Page 47 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 47
MIERCURI, 14 DECEMBRIE 1977
f'ag. 3
Oamenii muncii
. M U L
omico-socială a pînă în 1980 raportează noi
1
•alele şi în punerea în funcţiune a tante, urmînd ca ponderea noilor produse şi achiziţio măsuri pentru gospodărix-ea disciplinei financiare şi de
npreună noilor obiective de investi- produselor industriei con narea din import a produ judicioasă a fondurilor, a- plan, punerea mai rapidă
vor tre- ţii, asigurînd intrarea în strucţiilor de maşini şi chi selor strict necesare. plicarea unui regim strict în valoare a rezervelor e- succese in producţie.
progra- producţie a acestora în con miei să reprezinte circa 48 In cadrul programului xistente, utilizarea raţiona
uri pen- formitate cu graficele de la sută din exportul indus suplimentar s-a luat în de economii şi combaterea lă a mijloacelor circulante,
în sco- atingere a parametrilor triei din anul 1980. oricărei forme de risipă, Întrecerea
a fondurilor de investiţii şi
rzierilor proiectaţi. Pentru asigurarea nece considerare intensificarea respectarea riguroasă a a celor valutare. SOCIALISTĂ
f
cooperării economice inter
sităţilor de materii prime, naţionale şi specializării în
materiale; utilaje şi insta LA NOI COTE
similarea de laţii, în concordanţă cu producţie cu ţările socialis VIII» Venitul naţional
cerinţele producţiei şi ale te, cu ţările în curs de 9 DE HĂRNICIE
dezvoltare şi statele capi
noi, cercetarea programului de investiţii, taliste dezvoltate, acţio- şi nivelul de trai în însufleţitoarea întrecere
s-au prevăzut fondurile ne
cesare pentru import. Mi nîndu-se pentru acoperirea socialistă ce se desfăşoară în
secţiile laminoarelor de 750,
să si dezvoltarea nisterele, centralele şi în în condiţii reciproc avan 1 000 şi 1 300 mm, ca dealt
1. Dezvoltarea mai ac
9 treprinderile trebuie să a- tajoase a nevoilor de ma centuată a producţiei asi darii cheltuielilor materiale fel în toate secţiile C.S. Hu
în produsul social — creşte
dinologică eorde o atenţie deosebită terii prime, resurse energe gură creşterea produsului într-un ritm mai rapid nedoara, muncitorii obţin zi
de zi noi şi însemnate rea
tice, maşini, utilaje şi alte
economisirii fondurilor va
lutare, urmărind accelera produse, pentru creşterea social într-un ritm mediu (11%). lizări. în perioada premergă
limentar tării tehnologice, realizarea rea programelor de asimi eficienţei comerţului nos anual de 9,5 % faţă de 9,0 2. în domeniul nivelului toare Conferinţei Naţionale a
partidului, în zilele desfăşu
ile din acestora urmînd să aducă lare în fabricaţia internă a tru exterior. prevăzut în planul cinci de trai, se asigură depăşi rării lucrărilor marelui fo
de pro- un aport sporit la dezvol- nal. rea prevederilor iniţiale în rum al comuniştilor, ca şi
aR cer- tarea economico-socială a Venitul naţional — în ce priveşte creşterea retri acum cînd documentele a-
dezvol- ţării : VII. Productivitatea condiţiile diminuării pon- buţiilor : doptate stimulează şi însufle
ţesc noi enei'gii creatoare,
— număr de sarcini — laminatorii muncesc bine, or
muncii si costurile ganizat, in deplină ordine şi
Asimilare de : 9 1980/ 1975 — % disciplină. Aşa au reuşit
să-şi depăşească sarcinile, la-
de producţie Congresului cinci- Program minînd suplimentar de la în
Plan
Directivele
supli-
ceputul anului peste 50800
mentar
nai
al Xl-lea
! Maşini, utilaje şi instalaţii Materiale şi bunuri de consum Tehnologii Obiective şi teme de cercetare- dezvoltare teh nologică productivităţii muncii pre ducţiei şi a muncii, folosirea Retribuţia medie netă 118—120 122,0 140,3 actualului cincinal. Acest
tone oţel, apropiindu-şi ziua
1. în domeniul creşterii
ganizarea mai bună a pro
cînd vor raporta îndeplini
rea integrală a sarcinilor
vederile actuale ţin seama
judicioasă a întregului per
124—126
129,5
de plan din primii doi ani ai
de rezultatele acţiunilor în
sonal muncitor.
