Page 39 - Drumul_socialismului_1977_12

DUMINICĂ, 11 DECEMBRIE 1977 ’ '-3- 3

'1 Problemele cetăţenilor—rezolvate
ERE ţ Consemnări
liminsaţă \ eficient, operativ
Ia poar- ţ Calitatea
5roi<? din ;
uţi nu- » Am avut marea cinste de nu, am construit trotuare canaliza străzile Unirii şi tot ceea ce am realizat pînă
ptînd (a- \ a fi din nou ales deputat în asfaltate. De asemenea, am Libertăţii. Tot în anul vii­ acum, la ceea ce vom reali­ Anul acesta se apro­ cest prilej. Fireşte că,
fie luat 4 Consiliul popular al oraşu­ reuşit să pavăm str. Liber­ tor se vor construi trotuare za în prezent şi în viitor pie de sfîrşit sub semnul privind lucrurile în in­
artă pe.’n- J lui Orăştie. împreună cu tăţii şi să amenajăm pelu­ — aşa cum au propus ale­ am avut şi am un ajutor luminos şi încărcat de a- teracţiunea lor dialectică,
3 în cla- ) cetăţenii din circumscrip­ gătorii — pe str. Arcului. preţios din partea membri­ dînci semnificaţii al eve­ realizarea acestui dezide­
unii mai 4 ţia mea — care cuprinde ze în care s-au plantat tran­ lor biroului organizaţiei de nimentului cardinal în rat al calităţii implică în
c singuri 1 străzile Unirii, Libertăţii, dafiri, arbuşti ornamentali Avem înscrise pe agenda partid din cartier, a comu­ viaţa politică şi socială cel mai înalt grad şi
scaladind ) Kogălniceanu, Pandurilor şi flori. noastră de lucru acţiuni de niştilor, a comitetului de a ţării care este Confe­ sporirea responsabilităţii
prea e- 4 şi Arcului — am reuşit să In noua legislatură avem masă pentru amenajarea şi cetăţeni, organizaţiei de fe­ rinţa Naţională a P.C.R., creatorului, a artistului.
:U o pro- i soluţionăm multe şi variate ,de rezolvat numeroase pro­ întreţinerea zonelor şi spa­ mei, a tuturor locuitorilor încheiată în urmă cu do­ Om al muncii, artistul,
sens, ca V probleme de ordin edilitar- bleme privind dezvoltarea ţiilor verzi, menţinerea cu- din care cei mai apropiaţi uă zile. Raportul prezen­ făuritorul de valori spi­
itului , să ^ gospodăresc, de mare inte­ colaboratori ai mei — ca tat de secretarul general rituale îşi supune şi el
jumătate 4! res obştesc. In executarea să zic aşa — sînt tovarăşii al partidului, tovarăşul rodul eforturilor sale
i să intre V lucrărilor stabilite în adu­ Mandatul de depufaf - onorat exemplar Mircea Ilinca, Viorel Pâ­ Nicolae Ceauşescu — nou creatoare aceleiaşi aspira­
mai trece ţ nările cetăţeneşti, pe baza rău, Petru Mircea, Octavi- exemplu de rigoare ştiin­ ţii înspre calitate şi ace­
edeapsă" ^ propunerilor şi sugestiilor an Sîrbescu, Ana Ciupdă- ţifică şi clarviziune revo­ leiaşi rigori a propriei
făcute cu aceste prilejuri, economico-socială a oraşu­ răţeniei pe străzi şi în curţi, rescu, Stela Bodiştean, Ele­ luţionară — a constituit răspunderi ca şi oamenii
am avut un permanent spri­ na Arnojd, Cornel Opriţa, şi va rămîne, ca întot­ muncii din sfera creaţiei
şi... o jin din partea primăriei, lui, propuneri ale cetăţeni­ zugrăvirea faţadelor la ca­ Petru Sasu • şi alţii, care deauna în asemenea îm­ materiale. Nici nu poate
vopsirea
gardurilor,
se,
NE iar locuitorii, tineri şi lor si angajamente asumate plantarea de pomi şi altele. sînt în fruntea acţiunilor prejurări, un generos iz­ fi altfel, de vreme ce ţe­
cu prilejul întîlnirilor din­
vîrstnici, au pus mîna la tre candidaţi şi alegători. De asemenea, vom partici­ pe care le organizăm în vor de rodnice meditaţii lul lor este acelaşi: înte­
mănîncă ^ realizarea in practică a ce­ pa la acţiunile organizate circumscripţia noastră. Am şi de idei călăuzitoare în meierea unei noi socie­
I „Izvorul 4 lor stabilite împreună. Aşa In ce priveşte propunerile, convingerea că împreună activitatea viitoare a fie­ tăţi, a cărei supremă ra­
ricu, apoi ) de exemplu, avînd sprijinul una din ele se referă la la nivel orăşenesc privind cu cetăţenii vom realiza tot cărui comunist, a fiecă­ ţiune este omul, bunăsta­
ă. Li se 1 consiliului popular şi prin extinderea canalizării. Am amenajarea bazelor de a- ce ne-am propus. rui om al muncii con­ rea şi fericirea lui.
