Page 38 - Drumul_socialismului_1977_12

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 62
Pcig. 2

Documentele Conferinţei Naţionale ir O PRO!

9_______________________9__________ ____________
fiecare
ţ ţ înainte de or<
In
a partidului — la baza activităţii comuniştilor. I Deva pot fi
1 ta şcolii Br.
] meroşi elevi •
t cum în frig)
a tuturor oamenilor muncii ) Iacă tuli de pe
) tru a putea
£ se. Pînă atus
/ curajoşi îşi
1 „dreptate",
dului, continuînd orientările ximă răspundere, să ajut pe
MINERII DE LA DÎLJA — ANGAJAŢI l poarta, fapt
date de Congresul al Xl-lea, toţi cursanţii să înţeleagă nu
UNANIM LA ÎNDEPLINIREA SARCINILOR a stabilit sarcini sporite, mai numai conţinutul intrinsec al } ducativ. Veni
Vibrantă şi emoţionantă tilor — Conferinţa Naţională ţiei mărite, în cinstea Confe­ exigente în toate direcţiile. documentelor ci şi faptul că 1 punere in ac
Mareie forum al comuniş­
Fără îndoială că documen­
transpunerea lor în viaţă pas
atribuţijnile
rinţei Naţionale a partidului.
a partidului, eveniment de o La toate locurile de muncă tele Conferinţei Naţionale cu pas cere efort consistent fie reduse ci
importanţă deosebită în via­ din subteran minerii s-au vor sta anul acesta la baza şi sporit din partea fiecăruia de oră, iar e
chemare la muncă ţa partidului şi a ţării are nat cu fermitate pentru a studiului profund al comu­ şi că în aceasta stă garan­ \ în clase fără
mobilizat plenar, au acţio­
ţia mersului nostru spre mai
un puternic ecou însufleţi-
niştilor, al tuturor oamenilor
t prin această
tor în muncă şi la minerii învinge greutăţile care au muncii, angrenaţi energic în bine. / nemeritată.
noştri de la Dîlja. mai apărut la sectorul II, înfăptuirea politicii genera­ Subinginer MIHAI DODA
(Urmare din pag. 1) înseamnă a fi revoluţio­ Âprobînd în unaniminate pentru a-şi realiza exemplar le a partidului. Mă voi stră­ propagandist la s TREI PREŢI
nar nu numai în vorbe, deplină, din adîncurile fiin­ sarcinile de producţie, aşa dui ca, ştudiindu-le cu ma­ c.c.f. Simeria
plan stau omul, societa­ ci şi în fapte, înseamnă a ţei lor, documentele istorice cum ne-am angajat în faţa ^ SANC
tea, preocuparea de a ta­ face toiul pentru a con­ adoptate la Conferinţă, mi­ secretarului nostru general VALORIFICAREA DE NOI RESURSE
la marea adunare populară
nerii noştri • înţeleg să mun­
ce ca poporul nostru să tribui fiecare, Ia locul să» cească mai bine pentru a de la Petroşani, angajament DE MATERII PRIME — ^ Doi consume
ducă o viaţă tot mai dem­ de muncă, la traducerea contribui într-o măsură tot pe care l-a rostit secretarul SARCINĂ PRIMORDIALĂ - l la restaurc
nă, tot mai îmbelşugată, în viaţă a Programului mai însemnată la transpu­ comitetului de partid de la După cum arăta secretarul scopul descoperirii dc noi / rece" Aurel
să aibă accesul liber la partidului, la înfăptui­ nerea lor în fapte reale de mina noastră, tovarăşul Nagy general al partidului nostru, zăcăminte. Pentru creşterea ţ cer să plate
toate cuceririle ştiinţei şi rea năzuinţelor poporului viaţă. Astfel, în zilele pre­ Emeric, în numele tuturor tovarăşul Nicolae Ceauşescu, bazei de materii prime a 1 spune : 44
culturii, totodată se crea- nostru". mergătoare Conferinţei Ncţ- minerilor I.M. Dîlja. Numai în Raportul prezentat Con­ întreprinderilor miniere exis­ tenţele ■ c