Retribuţia reală
132,3
treprinse în toate întreprin
în industrie, s-a luat în
minunat succes muncitoresc
derile industriale şi de con
cit in aceeaşi perioadă au
strucţii pentru intensifica considerare un ritm mediu este cu atît mai valoros cu
anual de sporire a produc
280 178 76 150 rea progresului tehnic, ex tivităţii muncii de 9,2 la în prima etapă care se naiului muncitor va fi in economisit 370 tone metal
tinderea mecanizării şi au sută faţă de 8,5 la sută pre va termina în anul 1978, fluenţat favorabil şi de (mai cu seamă la laminorul
iei Con- retribuţia medie netă va majorarea, în medie cu de 750 mm), 3 850 000 kWIx
?ini 185 2 7 32 tomatizării, perfecţionarea văzut iniţial. energie electrică şi 2 470 000
•iei continuă a proceselor teh Pe principalele ministe creşte cu 17% ; în etapa a 30 % a alocaţiilor de stat mc gaze naturale, âu obţinut
_ 1G 6 5 doua de majorare a retri pentru copii; de la 1 sep
iei nologice şi introducerea re se prevăd următoarele economii ia cheltuielile de
12 56 15 43 tehnologiilor moderne, or creşteri : buţiei care va începe la 1 tembrie a.c. s-a acordat producţie de peste 0 000 000
xiei Fores- februarie 1979 se va asi 50% din majorarea stabili lei.
elor de gura în cursul anului 1980 In fruntea celor mai des
18 32 9 17 tă urmînd ca în cursul a-
•iei Uşoare — 32 18 37 Ritm mediu anual — % creşterea totală a retribu nului 1979 să se acorde toinici muncitori din secţii
Iturii şi Plan Program ţiei nete cu 40,3 % (29,5 % se situează laminatorii Ilie
tare 13 29 10 12 cincinal suplimentar la cincinal). restul majorării. Misirin, Radu Adam, Teodor
Adam, Vasile Ganea, Dioni-
în
veniturilor
calculul
Veniturile reale ale ţă reale ale populaţiei s-a sie Olaru, Gheorghe Ianosi,
Productivitalea muncii în Mihai Pîcli.şan, şefii de
mentare x-edusă, noi sortimente de industria socialistă — total 8,5 9,2 rănimii pe o pei-soană ac luat în considerare indice schimb Viorel. Barbu, Marin
larea de conserve de legume şi fruc din care ; tivă- urmează să sporească le de preţuri pi-evăzut în Ghinea, mulţi alţii — pre
vedere : te pentru copii şi de pro — Ministerul Energiei Electrice; 6,9 7,5 cu 30%, faţă de 20—25 % Rlanul cincinal (105—106% ciza tovarăşul Gheorghe Şer-
— Ministerul Minelor, Petrolu
ibricaţie duse lactate. lui şi Geologiei 3,4 3,7 prevăzut în Directivele în 1980 faţă de 1975). ban, secretarul comitetului
tiîaje şi c) introducerea în pro — Ministerul industriei Meta Congresului al Xl-lea. în strînsă legătură cu de partid. (V. Grigoraş, co
lurgice
noderni- ducţie a unor tehnologii — Ministerul Industriei Con 10,3 11,1 Pensia medie nominală majorarea veniturilor oa respondent).
