Page 46 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 46
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 62E
•s SB "'■V!-' t-
1
P R O G R i
pricind măsurile suplimentare de dezvoltare eco
(Ufmare din pag. 1) menilor muncii din centra 3. — în cadrul măsurilor şi energie alocate prin 3. Sumele > suplimentare Luduş-Mureş, Baia de Ministerele,
le şi întreprinderi trebuie pentru economisirea resur _plan. au fost alocate pentru Arieş-Alba şi Vulcan; fabri întreprinderile
se, precum şi prin alte re să ia măsuri pentru reali selor, o deosebită atenţie 4. — Prevederile cuprin realizarea următoarelor ac că de covoare pluşate la cu organele io
surse din balanţe. S-a luat zarea strictă a prevederi trebuie să şe acorde gospo se în Programul suplimen ţiuni principale : Siret-Suceava, precum şi bui să stabile;
totodată în considerare ac lor programului special da dăririi raţionale a energiei tar în domeniul producţiei — Ministerul Minelor, pentru valorificarea deşeu me speciale de
centuarea reducerii consu colectare şi utilizare a ma primare. Sc va acţiona pen şi investiţiilor asigură ob Petrolului şi Geologiei : rilor din piele şi mase plas tru aceste ju>
murilor specifice de ma terialelor secundare şi de tru dezvoltarea cu priori ţinerea în 1980 a unei pro dezvoltarea capacităţilor de tice. ptil recuperări
terii prime, materiale, şeurilor. Acestea urmează tate a extracţiei de cărbuni ducţii de cel puţin 1 200 producţie la carierele şi — Ministerul Agriculturii
combustibil şi energie, să acopere în 1980, din ne — cu deosebire a lignitu lei la 1 000 lei fonduri .fixe minele de lignit din bazi şi Industriei Alimentare :
sporirea indicilor de utili cesarul economiei, circa 20 lui — şi va începe valori în industria socialistă. Ni nul Oltenia ; preparaţia de construirea de noi com V.
zare a acestora, intensifi la sută la cupru, plumb, ficarea şisturilor bituminoa vele superioare mediei pe cărbune Petrila ; intensifi plexe avicole ; ferme de
carea folosirii deşeurilor şi masă lemnoasă ; aproape se ; totodată va spori pro ansamblul industriei ur carea acţiunii de mecaniza reproducţie pentru păsări
tuturor resurselor secun 30 la sută la fire de lină, ducţia de energie pe baza mează să se realizeze la re a lucrărilor miniere din rase grele ; îngrăşătorii produ
dare. hîrtic şi cartoane ; circa 40 resurselor hidro. în acelaşi .Ministerul Industriei Con Valea Jiului ; deschiderea taurine ; noi locuri în graj
Ministerele, consiliile oa la sută la fier etc. timp, toate ministerele, strucţiilor dc Maşini, în carierei de lignit Cîmpu- duri de vaci ; abatoare de stiinti
centralele şi întreprinderile ramurile prelucrătoare din lung-Sud şi a minei Petri- păsări ; începerea construc
trebuie să ia măsuri ferme
IL Valorificarea pentru sporirea randamen chimie, la Ministerul In la-Sud, a zăcămintelor de ţiei unei fabrici de ulei în
minereuri complexe Coran-
telor energetice, moderni dustriei Uşoare şi la Mi da Hondol, de minereuri judeţul Olt şi 5 fabrici de
bere în judeţele Maramu
superioară a resurselor zarea instalaţiilor consuma nisterul Agriculturii şi In cuprifere Valea Morii, ju reş,'Vrancea, Olt, Vaslui şi Programul
toare, îmbunătăţirea tehnq- dustriei Alimenţarp. Mi deţul Hunedoara şi Baia Dîmboviţa ; 2 fabrici de accentuează
nisterele, consiliile oaţne-
materiale şi energetice, logiilor de fabricaţie, dimi nilor muncii din centrale şi dc Aramă, judeţul Mehe zahăr la Titu-Dîmboviţa şi domeniul asin
dinţi.
nuarea pierderilor şi con
judeţul Covasna ; antrepo
duse şi teh'rio
sumurilor tehnologice în întreprinderi vor trebui să — Ministerul Industriei zit frigorifer Agigea ; mori cetării ştiintif
programe
stabilească
de
creşterea mai centralele electrice şi în re masuri care să asigure îm Metalurgice: devansarea lu de grîu şi fabrici de pîine.
