Page 49 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 49
Proletar! din foafe fărlle, unlti-vă !
ANUL XXIX!
NR. 6 257
JOI,
15 DECEMBRIE
1977
8 PAGINI—50 BANI
Orientările generale cu Insufîefifi de chemările adresate
de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
privire la întocmirea OAMENI! MUNCII HUNEDORENI
planului cincinal de RAPORTEAZĂ NOI SUCCESE
li P R O D U C Ţ I E
dezvoltare economico- ORAŞUL IIATEG ducere şi industrializare a le
gumelor şi fructelor, secţia
VA DEPĂŞI
PRODUCŢIA MARFA de mobilă, cooperativa meş
teşugărească „Haţcgana“ si
socială a României PE ANUL 1977 alte unităţi.
CU PESTE 15
MILIOANE LEI DE PE ACUM,
LA NIVELUL
în perioada 1981-1985 rodnică, plină de responsa SARCINILOR PE 1978
Desfăşurînd o activitate
LA PRINCIPALII
bilitate şi exigenţă, sub con
ducerea organizaţiilor do INDICATORI
partid, oamenii muncii din
Elaborarea planului cin Tn etapa 1981—1985 se 1985 această ramură să re pentru conservarea şi unităţile economice ale ora Colectivul E.M. Deva a în
deplinit cu două luni mai de
cinal 1981—1985 va porni va urmări dezvoltarea în contribuie cu circa 70 la ameliorarea fondului fun şului Haţeg raportează succe vreme sarcinile de plan pe
de la Programul partidului continuare în ritm înalt a sută la formarea venitului ciar, înfăptuirea unui pro se de seamă în întrecerea so
cialistă. Mobilizîndu-si intens primii doi ani ai cincinalu
de făurire a societăţii so forţelor de producţie, ceea naţional. Se va urmări gram de irigaţii şi alte a- eforturile pentru a răspunde lui, fiind hotărît să realizeze
cialiste multilateral dez ce va conduce la creşterea creşterea cu prioritate a menajări funtfiare, genera prin fapte do muncă îndem pînă la sfîrşitul anului o
voltate şi înaintare a Ro mai accentuată a venitului ramurilor şi subramurilor lizarea mecanizării com nurilor şi chemărilor adresa producţie suplimentară de
mâniei spre comunism, de naţional, care va ajunge în de înaltă tehnicitate din plexe a tuturor sectoarelor te de secretarul general al peste 30 milioane lei, adică
la liniile directoare ale 1985 la 2 400—2 500 dolari domeniile metalurgiei, con do producţie, asigurarea la partidului, tovarăşul Nicolae aproape 40 la sută din anga
dezvoltării economico-so- pe locuitor, creîndu-se con strucţiilor de maşini şi chi nivel optim a îngrăşămin Ceauşeseu, de la ' înalta tri jamentul pe întregul cinci
nal. Această realizare este
ciale a ţării pînă în 1990 diţii ca România să depă miei — care asigură dez telor şi celorlalte substan bună a Conferinţei Naţionale importantă şi prin faptul că
şi va ţine seama de poten şească stadiul de ţară în voltarea pe o treaptă su ţe chimice necesare. Va a partidului, lucrătorii din încă de pe acum colectivul a
unităţile industriale haţegane
ţialul pe care îl va atinge curs de dezvoltare — în perioară a bazei tehnico- trebui să se obţină recol au reuşit să realizeze planul atins nivelul prevederilor pe
patria noastră prin reali accepţiunea, contemporană materiale a societăţii şi te superioare şi stabile în anual pe 1977 la producţia 1978 — completate cu sarci
zarea Programului do creş a acestei noţiuni — deve valorificarea cu maximă domeniul cerealelor, plan globală cu 26 de zile mai nile reieşite din programul
tere suplimentară în peri nind o ţară cu nivel me eficienţă a resurselor na telor tehnice, legumicultu- devreme. De asemenea, demn suplimentar de dezvoltare a-
doptat de Conferinţa Naţio
oada 1978—1980. Viitorul diu de dezvoltare. Vor a- ţionale — concomitent cu rii, viticulturii şi pomicul- de evidenţiat este şi faptul nală a partidului — la pro
plan cincinal va avea o vea loc mutaţii importan dezvoltarea şi diversifica turii ; pînă în 1985, ponde că s-au înregistrat rezultate ducţia globală, extracţia de
importanţă hotărîtoare pen te în structura socială a rea producţiei bunurilor rea zootehniei în totalul meritorii şi la indicatorul minereu,, extracţia de metal,
tru mersul construcţiei so- ţării, în relaţiile de pro de consum. Industria — producţiei agricole va a- producţie marfă, la care, pî productivitatea fizică, redu
. cialiste şi înflorirea conti ducţie şi sociale, sc va ac îndeosebi industria con junge la 44—45 la sută. nă la sfîrşitul anului, sporul cerea cheltuielilor materiale,
nuă a României. centua procesul de apropi strucţiilor de maşini, care 4. O atenţie deosebită se suplimentar, exprimat valo beneficii.