3e către noi şi perfecţionate pentru strucţiilor de Maşini 9,3 10,2 ORGANIZARE
ei Cor- - producerea de noi materii — Ministerul Industriei Chimice 10,2 11,1 de asigurări sociale de stat menilor muncii, prin pro
i, xepre- prime, valorificarea supe — Ministerul Economiei Fores va creşte — conform pro gramul suplimentar s-au EFICIENTĂ,
tiere şi Materialelor de Con
:tinsă şi rioară a acestora şi redu strucţii 5,7 6,7 gramului stabilit — cu avut în vedere următoarele
maşini- cerea consumurilor mate — Ministerul Industriei Uşoare 7,3 8,1 .23 %, urmînd ca la pensiile creşteri ale desfacerilor de RANDAMENT SPORIT
carusel riale, între care tehnologii — Ministerul Agriculturii şi 7,1 7,8 mici sporul să fie de 40 %. mărfuri şi prestărilor de
Industriei Alimentare
>00 mm, le de combustie subterană — Ministerul Transporturilor şi Bugetul familiilor perso- servicii : Minerul şef de brigadă
re de pentru creşterea recuperării Telecomunicaţiilor 8,3 8,8 Florea Petrişor este cunos
ndă nu- ţiţeiului din zăcămînt, de cut la I.M. Vulcan ca fiind
unul dintre cei mai harnici
re, ma- sinteză a răşinilor înlocui 1980/1975 — % muncitori. Brigada sa, dota
cenlrat toare de colofoniu, de ar tă cu utilaj mecanizat de
nstalaţii dere a produselor cerami în construcţii-montaj s-a materiale, energie şi .com Program mare randament îşi desfăşoa
Plan
limenta- ce pentru construcţii cu luat în calcul — con bustibili, se prevede dimi ctacdnal supli- ră activitatea în cadrul sec
mentar
supli
programelor
nuarea costurilor do pro
form
fabrica- consum redus de combusti torului II, blocul IV. Florea
lucrarea bil şi folosirea de combus mentare aprobate — ac ducţie pe ansamblul in- Petrişor, prin spiritul său
organizatoric, folosind inte
te elec- tibili inferiori etc. centuarea creşterii pro dusti'iei republicane cu 9,5 gral timpul de lucru, avînd
la sută în 1980 faţă de 1975
faţă
muncii
ductivităţii
itehnice d) obiectivele de cerceta de planul cincinal cu (8,6 la sută în planul cin Desfaceri de mărfuri cu amă 147,5 152,1 numai personal de înaltă ca
nuntul prin comerţul socialist
aparate re ştiinţifică şi dezvoltare 2,1 procente (9,7 la sută cinal), iar cheltuielile ma Prestări dc servicii către lificare în minerit, a reuşit
trol, ti- tehnologică prevăzute su ritm mediu anual, faţă de teriale cu 6,1 la sută (5,2 populaţie 168,6 175,3 să aplice, cu rezultate bune,
eleetri- plimentar au în vedere ob- 9,4 la sută în planul cinci la sută la cincinal). Pe a- metoda de lucru mecanizată
ije care ţinerea de soluţii cai’e să nal). Aceasta impune ac ceastă cale, economiile pre la condiţiile existente, si-
tuîndu-se pe locuri fruntaşe
eproiec- fie aplicate încă în cursul celerarea introducerii pro văzute iniţial urmează să în întrecerea socialistă. Prin
ea con- actualului cincinal, în ve gresului tehnic, îmbunătă sporească cu 22 mld. lei, Corespunzător majorării nii de lucru. începînd din noua metodă de lucru, a
ntre ca derea reducerii consumuri ţirea în continuare a solu din care în industria re desfacerii mărfurilor, s-a 1978 se va trece la prima reuşit să realizeze un randa
etapă de aplicare a săptă-
de 10, lor de materiale şi a mo ţiilor constructive, indus publicană cu 16,4 mld. lei. prevăzut sporirea livrări ment de 7,80 tone pe post
ace de dernizării producţiei, cum trializarea lucx-ărilor de Comparativ cu planul lor către fondul pidţei mînii de lucru reduse. Pen faţă de 6,70 planificat, canti
tatea de cărbune dată peste
naval sînt: valorificarea gazelor construcţii-montaj, întări- cincinal, în industria repu (9,2 % ritm mediu anual, tru aplicarea acestor mă plan mărindu-se necontenit.
lutotren reziduale în rafinării ; îm rea ordinii şi disciplinei pe blicană, se prevăd următoa faţă de 8,7 % prevăzut în suri se va acţiona în toa (Ştefan Nemecsclt, corespon
mărfuri bunătăţirea randamentelor şantiere, utilizarea intensi rele reduceri ale costurilor planul cincinal). te ramurile economiei pen dent).