ză condiţiile ca omul nou Adresîndu-se minunatei ţionale, în întreaga lună no­ în sectorul I, care merge ferinţei Naţionale a partidu­ tente în judeţ, geologii şi I ospătarul lo
iembrie, s-a muncit cu des­
cel mai bine, depăşirea pla­
să se afirme el însuşi ca noastre clase muncitoare, toinicie, brigăzile minereşti nului de producţie este do lui, un obiectiv esenţial în sondorii noştri fac prospec­ i şan întocme
un creator activ a tot ceea secretarul generai al conduse de Petru Scrădeanu peste 260 tone cărbune. Dar economie este dezvoltarea ţiuni chiar în apropierea ză­ ^ plată : 46,25
cămintelor în exploatare şi
bazei de materii prime in­
ce este mai bun, dove- partidului a chemat-o de şi Constantin Crăciune — de la toate sectoarele, la toţi terne, prin accelerarea va­ în zonele adiacente acestora. 1 testă, se fc
dindu-şi capacitatea, ge­ a fi şi în viitor în prime­ la sectorul I, Grigore Filcop, minerii noştri există o voin­ lorificării surselor cunoscu­ Vom extinde, astfel pros­ \ tă : 41,75 k
niul său creator. înfăptui­ le rînduri în uriaşa ac-, Mihai Cacoveanu, Gheorghe ţă fermă, unanimă de a rea­ te — inclusiv a celor cu pecţiunile şi explorările în ( acum, trei |
rea neabătută a progra­ tivitate revoluţionară ce Zăgoicea, Rafay Gyula —• de liza şi depăşi sarcinile de conţinuturi utile mai scăzu­ zăcămintele' multor întreprin­ I aceeaşi con
la sectorul V încheind Iun»
:
melor adoptate deschide se desfăşoară în ţara noiembrie cu însemnate de­ plan ale lunii decembrie, ale te sau situate în condiţii deri miniere din bazinul * '.corectitudir
întregului an.
noi perspective pentru noastră, de a participa păşiri de plan. grele de exploatare — şi Petroşani, Brad, Deva, Cer- rului. Orgar
dezvoltarea multilaterală direct, în calitate de pro­ Intr-o holărîre unanimă, prin punerea în evidenţă â tej şi din munţii Poiana 1 râtului come
Ruscăi.
noi rezerve.
a patriei socialiste, pen­ prietară, de beneficiară comuniştii, toţi mineri noş­ VICTOR NEGRU Colectivul de oameni ai l care au cer
tru înaintarea mai fermă şi producătoare, la înfăp­ tri au stabilit ca prima de­ preşedintele muncii de la I.P.E.G. Deva, Ing. MARIN STANCU / tîmplate, au
a naţiunii române spre tuirea programelor de cadă a lunii decembrie să fie Comitetului sindicatului conştient de importanţa sar­ geolog şef, t ducerii coo|
cele mai înalte culmi de dezvoltare econom ico-so- declarată decadă a produc­ de la I.M. Dîlja cinilor ce-i revin în acest ţ consum Oi
progres şi civilizaţie socia­ cială, la conducerea tutu­ GARANŢIA MARILOR TRANSFORMĂRI cincinal şi în viitor, îşi in­ Ing. SEVER SUCIU i narea discij
listă şi comunistă. ror sectoarelor de activi­ tensifică activitatea de cer­ şef serviciu producţie,
Avînd loc la trei ani de
Acum, hotărîtor __ este tate, a întregii ţări. la Congresul al Xl-lea, Con­ dist m-am străduit ca îm­ cetare şi prospectare în I.P.E.G. — Deva
preună cu cursanţii să dez­
să se ia toate măsurile Rînd pe rînd, tovarăşul ferinţa Naţională a partidu­ batem temeinic principalele
politice şi organizatorice Nicolae Ceauşescu s-a a- lui a’făcut un bilanţ impre­ laturi ale dezvoltării multi­
laterale a ţării, să subliniem
în vederea înfăptuirii în dresat cu aceeaşi căldu­ sionant prin dimensiunea cu putere adevărul că întrea­ In colectiv inimos, listării
cele mai bune condiţii a ră şi afecţiune comunistă transformărilor ce au avut