ţelele de distribuţie a ener
crărilor la Combinatul si
Ministerul Energici
—
giei electrice, termice şi a bunătăţirea acestor preve derurgic Călăraşi ; mărirea Electrice : centrale electrice
accentuată a eficientei gazelor naturale, extinde deri prin folosirea intensi capaciţăţii de cocsificare la de termoficare pe cărbune
vă a capaciţăţilor şi su-
rea tprmoficării indpstţ'iale
şi urbane. Vpr fi organiza . prafeţplor de producţie, Combinatul siderurgic Qg- la Calafat şi Timişoara ;
laţi ; dezvoltarea forjei de
hidrocentrala Runcu-Firiza
fondurilor xi3£@ te In ministere, centrale şi ereşţereq indicilor de utili- blocuri şi bare de la Com şi devansarea lucrărilor la
întreprinderi, colective de zţn'e a maşinilor şi instala binatul de oţeluri speciale centrala electrică de .ter
Programul suplimentar i.pecanice supprioare ; dez specialişti carp să studieze ţiilor, valorificarea superi Tîrgovi.şte ; secţii de pră moficare Craiova II.
prevede accentuarea efi voltarea industriei de fero căile şi mijloacele de eco oară a materiilor primo şi jini de foraj cu racorduri — Ministerul Transportu
cienţei utilizării materiilor aliaje ; încărcarea optimă a nomisire a energiei, să ur materialelor, scurtarea pe sudqte şi ţevi de extrac rilor şi Telecomunicaţiilor:
prime şi fondurilor fixe în larpinoarcilor şi sporirea co mărească permanent modul rioadei de atingere a pa ţie pentru foraj de mare devansarea lucrărilor la
toate ramurile de produc eficientului de scoatere a de realizare a consumurilor rametrilor proiectaţi la adîncime la I.T. Republica; Canalul Dunărea — Marca
ţie. mcţahilui în producţia de energetice şi să stahilească noile capacităţi, grăbirea laminor de profite . mici Neagră, complexul portuar T o t a l
1. Acţiunile iniţiate dp laminate ; creşţerea ponde măsuri pentru încadrarea punerii în funcţiune a o- Drobeta Ţr. Severin ; spo Constanţa, podul peste Du din care :
conducerea partidului pen rii produselor cu grad înalţ în cotele de combustibili biectivelor de investiţii. rirea capaciţăţii laminoru năre ; terminarea construi — Ministerul I
strucţiilor ■£
tru reducerea cheltuielilor de prelucrare ; lui de profile mijlocii cu rii liniei de cale ferată — Ministerul 1
— în industria construc
materiale ale producţiei şi ţiilor dc maşini : utilizarea III, Producţia agricolă secţiuni' speciale la Oţelul Deva—Brad, precum şi rea Metalurgice
investiţiilor prin diminua Roşu. lizarea unor lucrări de dez — Ministerul I
Chimice
rea consumurilor specifice, mai bună a metalului prin — Ministerul Industriei voltare a sistemului de te — Ministerul 1
introducerea şi aplicarea perfecţionarea continuă a în domeniul agriculturii îmbunătăţirea producţiei de Construcţiilor de Maşini: leviziune, radio şi telefo tiere şi M
mai larga . a progresului tehnologiilor de prelucrare accentul se pune pe reali masă verde de pe cele 4 dezvoltarea producţiei de nie. Construcţii
tehnic şi tehnologiilor noi şi adoptare de noi proce zarea prevederilor din cin mii. ba de păşuni şi fineţe tractoare prin extinderea — Ministerul Comerţului — Ministerul ]
— Ministerul ,
în toate ramurile, extinde dee tehnologice ; creşterea cinal şi îndeplinirea pro naturale, precum şi utili unităţilor de la Braşov, Interior şi CENTROCOOP : Industriei 1-
rea materialelor rpoderne cu nivelului, tehnţe în sectoa gramelor speciale aprobate zarea integrală a furajelor M. Ciuc, Timişoara ; spo spaţii comerciale la noile
caracteristici fizico-mecani- rele de turnătorie, forjă, în anii 1976—1977. grosiere prin aplicarea u- rirea' producţiei de autotu- locuinţe.