Perfecţionarea metodei de
In conformitate cu hotă- ere dintre munca fizică şi va ajunge la o pondere de va acorda dezvoltării ba ric, va însuma peste 15 mi exploatare cu subetaje şi ex
lioane lei. Concomitent, la
rîrilo Conferinţei Naţiona intelectuală, între condiţii circa 36 la sută din tota zei proprii de materii pri prestaţiile de servicii către tinderea mecanizării a per
le a P.C.R. din 7—9 de- le de muncă şi viaţă de la lul producţiei industriale me şi energie prin intensi populaţie se va obţine o de mis ca la sectorul Deva, de
cembrie a.c., în elaborarea sat şi cele de la oraş. — trebuie să realizeze pro ficarea activităţii geologi păşire de aproape 3,5 milioa exemplu, să se obţină o pro
planului se va urmări a- 1. In centrul noului cin duse cu caracteristici teh ce, inclusiv a forajului de ne lei. ductivitate medie în abataje
plicarea fermă a orientă- cinal va sta ridicarea ni nice competitive pe plan mare adîncime, valorifica Cu un aport mai substan de 15,04 tone minereu cupri
' rilor şi indicaţiilor tovară velului tehnic şi calitativ mondial, urmărindu-se ri rea completă a resurselor ţial la aceste realizări se re fer pe post, cu circa 2 tone
şului Nicolae Ceauşeseu, al întregii producţii mate dicarea continuă a calită cunoscute şi descoperirea găsesc colectivele de muncă
. secretarul general al parti riale, afirmarea cu şi mai ţii produselor, prin asimi unor resurse noi, sporirea de la întreprinderea de pro (Continuare în pag. a 5-a)
dului, preşedintele Repu mare intensitate a revolu larea de produse noi şi producţiei de înlocuitori.
blicii, cu privire la folosi ţiei tehnico-ştiinţifiee, in modernizarea celor exis Va trebui promovată în
rea intensivă a fondurilor troducerea celor mai noi tente în pas eu noile cu continuare o politică fer ÎN ZIARUL DE AZI :
fixe, a întregului potenţial cuceriri ale cunoaşterii în ceriri ale ştiinţei şi tehni mă de economisire a ma
productiv, economisirea re- toate domeniile vieţii eco- cii, respectarea strictă a teriilor prime şi energiei
. surselor materiale, şi ener nomico-sociale, realizîn- tehnologiilor, îmbunătăţi în toate domeniile. Se im NN Tinerii hunedoreni răspund cu entuziasm şi
getice, ridicarea substanţi du-se astfel o economie rea asistenţei tehnice în pune, totodată, o preocu deplină angajare patriotică în muncă chemă
ală a gradului de valorifi modernă, de înalt nivel producţie, perfecţionarea pare susţinută pentru uti rii secretarului general al partidului, tova
care a materiilor prime, tehnic, de mare producti controlului în toate fazele lizarea produselor secun răşul Nicolae Ceauşeseu
promovarea largă a pro vitate şi eficienţă. de fabricaţie. dare şi deşeurilor, pentru
gresului tehnic în econo 2. Va continua ferm po 3. In perioada anilor ridicarea randamentelor. în 9 Mecanizarea lucrărilor miniere — coordona
mie, sporirea productivită litica de industrializare, 1981—1985 va trebui să se consumul materiilor prime tă esenţială a progresului tehnic, a creşterii
ţii muncii sociale, accen accentuînd poziţia condu dezvolte o agricultură de şi resurselor energetice. producţiei de cărbune
tuarea eficienţei în toate cătoare a industriei în an mare productivitate — atît 5. Prioritară va fi şi în
sectoarele de activitate, în samblul economiei ; se are în sectorul vegetal, cît şi viitorul cincinal orientarea O Semnal
[ vederea dezvoltării avuţiei în vedere ca producţia in animal — la nivelul rezul spre ridicarea gradului de 9 Sport
naţionale şi creşterii nive- dustrială să sporească în tatelor celor mai avansate valorificare a materiilor
. lului de trai al întregului cincinalul viitor cu 55—60 din lume. In acest scop, 9 24 de ore pe glob
popor. Ia sută, astfel ea pînă în se va acţiona în continua (Continuare in pag. a 2-a)
In lumina prevederilor Programului privind măsurile suplimentare de dezvoltare economice-socială a României pină in 1980
Importante creşteri ale ritmului mediu anual la principalii indicatori
producţia"^ [volumul
6L08BLB ^ ° ' hwmmiinF
A6 C0l