tuturor hotărîrilor şi ţărănimii cooperatiste, tu­ loc în intervalul trecut. Sub ga operă constructivă pe ca­ I păta rului Ic
re o realizăm este rodul po­
ţ şan. Pram
programelor, orientare în turor oamenilor muncii impulsul orientărilor şi obi­ Partidului Comunist Român, să se afirme toi mai mult
liticii profund ştiinţifice a
care un loc important îl din agricultură, intelec­ ectivelor stabilite de Con­ ( luat măsui
gres întreaga naţiune româ­
ocupă perfecţionarea ac­ tualităţii muncitoare, tu­ nă a acţionat în’tr-o strînsă rezultatul gîndirii şi acţiunii diminuarea
tivităţii tuturor organiza­ turor oamenilor muncii, unitate, sub conducerea îndrăzneţe, autentic revolu­ \ 10 la sută
ţiilor de partid, de masă partidului, pentru dezvolta­ ţionare a secretarului gene­ întreprinderea PLA­ le, Tiberiu Cădariu, loan l iembrie şi
şi obşteşti, a tuturor co­ fără deosebire de naţio­ rea şi modernizarea forţelor ral al partidului, tovarăşul FAR (plante medicinale) Dragoş şi Nicolae Costar 1 conform ar
lectivelor de muncă, în­ nalitate — români, ma­ do producţie, perfecţionarea Nicolae Ceauşescu, rezulta­ din Orăştie, cunoscută de la sectorul de achizi­ ’ din Codul
făptuirea măsurilor cu ghiari, germani, strbi şi relaţiilor de producţie şi so­ tul unor eforturi mari pe pînă în urmă cu cîţiva ţie, echipa de muncitori ţ odată, el a
privire la promovarea ca­ de alte naţionalităţi —, ciale, pentru afirmarea pu­ care Ie depune întregul nos­ ani sub numele de „Di- de la secţia sirop, condu­ t magazinul 1
ternică a cuceririlor ştiinţei
tru popor pentru înflorirea
drelor din rîndurile oa­ femeilor, tineretului, ex- şi tehnicii, înflorirea invăţă- patriei. gitalis", se numără prin­ să de Ioan Mihăilescu şi > autoservire
menilor muncii, îndeosebi primîndu-şi convingerea mîntului, artei şi culturii. Făcînd un asemenea bilanţ, tre unităţile a cărei pro­ alţi membri ai colectivu­ ţ răştie.
a celor care îşi desfăşoa­ că hotărîrile Conferinţei In calitate de propagan- Conferinţa Naţională a parti- ducţie este deosebit de lui nostru.
ră activitatea nemijlocit vor găsi aprobarea unani­ apreciată, atît pe plan — Ce ne puteţi spune 1 BAL „!
în sfera producţiei mate­ mă a partidului şi a în­ intern cît şi în alte ţări despre dezvoltarea unită­ } LA H;
riale, îmbunătăţirea în­ tregului popor, pentru că ale lumii. ţii ?
tregii activităţi educative, ele corespund pe deplin In dorinţa de a afla u- — Pîna în urmă cu V „Un grup
de formare a omului nou. celor mai înalte şi gene­ nele amănunte privind cîţiva ani nu ne puteam ^ Hărţăgani
Cum este şi firesc, to­ roase idealuri ale naţiunii activitatea întreprinderii lăuda cu prea multe lu­ 1 dacţia de ■
varăşul Nicolae Ceauşescu noastre. amintite, am adresat to­ cruri noi. Anii din urmă 1 organizează
a adresat, în primul rînd, îndemnurile calde, che­ varăşului Ilie T. Dan, ne-au adus însă multe ^ cum 2—3 1
partidului chemarea de a mările vibrante rostite . directorul unităţii, une­ satisfacţii şi în acest do­ ( la unu sau
nu precupeţi nici un e- de secretarul general al le întrebări. meniu. Am fost dotaţi cu 1 tea". Punîni
fort pentru înfăptuirea partidului de la înalta — Am dori să cunoaş­ cazane noi, cu o coloană ţ tot ei dau
neabătută a hotărîrilor tribună a Conferinţei Na­ tem cîteva din preocupă­ modernă de distilare (destul de
Congresului al XI-lea_, ţionale au găsit un puter­ rile colectivului unităţii fracţionată în vid, cu a- e răspuns.