> 4 700 vă a maşinilor şi utilajelor de producţie în 1980 fată în ceea ce priveşte pres tru valorificarea maximă
îsportul energetice ; utilizarea de de construcţii. do 1975. tările de servicii se preve a rezervelor de creştere a
fluvia- noi tipuri de oţel ; realiza- 2. Pe baza ci'eşterii su
de 200 rea de noi tehnologii şi I egal Cheltuieli totale la de dezvoltarea mai accen productivităţii muncii, uti
produse în industria chi plimentare a productivită 1 000 lei producţie-mar- tuată a serviciilor pentru lizarea eficientă a între Am aîlaf penfru
mică, îndeosebi de sinteză ţii muncii şi a accentuării fă
bricaţie fină ; tehnologii superioare reducerii normelor de con II egal Cheltuieli materia întreţinerea şi repararea gului potenţial tehnic, ma dumneavoastră
bunuri sum de materii prime şi le locuinţelor, a bunurilor de terial şi uman din fiecare
:bi sor- în prelucrarea metalelor ; folosinţă îndelungată, ser unitate. PENTRU
polies- tehnologii de exploatare în „LUNA CADOURILOR"
pentru subteran a şisturilor bitu viciilor de uz gospodă
copoli- minoase ; perfecţionarea Reduceri 5n 1980 faţă resc, de turism şi agre In aceste zile vor intra
de 1975 — %
ţi, ţevi concepţiei şi execuţiei con ment, telefonie etc., a- Prevederile programului în magazinele judeţului
cantităţi însemnate de
şi ţevi strucţiilor industriale ; re Program vîndu-se în vedere utiliza suplimentar de dezvoltare produse alimentare din
timente alizarea de înlocuitori de Plan supli- economică şi socială a import — după cum
materii prime şi materia cincinal mentar rea mai bună a capacităţi
de cu- României pe perioada ne comunică merceologul
ire chi- le ; creşterea gradului de lor existente şi dezvoltarea 1976—1980 reflectă forţa principal Zina Munteanu,
pecifică utilizare a deşeurilor. Industria republicană I 8,6 9,5 corespunzătoare a bazei de la Direcţia comercială
II 5,2 6,1 şi dinamismul economiei judeţeană. Astfel, maga
din care : materiale. noastre, justeţea politicii zinele vor fi aproviziona
3. în domeniul locuinţe
c&ertul exterior — Ministerul Industriei Meta- I II 8,1 9,4 lor s-a prevăzut construi partidului de dezvoltare a te cu : 40 tone smochine,
700 tone portocale, 16 to
5,1
Iurgice
H
9 — Ministerul Industriei Con- I 15,6 16,2 forţelor de producţie ca ne greppfr'uits, precum şi
strucţtilor de Maşini , II 13,2 13,7 rea în plus a 190 000 apar- 30 tone măsline, 12 tone
izută a 16,7 la sută în cincinal). în I 12,9 13,5 tamente, ceea ce asigură factor decisiv al progresu stafide, alte cantităţi de
asigură făptuirea acestor prevederi — Ministerul Industriei Chimice II 10,0 10,6 realizarea a peste 1 milion lui multilateral şi armo piper boabe, sare de lă-
nsifica- impune ca ministerele, cen — Ministerul Economiei Fores- I 6,5 7,8 apartamente pe întregul nios al întregii societăţi. mîie, cuişoare, vanilie.
tiere si Materialelor de Con-
i no; s- tralele, întreprinderile să strucţii / II 3,9 5,0 Realizarea programului va
A
nterna- acţioneze pentru îmbunătă I 9,5 10,6 cincinal ; la acestea se a- RĂSPUNS
schim- ţirea continuă a structurii — Ministerul Industriei Uşoare II 5,6 6,8 daugă 250 000—300 000 lo asigura înfăptuirea obiec SOLICITĂRILOR
ori ma- exportului, creşterea pon — Ministerul Agriculturii şi I 4,2 4,3 cuinţe ce se vor consti'ui tivelor Congresului al XI- Pentru a putea satisfa
xmerţu- derii produselor de înaltă Industriei Alimentare II 3,5 3,6 de cetăţeni, cu mijloace lea al partidului, accelerînd ce în mai bune condiţii
ză să prelucrare, ridicarea nive înaintarea României pe ca solicitările cumpărătorilor
din cartierul „Parc“ —
mediu lului tehnic şi calitativ al proprii, îndeosebi la sate Simeria, s-a holărît ca
i, supe- produselor şi livrarea rit A fost accentuat de ase cole de stat, staţiunile pen şi în oraşele mai mici. lea civilizaţiei şi progresu magazinul alimentar cu
iniţiale. mică a mărfurilor destina menea efortul de reducere tru mecanizarea agricultu 4. Creşterea prevăzută a lui, a apropierii de nivelul autoservire nr. 52 să
rtul es- te pieţei exteime. a costurilor şi în celelalte rii, în activitatea de con nivelului de trai se va rea ţărilor avansate, a creşterii funcţioneze zilnic în două
oreaseă ramuri ale economiei: strucţii-montaj (antrepri liza în condiţiile reducerii bunăstării materiale şi spi schimburi, cu' orarul de
la 6,30 la 21,00:
ccentu- în structura exportului transporturi -auto şi fero ză).
ţă de intervin schimbări impor- viare, întreprinderile agri Aceste prevederi implică treptate a duratei săptămî- rituale a întregului popor.