La insis- 4 munca patriotică a locuito­ discutat cu consiliul popu­ grement, îndiguiri şi talu- ştient de menirea sa în Răspundere şi calitate
Jmato-rilor, ? rilor, am reuşit să introdu­ lar, cu cetăţenii, şi în anul zării de maluri. VIOREL PRAŢA, această ţară pe care o sînt deci cele două jaloa­
im Mure- 7 cem apa potabilă pe străzi­ 1978, cu participarea efec­ în toate acţiunile între­ deputat in circumscripţia munceşte ca pe un imens ne care trebuiesc privite
nota de 4 le Libertăţii şi Kogălnicea­ tivă a locuitorilor, se vor prinse în anii trecuţi, la electorală 21 Orăştie ogor, fiindu-i, în acelaşi ca o consecinţă firească,
timp, singur şi liber stă- obiectivă a momentului *
. Se con- i
Deci, pină ^ r Sollcilâa*! soluţionate pînitor. Ceea ce m-a im­ istoric în care se află'
altă no- *
presionat în primul rînd România socialistă. De a-
uri pentru i ţa, au solicitat în timpul \ • „Pentru mulţi călători, magazinului nr. 3 al I.A.S., în această amplă expu­ ceea se impune fiecăruia
iaţie, plus \ pregătirii campaniei electo- 4 şi mai ales călătoare, con­ despre care-a sesizat redac­ nere a fost ideea calităţii dintre noi o conştiinţă
ospăta- rale să fie sprijiniţi pentru > stituie o problemă urcatul ţia. ® Inspectoratul comer­ devenită de acum princi­ limpede a profesionalis­
a construi drumul de legă- 4
Inspecto- ; şi coborîtul din tren în ga­ cial de stat, la rîndul său, piu şi criteriu de aprecie­ mului, adică a înaltei ca­
xl de stat, ) tură între satul lor şi / ra Subcetate, aceasta pen­ a cercetat situaţia, luînd şi re a întregii noastre lificări, a refuzului dile­
centrul de comună. Primă- j
it cele în- 4 O INIŢIATIVĂ ria le-a dat tot concursul 4 tru că nu are peroane". unele măsuri pentru în­ munci: „Consider nece- tantismului şi superficia­
opus con- i LĂUDABILĂ iar în sprijinul lor au ve- > (Un grup de locuitori din dreptarea ei. Spicuim din sar — spunea tovarăşul lităţii. Azi, nici epoca şi
j ti vei de i Biroul organizaţiei de nit şi muncitorii de la sec- 4 Haţeg). răspunsul trimis redacţiei: Nicolae Ceauşescu — să nici calitatea de construc- ■<
ie sancţio- ţ partid de la I.C.S. pentru torul minier Vorţa, în frun- j ® „Vă facem cunoscut că „La controlul efectuat, s-a trecem de la faza acu- tori ai comunismului nu
ară a os- ^ alimentaţia publică din te cu maistrul Constantin î pînă la 15 decembrie a.c. se constatat că gestionara ţi­ mulării cantitative la o ne mai îngăduie creaţia
Hunedoara (secretar tova­ Şufană, pentru dislocarea 4 va amenaja platforma din nea preparatele din carne fază nouă, superioară, a- „după ureche", indiferent
răşul Eduard Ştefănescu), unor stînci. Acum drumul / piatră spartă de la linia a afumată depozitate în du­ ceea a luptei pentru ca­ că e vorba de un agre­
după o largă consultare cu este gata. (I. Buftea, pri- ] doua din staţia Subcetate, lapul frigorific, fapt ce litate. A venit timpul să gat de înaltă productivi­
mărul comunei Vorţa).
s cei peste 130 de comunişti PENTRU ŞOIMII PATRIEI \ lucrare ce o execută Secţia constituie contravenţie. De transformăm cantitatea tate sau o operă de artă.