a hotărîrilor Conferinţei nic ecou în conştiinţele dumneavoastră, cîteva parat cromatograf de ga­ 1 ţine morţi
Naţionale, de a servi fă­ şi inimile comuniştilor, ale din rezultatele obţinute ze ; a fost mecanizat i capăt balul
ră preget interesele pa­ tuturor oamenilor muncii în activitatea sa. transportul ; s-au con­ 1 cînd li-i lui
triei şi poporului, cauza din judeţul Hunedoara, — întreprinderea noas­ struit o hală pentru pre­ 1 gă, vezi do-
socialismului şi comunis­ iar aceasta se expri­ tră se numără printre u- pararea uleiului şi un ^ reglementat'
mului. mă tot mai pregnant în nităţile Orăştiei care au nou uscător, iar capaci­ i ora de sfîr
tatea şoproanelor pentru
o pondere economică ce­
„Să nu uităm nici un realizări remarcabile, în va mai măruntă clecît a depozitarea materiei pri­ J rilor, redqcţ
moment, dragi tovarăşi, înfăptuirea neabătută a ţ să întrebe,
politicii partidului, a ho- altor unităţi din localita­ me a fost extinsă. Toate
— se arată în cuvîntare tărilor Conferinţei Naţio­ Muncă asiduă la centrala telefonică a noii poşte din te, mult mai puternice acestea asigură desfăşu­ ( pe acest ,,c
— că a fi membru al nale, spre binele şi fe­ Vulcan. Centralistele de serviciu Edith Dragoş, Maria Luca din acest punct de vede­ rarea în condiţii din cele / din Hărţăgc
partidului, a fi comunist ricirea întregului popor. şi Elena Biri, sub conducerea şefei serviciului Marioara Mo- re. Dar, avînd în vedere mai bune a procesului de ţ este atît d<
ravian, stabilesc cu rapiditate legătura cu cele mai îndepăr­ 1 ţeleagă un
tate colţuri ale ţării pentru servirea competentă şi ireDrosa- profilul ei, socotim că producţie, uşurează mun­ '1 de clar ?
biiă a solicitanţilor. Foto : ŞTEFAN NEMECSEK desfăşurăm o activitate ca oamenilor noştri.
importantă, recunoscută — Cum se va acţiona I Aşa e ur
şi peste-graniţele ţării. A- în viitor pentru diversi­ ^ rile mascaţi
chiziţionăm şi prelucrăm ficarea producţiei, ce 1 tu ri curaj
t grup de..."
Exigenţă şi răspundere în desfăşurarea cursurilor un larg sortiment de produse vor fi asimilate ? ^ pentru a în
plante medicinale, reali­
— Vom menţine, fără
zăm o bogată gamă de îndoială, şi producţia de
In scopul perfecţionării cooperative agricole, între Insuficientă preocupare s-a Potrivit programului de siropuri* şi, în ultimul prelucrare a plantelor ) N-AU
pregătirii profesionale a care amintim pe cele din manifestat şi în organiza^ desfăşurare a lecţiilor, timp, mai al^g, uleiuri e- medicinale. Vom extinde
lucrărilor din agricultura Rapoltul Mare, Haţeg, Pri- rea vizionării lecţiilor pre­ cursurile s-au deschis în terice mult solicitate. Ex­ însă cu precădere pro­
judeţului nostru, pe baza caz, Strei, Orăştie, Silvaş zentate la televiziune pen­ ‘săptămîna aceasta şi vor portăm o importantă can­ ducţia de uleiuri eterice t . ,
i
In ampla
Hotărîrii Comitetului Cen­ şi altele, a demonstrat că tru lucrătorii din agricul­ continua în săptămîna vii­ titate de plante medici­ şi extrase de răşinoa­ > economisire
tral al Partidului Comunist prin aplicarea cu consec­ tură. toare, cînd va trebui să fie nale, cu deosebire din se. Pe această linie am \ electrice es
Român şi a instrucţiunilor venţă în practică a cunoş­ Pentru ridicarea eficien­ încheiată dezbaterea pri­ flora spontană (flori de şi înregistrat unele rea­ l întreaga pc
Ministerului Agriculturii şi tinţelor acumulate la învă­ ţei învăţămîntului agrozoo­ melor patru teme prevăzu­ arnică, frunză de podbal, lizări. Numai în ultimii 2 / deţului nos
Industriei Alimentare, în ţământul agrozootehnic se tehnic în anul de stu­ te pentru luna decembrie frunză cu flori de pădu- ani am asimilat 4 aseme­ 1 ţâri. Dar, d
anul de învăţămînt agro­ obţin rezultate superioare diu 1977—1978 s-au sta­ a.c. De maximă însemnă­ cel, iarbă de sunătoare, nea noi produse dintre l există şi
