suplimentar cir nului o depăşire la pro
ca 300 000 tone produse.
ba înfăptuirii înaltelor tară a nivelului de trai • Printr-o mai bună a- meratorului I a dat în (Ion Jura, corespondent). ducţia globală de 1 680 000
plus 200 tone aglomerat.
idealuri socialiste şi co — pînă acum aproape 4 provizionare a agregatelor La aceste frumoase succe lei, iar la producţia marfă
muniste, milioane de oameni ai cu materii prime, folosirea se muncitoreşti un aport • Colectivul de muncă de de 1792 000 lei, depăşirile
Caracterizînd lucrările muncii primind retribuţia intensivă a agregatelor şi însemnat şi-au adus comu la mina Boiţa a înregistrat de plan obţinîndu-se în
deosebi la următoarele sor-
înaltului forum comunist, mărită. niştii Dan Ionescu, Ioan anul acesta ritmuri tot mai
t o v a r ă ş u l Nicoiae Jalonînd cîteva direcţii Lucaci. Gheorghe Ardelea- înalte de muncă în subte tim.ente : 361 mc buşteni
Ceauşescu a spus între în care acţionează parti nu, Vasile Săvescu, Viorel ran, ceea ce a făcut ca răşinoase, 375 mc buşteni
diverse specii, 540 mc
altele : „Aş dori să subli dul în mod stăruitor, cu- Certejan, Silvestru Avasi- sarcinile de producţie să lemn de mină răşinoase,
niez în mod deosebit, cu vîntarea relevă în mod , ÎN ACEST NUMĂR : loaiei, Dorin Săulian şi al fie îndeplinite şi depăşite 579 mc celuloză răşinoase,
multă satisfacţie, faptul deosebit dezvoltarea de ţii. (V. Grigoraş, corespon constant şi ritmic. Astfel, 362 tone mangal bocşe ş.a.
planul anual a fost înde
că dezbaterile, atît in mocraţiei de tip nou, re- ® învăîămîntul agro dent).
plen, cit şi în secţiunile voluţionai'ă, în care un
Conferinţei Naţionale, loc central îl ocupă par zootehnic
s-au caracterizat printr-un ticiparea largă şi efectivă Măsuri eficiente pentru livrarea integrală
bogat conţinut de idei, a clasei muncitoare, a ţă @ Consemnări
prin abordarea competen rănimii, a intelectualităţii
tă, în profunzime, a pro la dezbaterea şi luarea ® De la o zi la alta a produselor contractate cu statul
blemelor economice, so hotărîrilor, la înfăptuirea
ciale, ştiinţifice şi tehni lor, realizarea umanismu ® Semnal
ce, precum şi de ordin lui nou, în care pe primul în cuvîntarea la Congre posibilităţile şi puterea lor mico-socială a ţării, a
politieo-ideologic şi edu 9 Sport sul ţărănimii, secretarul ge economică. Periodic, în măsurilor de ridicare
cativ, care îmbrăţişează (Continuare in pag. a 2-a) neral al partidului, tovară organizaţiile de partid şi în mai accentuată a nivelului
şul Nicoiae Ceauşescu, a cadrul sesiunilor consiliu de trai al poporului şi de
subliniat, între altele, ne lui popular comunal s-au îmbunătăţire continuă a a-
cesitatea valorificării depli făcut analize asupra stadiu provizionării populaţiei. De
ne a rezervelor de care dis lui înfăptuirii obiectivelor asemenea, instituirea siste
Ulpia Traiana OAMENI SI LOCURI pun gospodăriile populaţiei economice şi angajamentu mului de pensionare a ţă
ranilor din zonele de deal
lui asumat în întrecerea
In scopulj sporirii contribu
IN ANII SOCIALISMULUI ţiei lor la constituirea fon socialistă; Evident, un pu şi de munte necooperativi-
Sarmiiegetusa prospera dului centralizat de produ ternic factor stimulator în zate are un rol însemnat în
mobilizarea rezervelor de
se agro-alimentare al statu
lui. creştere a producţiei agri
De sus, de pe înălţimile-i înzăpezite, Re cole şi în sporirea livrări
tezatul priveşte parcă cu ochii roată aşe Pentru realizarea preve Pe agenda de lucru lor la fondul de stat.
zările omeneşti ce i se întind de milenii la derilor planului economic a consiliilor populare Drept rezultat al măsu
poale. Le-a văzut de veacuri sărmane şi în profil teritorial. Biroul
osîndite să treacă peste ele timpul fără a executiv al Consiliului popu rilor politico-organizatorice
lăsa urme. Şi deodată curgerea lentă a lar comunal Ribiţa s-a întreprinse, gospodăriile
timpului a intrat în rupere de timp. Isto preocupat şi se preocupă în încheierea contractelor l-a populaţiei din comuna noas
ria aşezărilor da la poalele Retezatului nu permanenţă de dezvoltarea constituit exemplul perso tră se prezintă cu depăşiri
mai avea timp să aştepte. începea era co sectorului zootehnic şi de. nal oferit de comunişti, în faţă de prevederile graficu
munistă a României noi. Aşezările de aici înfăptuirea sarcinilor ce ne frunte cu secretarii organi lui la zi. la predarea ani
sînt astăzi aşezări de oameni gospodari, cu revin în acest sens din pro zaţiilor de partid, de depu malelor, respectiv cu 15 ca
case noi, mari şi frumoase, cu belşug în pete la categoria tineret
case şi cu aspiraţii continue la inai bine. gramul judeţean de dezvol taţi, de bunii gospodari ai
Intre ele — un nume cu blazon vechi de tare a zootehniei, ţinînd comunei. bovin şi cu 8 capete porci
două milenii: Sarmizegetusa — comună a- seama de faptul că existen In acţiunea de contracta îngrăşaţi. în mod deosebit
flată pe drumul urbanizării, reeditind la ţa unui număr sporit de a- re a animalelor şi a pro se evidenţiază cetăţenii din
dimensiunile socialismului calităţile de lo nimale asigură baza mate duselor animaliere am in satele Dumbrava de Sus,
calitate — centru de influienţare urbană rială necesară livrării unor sistat ca cetăţenii să cu Ribicioara şi Dumbrava de
ale anticii Ulpia Traiana. cantităţi tot mai mari de noască avantajele oferite de Jos. Un exemplu demn de
Comuna a cinstit cel mai însemnat eve
niment politic al anului, Conferinţa Naţio lapte şi carne la fondul de stat crescătorilor de anima urmat oferă deputatul Ni
nală a partidului, cu succese în toate do stat. Sarcinile economice ce le şi contractanţilor de pro coiae Rusu, care în acest an
meniile economiei sale, evidenţiindu-se mai au revenit comunei pe acest duse agroalimentare, să în a livrat pe baza contracte
cu seamă ca un participant de nădejde la an au fost defalcate pe sa ţeleagă necesitatea de a lor încheiate cu statul 4 860
te şi circumscripţii electo susţine prin fapte îndepli
(Continuare în pag. a 3-a) rale precum şi pe gospodă nirea Programului de dez
riile populaţiei îri raport de voltare suplimentară econo- (Continuare in pag. a 3-a)