\
din întreprindere, a luat o
L. 5 Deva". (Regionala de
Avem capacitatea de a
asemenea, unitatea nu avea
într-o nouă calitate". Ia­
iniţiativă lăudabilă : fieca­
re membru de partid să se căi ferate Timişoara, Divi­ condică de sugestii şi recla­ tă o directivă salutară distinge de pe acum cu
iim Mure- J aboneze la cel puţin două în noul centru civic al J zia linii). maţii. Pentru deficienţele care, fără îndoială, se va claritate detaliile de pe
aceasta a \ publicaţii, pe un an de zi­ Hunedoarei s-a dat în fo- ţ -Ar constatate, a fost sancţio­ reflecta cu necesitate şi orizontul viitorului şi a-
s-a hotărît 4 le. Astfel, s-au făcut 320 losinţă o grădiniţă cu 1201 ® Cititorul nostru Con­ nată şefa de unitate Victo­ asupra întregii activităţi cest orizont nu poate fi
ribuţiei cu / de abonamente : 20 la ,,Era de locuri pentru şoimii pa- | stantin Zamfir din Hune­ ria Maier cu amendă con­ din sfera creaţiei spiritu­ populat decît de omul
lunile no- \ socialistă", 120 la „Munca triei, fii ai siderurgiştilor, 4 doara a observat o seamă travenţională şi avertis­ ale al cărei rol în proce­ comunist care este un om
de partid", 80 la „Drumul minerilor, constructorilor. /
decembrie, ) socialismului", 20 la „Mun­ de nereguli în activitatea ment". sul de formare şi educa­ al calităţii în deplina
Grădiniţa este dotată cu ţ
100, lit. c, 4 ca" şi altele. (V. Grigoraş, mobilier nou, material di- i re a omului nou a fost de accepţiune a cuvintului. ;■
ncii. Tot- / corespondent). dactic, multe jucării, cu tot l Vă răspundem Sa Mreibare asemenea subliniat cu a- RADU CIOBANU
st mutat la j STROPIRI DE POMI ce au trebuinţă şoimii pa- t
îentar cu 4 triei. Cornel Gherman — Hăr- încadrează în grupa a Il-a
blocuri O- • De puţină vreme, în li­ ţăgani. Nu aţi beneficiat de de muncă.
vezile pomicole ale C.A.P.- LOCUL I |
Gheorghe Tugneanu —
urilor din judeţ au înce­ majorarea pensiei întrucît, Hunedoara. Procentul de 2 \BSENTE...
conform deciziei medicale
put stropirile de iarnă con­
!! trele de protecţia plantelor cursului „Cine ştie cîşligă" > drat în gradul III de inva­ \ în ziua de 5 decembrie ţin bine a fost că din cei ;
SCAI" tra unor dăunători. Cen­ La faza judeţeană a con- 4 nr. 211/1971, aţi fost înca­ la sută pentru calculul con­
ĂGANI Haţeg, Ilia, Orăştie, cit şi pe teme de protecţia mun- 4 liditate nerevizuibil şi con­ tribuţiei pentru pensia su­ ‘ a.c., la Casa de cultură 40 de instructori con- 4
plimentară se aplică asu­
7 din Deva a fost organizăt
formaţiile de lucru de pro­
I a fost cîştigat de reprc- )
tineri" din \ tecţia plantelor din cadrul cii, ramura forestieră, locul / form Decretului 210/1977, pra retribuţiei tarifare lu­ ^ cursul de instruire meto- vacaţi s-au prezentat ?
doar...