zootehnic 1977 — 1978 s-au tate este ca organizaţiile fructe de păducel şi mă- care amintesc : Linalolul ! drept, tot r
organizat 265 de cercuri, de partid şi consiliile de cieşe, uleiuri eterice şi (realizat de inginerul Tra- 1 re îşi nesoi
avînd ca profile cultura La deschiderea cbnducere ale C.A.P. să se extrase de răşinoase). ian Cădariu), Sambucovi- ^ îndatorire,
plantelor de cîmp, creşte­ preocupe cu întreaga răs­ Am reuşit şi reuşim 'ca tul (realizat de farmacis­ 1 gie electric
rea animalelor, legumi­ învâţâmîniuiui agrozootehnic pundere şi exigenţă de bu­ prin 01-ga.nizarea judi­ tul Tibori Gabriel). Dez­ 1 se mijloace
cultura, pomicultura şi cioasă a activităţii, prin voltăm producţia de u- ^ fostv- depist
mecanizarea lucrărilor a- în producţie, concomitent bilit o serie de măsuri na organizare şi desfăşu­ mobilizarea întregului co­ leiuri pentru eă este de 1 muri fraudi
gricole în raport de pro­ redueîndu-se cheltuielile care trebuie să fie înfăptu­ rare a activităţii cursurilor, lectiv să obţinem unele mare eficienţă, iar pro­ / rent electric
filul cercurilor şi de materiale, ceea' ce se re­ ite în mod ireproşabil. Toţi ridicarea nivelului pregăti­ rezultate bune. La 1 no­ dusele respective sînt ţ Iul iu Keler
specificul activităţii de flectă favorabil şi în re­ lectorii au fost instruiţi a- rii profesionale a lucrăto­ iembrie am raportat rea­ mult solicitate. i Farcaş —
producţie din fiecare uni­ dresarea economico-finan- supra sarcinilor ce le re­ rilor din agricultură con­ lizarea planului anual şi Preocupaţi continuu de 1 loan Venic
tate sînt programate cîte ciară a unităţilor respecti­ vin, iar prin Casa agrono­ stituind o condiţie esenţia­ a angajamentului asumat diversificarea producţiei, I meria, loar
12 lecţii în perioada de ve. mului s-au difuzat o serie lă pentru aplicarea tehno­ în întrecerea socialistă, tovarăşii amintiţi, alţi 1 colae-. Craii
iarnă (în lunile decembrie, de materiale didactice — logiilor înaintate în vede­ iar de atunci dăm produ­ specialişti şi cadre teh­ / delean — <
ianuarie şi februarie), ur- S-au semnalat însă şi u- demonstrative ca : broşuri, rea sporirii producţiei şi a se în contul anului viitor. nice din unitate între­ 1 Turcanu —
mînd ca pe întreg par­ nele neajunsuri privind pliante, planşe, grafice, productivităţii muncii, pen­ O contribuţie de mare prind continuu noi "cău­ ţ Troian Cos!
cursul anului viitor, în conţinutul temelor, frec­ diafilme etc. Important tru înfăptuirea în condiţii preţ la realizările înre­ tări care, realizate, să 1 Marina —
timpul campaniilor agrico­ venţa cursanţilor, asigura­ este ca acestea, împreună ireproşabile a sarcinilor pe gistrate şi-au adus comu­ contribuie la ridicarea 1 Gheorghe
le, să fie efectuate lucrări rea materialelor demon­ cu filmele agrozootehnice, care recenta Conferinţă niştii Ilie Olaru, Gheor­ gradului de rentabilitate ţ Cîrjiţi, Avrc
practice cu toţi cursanţii, strative şi respectarea pro­ să fie folosite cu multă Naţională a partidului le-a ghe Toader, Ioan Micu şi prestigiului întreprin­
prilej cu care lectorii vor gramelor de desfăşurare a chibzuinţă, completînd do­ pus în faţa ţăranilor coo­ şi Ilie Stanciu de la sec­ derii noastre. l Pogan, Sir
insista asupra însuşirii s- cursurilor. Asemenea as­ cumentarea cursanţilor cu peratori, mecanizatorilor şi ţia uleiuri eterice, Rodica } nu, Gavrilc
lementelor noi din tehno­ pecte, s-au întîlnit la C.A.P. mostrele, mulajele şi gra­ a cadrelor tehnice din agri­ Sturza de la secţia pre­ Convorbire consemnată de ţ Lâpugiu d<
logiile de lucru. Sălciva, Fintoag, Livadea, ficele asigurate în fiecare cultură. lucrare plante medicina­ V. PÂTAN 1 cedaţi ca /.
Experienţa a numeroase Holdea, Nandru şi altele. unitate. N. TÎRCOB