ce superioare şi a înlocui debitare şi croire a meta . Prin îmbunătăţiră struc nor metode dc sporire a rismie de oraş la Oltcit — — Consilii populare : ca Prevederile
torilor, reducerea pierderi lului ; reducerea greutăţii turii culturilor, pentru pe valorii lor nutritive. Craipva .şi Piteşti, precum pacităţi pentru prefabrica referitoare la
lor în procesele de fabri specifice şi a gabaritelor rioada 1978—1980, şe are în vederea realizării a- şi dezvoltarea industriei te din beton armat la or noi produse £
caţie, permit ridicarea sub maşinilor şi celorlalte pro în vedere o prpducţip su cestor prevederi este nece orizontale pentru fabrica ganizaţiile de construcţii a) punerea
stanţială a gradului de va duse ; creşterea performan plimentară dp 2.6 milip.ape sar ca Ministerul Agricul ţia de autovehicule şi trac judeţene şi realizarea su
lorificare a materiilor pri ţelor tehnico-funcţ’ipnnie ale tone cereale : ca urmare a turii şi Industriei Alimen toare ; realizarea de capa plimentară în cincinal a a unor maşii:
me. Programul suplimen maşinilor, utilajelor, insta devansării punerii în func tare, Uniunea Naţională a cităţi suplimentare de ma 150 mii apartamente şi 40 instalaţii noi
zale, în princ
tar .accentuează creşterea laţiilor ; ţiune . a. iţnpr, suprafeţe de Cooperativelor Agricole de şini grele la Oradea, Ba mii garsoniere.
indicilor dc valorificare la —- în industria chimică : sere, producţia de. legume Producţie şi organele agri cău, Roman; devansarea Ministerul In
ţiţei supus prelucrării şi valorificarea complexă a timpurii şe majprează cu cole judeţene, întreprinde punerii în funcţiune a unor S-au prevăzut, de aseme strucţiilor de
chimizării, oţel în produc resurselor do ţiţei şi gaze 54 mii tone. rile agricole de stat şi coo capacităţi în cadrul combi nea, fonduri pentru dezvol zentînd o gar
ţia de laminate, metal în. prin adîncirea gradului de perativele agricole de pro natelor de utilajd grele de tarea palelizării, pachetiză- perfecţionată
construcţia de maşini, ma chimizare ; realizarea de Se prevede, de asemenea, ducţie să ia măsuri pen la Iaşi şi Cluj ; întreprin rii şi mecanizării expedi unelte (stru
să lemnoasă, fire din bum sortimente, superioare de creşterea mai accentuată a tru folosirea raţională a derea de utilaje tehnologi ţiilor de mărfuri, conform de 0 12 500 -
bac pentru ţesături, piei cauciucuri sintetice, fibre, efectivelor de vaci şi ju- fondului funciar, amplasa ce Giurgiu-Ruse (cooperare programului aprobat. strunguri fi
pentru încălţăminte. fire şi piele sintetică cu ninci astfel ca în 1980 să rea culturilor în concor cu R.P. Bulgaria) ; între în vederea realizării a- 0 400 mm, cu
Prin reducerea consumu proprietăţi fizico-mecanice se ajungă la 4 000 mii ca danţă cu condiţiile pedo prinderea de produse elec cestor investiţii suplimen meri că de cc
rilor specifice pentru pro- cit mai apropiate de ale pete (3-710 mii prevăzut în climatice. exploatarea op trotehnice Petroşani ; dez tare, ministerele, centralele şini de freza
ducţie-exploatare, aplicarea produselor naturale ; îm pianul cincinal), din numă timă a sistemelor dc iri voltarea şi modernizarea şi întreprinderile trebuie axe) ; utilaje
de noi soluţii constructive bunătăţirea structurii ma rul total dc 7 650 mii bovi gaţii, asigurarea seminţelor întreprinderii de strunguri să ia toate măsurile pentru pentru indus!