14. Şi uite-aşa,\ j
eabă re- 4 unităţilor intercooperatiste zentantul secţiei forestiere 4 pensiile de gradul III de nare. i dică şi pregătire practi- lecţiile s-au ţinut, acţiu-’sf t
nu se mai / pun la dispoziţie atit sub­ de exploatare Haţeg, meca- > invaliditate de asigurări so­ Maria P. — Deva. Adresa i că a instructorilor de nea a fost bifată, anul '• ^
nizatorul Laurenţiu Zgîr- 4
aluri ca a- \ • stanţe cît şi aparatură de cea. De subliniat că şi la / ciale au x-ămas la nivelul cerută este: Ministerul \ brigăzi artistice din mu- viitor se va organiza
. „pînă pe 4 stropit. faza judeţeană a concursu- i existent. Muncii, str. Scaune, nr. 1- 4 nicipiul Deva. Aceasta altă instruire metodică..1 4
ar 2 noap- ? lui „Fasonatorul mecanic", 4 Ioan Pîrvulescu — Lu- 3, sectorul 4, cod. 70048, ^ este foarte bine. Mai pu­ (C. Drozd). i
întrebarea, i DRUM NOU LA doi reprezentanţi ai secţiei / peni. în conformitate cu Bucureşti. -------35»---------------- -—/
răspuns, ^ CERTEJU DE JOS forestiere din Haţeg au o- ţ prevederile ord. 105/197G\al
isticat, dar / Cetăţenii din satul Cer- cupat locuri fruntaşe, I i Ministerului Muncii şi Mi­
ă se pună ^ u teju de Jos, comuna Vor- şi III. 7 nisterului Sănătăţii, func­
ică, cineva i
la ora 22, ţ ţia de operator turbine se
a mai dra- ţ *«*•'••••• t.’Sf'iw.'V wX „. v.
ne. Dacă e ,
prin lege 1
a petrece- ţ Ulpia îraiana
îşi permite i
rîndul ei, >
: de ce le l s
a de tineri" )
greu să în- S&rt7$iiz®geti®$a prospera
:ru deosebit 1
ri cu baiu- J (Urmare din pag. 1) şi Ion Răzvan din Sarmizegetusa, Âlexan- ,
le... semnă- 1 dru Suciu din Hobiţa, Aurelia Popescu din î
se ca „Un ^ consolidarea fondului centralizat de produ­ Păucineşti, Ion Bociat din Zeicani. Servi- 9
ire întreabă . se agroalimeniare al statului. 4030 de hec­ ciile sociale ale comunei se ridică la nive- '
Iul oraşului. (Prestările de servicii includ |
ba. > tolitri de lapte, adică 40 de vagoane — cis­ 8
ternă ,,au curs“ în acest an din Sarmizege- la Sarmizegetusa 7 profite din cele mai
tusa in reţeaua de alimentare a populaţiei solicitate de cetăţeni). i
ĂMAS de la oraşe. 155 de tone de carne in viu, în Un „inventar" al bunăstării edificate la I Aici, în Liceul industrial nr. 3 din Deva se pregătesc sute de elevi in domeniul ma­
PSITI ! \ principal vite şi porci ; imaginaţi-vâ .* o ci- Sarmizegetusa în anii de cind Partidul Co- ‘ terialelor de construcţii, in mecanică, electronică, silvicultură şi exploatări.
\ readă cam de 400 de vite tinere şi o turmă munist Român conduce destinele ţârii n-ar I
***,u.i „a sn r„ osută din casele
icţiune de ^ de peste 120 de porci a livrat comuna a- putea ocoli faptul că 80 la
a energiei i ceasta de aproape 2 000 de locuitori fondu­ din comună sint nou construite ; că dacă j Pe agenda de lucru a consiliilor popularei
antrenată ' lui de stat, plus o garnitură bună de tren in 1945 exista in comună un singur aparat |
ilaţie a ju- ţ cu cartofi însumînd 355 de tone. Şi carne de radio, azi este unul in fiecare casă iar '
, a întregii 4 încă va mai preda comuna Sarmizegetusa în toată comuna sint 50 de autoturisme | Nasuri eficiente pentru livrarea
proprietate personală. Anul acesta, pină la '
păcate, mai ; pină la sfirşitul anului, cam încă douăzeci 1 decembrie, cumpărăturile făcute la ma- j
şi ceva de tone.