în activitatea de investiţii, terialelor plastice dezvol ne. în acelaşi timp urmea şi materialului săditor de şi a întreprinderii de va asigurarea din timp a do ră (utilaje pe
raţionalizarea şi economisi tarea şi diversificarea pro ză să se realizeze sporuri mare productivitate, spori goane Arad. cumentaţiilor tehnico-eco- rea pîinii şi
rea ambalajelor se obţin duselor de sinteză fină şi de producţie la carne de rea efectivelor de animale — Ministerul Industriei nomice şi a utilajelor ne cărnii); echij
economii faţă de prevede de mic tonaj ; pasăre, blănuri de nurci, prin îmbunătăţirea repro cesare din ţară şi din im tronice şi
rile iniţiale ale cincinalu — în industria lemnului nutrii şi de vulpi, pielicelc ducţiei şi selecţiei acestora, Chimice: realizarea unei port în corelaţie strictă cu (de automatiz
lui la cocs do furnal, fero şi a materialelor dc con carâpul etc. Dezvoltarea noi uzine de anvelope pen termenele de punere în de măsură ş
aliaje, laminate finite pli strucţii: diversificarea con zootehnici va fi susţinută dezvoltarea producţiei de tru autoturismele de mic funcţiune, să asigure toate puri noi de n
ne din oţel, ţevi şi alte ma tinuă a producţiei de mo furaje, gospodărirea efi litraj la Caracal ; instalaţie condiţiile pentru desfăşu ce) ; .maşini ş
teriale metalice, metale ne bilă adaptată la condiţiile de creşterea în mai mare cientă a mijloacelor dc pentru acid sulfuric la rarea susţinută a lucrări urmează să
feroase, acid sulfuric, cau actuale ale construcţiilor măsură a furajelor boga mecanizare, a îngrăşămin Turnu Măgurele.; noi uni lor pe şantierele de con tate pentru re
ciuc natural, produse sodi de locuinţe ; lărgirea utili te în proteine, sporirea telor şi celorlalte substan tăţi de prelucrare a mase strucţii. sumului de m
ce, cherestea, hîrtie şi car zării deşeurilor în proce culturilor duble furajere, ţe chimice. lor plastice la Miercurea 4. — Prin aplicarea pre re cazane de
toane, bumbac fibră, lină, sele de industrializare a Ciuc, Belceşti, Pleniţa, Be- vederilor programului su 50 şi 120 t/h ;
lemnului şi în industria ce
pici. Aceste resurse au fost lulozei şi hîrtiei ; extinde IV. Suplimentarea pro ceni. plimentar din domeniul transport ruti
destinate în principal pen — Ministerul Economiei producţiei şi investiţiilor (autobuz artic
tru asigurarea bazei mate rea gamei sortimentale a Forestiere şi Materialelor se creează condiţii pentru pentru transp
riale necesare producţiei materialelor de construcţii, gramului de imveştiţi! do construcţii : fabrici noi ridicarea economică şi so generale, carg
şi investiţiilor suplimenta inclusiv a celor de finisaj; de prefabricate din beton cială a judeţelor, îmbună tdw, pentru
re. sporirea şi diversificarea armat la Tîrgu Jiu, Arad, tăţirea .repartizării terito containerelor,
2. Prevederile pentru producţiei de prefabricate 1. Analizele desfăşurate rea suplimentării locuri Giurgiu, Alexandria, Zalău riale a forţelor de produc lă pentru pas
creşterea gradului de va uşoare pentru extinderea în 1976 şi în cursul acestui lor do muncă pentru fe şi în judeţele Mureş, Dîm ţie şi utilizarea mai bună locuri).
lorificare a materiilor pri soluţiilor constructive mo an au arătat că prin re mei ; majorarea volumului boviţa, Vrancea, Vaslui şi a tuturor resurselor ţării. b) punerea
me şi economisirea resur derne şi eficiente ; ducerea costului investiţii de locuinţe ; creşterea su altele ; dezvoltări şi moder a noi materii
în conformitate cu hotă-
selor impun din "partea mi — în industria textilă : lor, adoptarea de soluţii plimentară a retribuţiilor. nizări de capacităţi de pre rîrile Congresului al XI- dc consum, î;
nisterelor, consiliilor oame îmbunătăţirea structurii constructive mai eficiente 2. Importante sporuri fabricate pentru construc lea al P.C.R., pînă la sfîr- timente noi de
nilor munc" din centrale producţiei şi diversificarea şi extinderea utilizării ma ţii de locuinţe în Bucureşti, terice şi auxi
şi întreprr m'i, aplicarea continuă a produselor ; ex terialelor de construcţii u- de investiţii se prevăd la : Constanţa, Iaşi, Buzău, Bo şitul actualului cincinal industria uşo;
de măsuri concrete care să tinderea tehnologiilor mo şoare şi ieftine, ia obiec Ministerul Minelor, Petro toşani, Miercurea Ciuc ; toate judeţele ţării trebuie meri termo-re
să atingă o producţie glo
asigure : derne caro să permită rea tivele prevăzute în acest lului şi Geologici (6,5 mld. extinderea producţiei de bală industrială de cel pu din oţel inox
lei), Ministerul Industriei
— în industria extracti lizarea unor produse uşoa cincinal se poate realiza o agregate minerale ; dezvol de extracţie, n
vă : valorificarea complexă re, de calitate superioară economie de investiţii de Metalurgice (5,7 mld. lei), tări de capacităţi de mobi ţin 10 mld. lei. Pentru cele extrudate din
a tuturor resurselor de ma şi cu grad ridicat de fini peste 100 mld. lei. In ca Ministerul Industriei Con lă la Bistriţa, Cîmpeni, Re 19 judeţe care în 1975 a- pru, ţesături <
terii prime şi enei’getice, saj, reducerea consumuri drul programului suplimen strucţiilor de Maşini (21 ghin şi de uşi-ferestre la veau o producţie mai mică mice cu greu
1
de 10 mld. lei, se prelimi
inclusiv a minereurilor de lor de materii prime şi spo tar fondurile economi mld. lei). Ministerul Eep- Gura Humorului, Vama, na realizarea în 1980 a ur
fier şi cuprifere cu. conţi rirea utilizării deşeurilor ; site urmează a fi destina nomiei Forestiere şi Ma Lunca Rradului ; fabrică mătoarelor nivele: 18,6
nuturi reduse : creşterea — în industria alimen terialelor de Construcţii de maşini-unelte şi piese
factorului final de recupe tară : accentuarea gradului te pentru : dotarea cu ma (6 mld. lei), Ministerul pentru exploatarea şi pre mld. lei — Alba ; 11,9 mld. VI. c
rare a ţiţeiului şi sporirea de diversificare şi realiza şini şi utilaje a suprafe Industriei Uşoare (peste 5 lucrarea lemnului la Şiret; lei — Bistriţa-Năsăud ; 20,6
randamentelor în extracţia rea de noi sortimente super ţelor disponibile în activi mld. lei), Ministerul Agri întreprinderea de' fire ce mld. lei — Buzău ; 10,5 Dezvoltarea
şi prepararea substanţelor rioare ; prelucrarea integra tatea productivă ; devan culturii şi Industriei Ali lulozice tip mătase — Lu- mld. lei — Botoşani ; 10,3 economiei naţi
minerale utile ; accelerarea la a subproduselor şi de- sarea începerii şi punerii mentare (13,2 mld. lei), peni şi fabrica de mobilă mld. lei — Covasna ; 16,2 condiţii pentr
introducerii în circuitul e- şeurjjor rezultate din pro în funcţiune fţ unor capa fonduri suplimentare pen Petrila. mld. lei — Gorj ; 11,9 mld. rea part’cipăr
îonomic a şisturilor bitu- cesele de fabricaţie. cităţi prevăzute în cinci tru (banalul Dunărea-McU — Ministerul Industriei lei — Harghita ] 12,2 mld. tre la divizii
■ lei — Ialomiţa ; 16,5 mld.
ininoase, rocilor cu sulf. a- Pe aceste căi va trebui nal ; construirea de' noi rea_ ISfeagvă-, extinderea Uşoare: dezvoltări de ca ţională a mun
iuviunilor titano-zinconife- să se asigure o creştere su obiective care să asigure pacităţi pentru unele pro lei — Ilfov ; 15,7 mld. lei bul mondial i
3"e, valorificarea sterilelor portului Constanţa, con duse deficitare ; capacităţi — Maramureş ; 11,6 mld-, teriale. Volun
de la flotaţii şi zgurilor plimentară a producţiei in o mai bună legătură cu struirea portului Constan noi pentru ţesături la Ţi- lei ■— Mehedinţi ; 13,1 mld. lui exterior î
metalurgice ; dustriale, fiecare minister perioada 1981—1985 ; ac ţa Sud-Agigea, staţii de lei — Satu Mare ; 10,8 mld.
avînd sarcina de a stabili centuarea procesului de radio şi televiziune, cen băneşti-Iaşi ; de tricotaje lei — Sălaj ; 16,3 mld. lei crească într-u
— în industria metalur programe concrete de mă la Cîmpeni-Alba ; ţesăto- — Suceava ; 14,3 mld. lei anual de 15,9
gică : îmbunătăţirea struc suri pentru reducerea mai industrializare a localităţi trale telefonice urbane şi rie de mătase la Lupeni ; — Teleorman ; 10,6 mld. lei rior prevederi
turii sortimentale a pro lor şi judeţelor mai puţin pentru alte lucrări (plus filatură tip. bumbac la A- — Tulcea ; 12,0 mld. lei — în acest cadru
ducţiei de metal prin ela accentuată a consumurilor dezvoltate ; amplasarea de 13,5 mld. lei), programul brud-Alba şi Murgeni-Vas- Vaslui ; 12,1 mld. lei. — te prevăzut s
borarea de noi mărci de materiale şi modernizarea noi întreprinderi în cen suplimentar de locuinţe lui ; de textile neţesute la Vîlcea ; 10,6 mld. lei — într-un ritm
oţel cu caracteristici fizico- producţiei. tre muncitoreşti în vede (17,0 mld. lei). .Vulcan ; de confecţii la Vrancea. at (17,1 la s'