ităţeni, este ţ gazinele din comună se ridică la 5 500 lei I
Multe lucruri demne de laudă s-ar putea
i puţini, ca- 4 spune despre economia preponderent agra­ în medie pe cap de locuitor. La numele ^ integrală a produselor
m
esc această ! ră a acestei aşezări milenare. Ele sînt ro­ antic al comunei se poate adăuga, cu aco- „
itrag ener- 7 dul hărniciei oamenilor ei. „Oamenii de pe perire in caratele bunăstării generale, un |
prin diver- ^ aici n-au. fost. niciodată leneşi, dar acum, adjectiv nou — prospera. „Locuitorii comu- ( contractate cu statul
>e curînd au I datorită politicii înţelepte a partidului, roa­ nei nu se mulţumesc cu orice fel de mo- -
cu ccnsu- dele hărniciei se întorc la ei“ — avea să bilă — spunea preşedintele cooperativei de | (Urmare din pag. 1) grăşat. Petru Mihăesc, se­ proprii, de a contribui la
ase do cu- ^ I spună despre aceasta primarul comunei, consum Lăscuţ Zgircea. Ei cumpără mobi- ' cretarul organizaţiei de propăşirea economico-socia­
: rancisc Pop, 4 J Vasile Zgircea. Gheorghiţa Paveloni din lă de valoare mare, şi televizor de ultimul | partid din satul Ribicioara, lă a comunei, la ridicarea
tip şi frigidere asemenea". Cumpără pentru |
i, Francisc J ► Breazova lucrează in C.A.P. la cultura că sint gospodari cu dare de mină. | 1 lapte, 1 500 kg carne de a livrat 2 450 1 lapte, 800 nivelului de trai al oame­
Jin Cristur, mare. Ea a predat la stat 2 100 l lapte, doi „La noi mai spune secretarul comitetului 9 bovină şi un porc în greu­ nilor muncii. Cetăţenii din
: — din Si- viţei şi un porc, Jura losif din Zeicani — comunal de partid şi primarul comunei ---- . tate de 120 kg. De aseme­ kg carne de bovină şi un comuna Ribiţa sînt hotărîţi
5 viţei, un porc şi 1200 l lapte. Victoriţa Şi- -------------- ,------------ --------------- - -------
Drainic, Ni- , mon e îngrijitoare de animale la C.A.P., la oameni fără rosturi nu sint Nici c.opilul de 1 nea,' Gheorghe David, se­ porc îngrăşat. Merită evi­
, Maria Ar- ţ brigada Hobiţa. De la cele 17 vaci a daţ în şcoală nu numai că învaţă ci îşi ajută şi ' cretarul organizaţiei de denţiat şi exemplul oferit să-şi sporească aportul la
Bocşa, Ioan 4 9 luni planul de lapte pe întreg anul plus părinţii in gospodărie. ■ partid din satul Dumbrava de Ion Dan, Dumitru Vi­ reaiizai-ea hotărîrilor Con­
de Sus, a predat 2 700 1 lap­
in Săcărîmb, i 15 viţei. La fel ca ea — şi îngrijitoarele Diritr-o astfel de trăsătură generală a lo- I te de vâcă, 1 420 kg carne zitiu şi de alţi crescători de ferinţei Naţionale şi a o-
i, Gheorghe ^ Zinica Micşoni şi Maria Voinoni. Din hăr- cuitorilor s-a născut prosperitatea noii Sar- ' de bovină şi un porc în­ animale. Aceştia se situea­ biectivelor stabilite de
din Bătrîna, i I nicia unor asemenea oameni s-a edificat mizegetusa. Cu trecutul ei oamenii aceştia I ză, de asemenea, în fruntea Conferinţa extraordinară a
ude — din 7 J în treizeci şi ceva de ani o Sarmizegetusa se mindresc ca şi cu o zestre scumpă dar grăşat, în greutate de 116 acţiunii de contractare pen­ organizaţiei judeţene de
%
u condiţii create de socialism, __ sub |
Stoica, losif ^ J prosperă, cu o zestre edilitar-gospodăreascâ { n no c kg. în rîndul crescătorilor tru anul 1978, convinşi fi­ partid privind dezvoltarea
m Pădurea- 4 de invidiat. Ea, zestrea aceasta e organic conducerea partidului, ei vor s-o facă să I fruntaşi de animale se află ind de faptul că livrarea U- zootehniei şi creşterea pro­
Lupşa — din < I legată de numele şi de munca unor cetă­ strălucească in viilor pe măsura măreţiei ' şi cetăţeanul Ion David. din nor cantităţi tot mai mari ducţiei de lapte şi carne în
Sus. Nu pro- ţ ţeni — pilde de hărnicie şi dăruire cum sale trecute. satul Dumbrava de Sus. El actualul cincinal.
(G. Ignat). ^ sînt LuCreţia Iovănescu, Maria Simedroni ION CIOCLEI a predat la fondul de stat de produse agroalimentare
I 2 180 1 lapte, 1 200 kg carne reprezintă principala cale NICOLAE OBĂDĂU,
----------------j. de bovină şi un porc în­ de sporire a veniturilor primarul comunei Ribiţa
l