Page 5 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 5
Proletari din foate fărlle, unljl-vă !
ANUL XXIX
NR. 6 246
VINERI,
2 DECEMBRIE
v 1977
4 pagini — 30 bani
în cinstea marelui eveniment Primiri ia tovarăşul
din viaţa partidului şi a ţării NICOLAE CEAUSESCU
f
Preşedintele Consiliului Naţional al
SECŢIA MECANICA II —
PRINTRE FRUNTAŞE
Prin folosirea la para PLANUL PE ANUL 1978 - PERSPECTIVĂ Frontului Patriei din R.P. Bulgaria
metri tot mai înalţi a ma
şinilor şi utilajelor, evita T o v a r ă ş u l Nicolae şii Nicolae Ceauşescu şi
rea stagnării şi întrerupe GENEROASĂ A UNEI NOI ETAPE Ceauşescu, secretar gene Todor Jivkov au constituit
rii funcţionării acestora, ral al Partidului Comunist momente hotărîtoare în
colectivul de muncitori de DE MUNCĂ RODNICĂ Român, preşedintele Re dezvoltarea continuă a a-
la secţia mecanică II din publicii Socialiste Româ cestor relaţii. Totodată, s-a
C.S. Hunedoara a confec nia, preşedintele Frontului exprimat dorinţa comună
ţionat mai bine de 30 tone Unităţii Socialiste, a pri de a extinde şi diversifica
piese peste plan, de la în SNVE5TITH TOTALE \H ECONOMIA mit, joi după-amiază, pe raporturile dintre Partidul
ceputul anului, piese care tovarăşul Pencio Kuba- Comunist Român şi Parti
au asigurat şi asigură bu NAŢIONALĂ dinski, membru al Birou dul Comunist Bulgar, din
na funcţionare a marilor lui Politic al C.C. al Parti tre Frontul Unităţii Socia
agregate siderurgice din DIN CARE VOLUMUL dului Comunist Bulgar, liste şi Frontul Patriei,
secţiile productive — oţe- LUCRĂRILOR DE preşedintele Consiliului Na dintre statele noastre, în
îării, furnale, aglomeratoa- ţional al Frontului Patriei interesul ambelor popoare,
CONFERINŢA re, cocserie, laminoare. în C0NSTRUCTII-M0NTA3 din RP, Bulgaria. al cauzei socialismului şi
NAŢIONALA A aceeaşi perioadă, planul în cadrul întrevederii a păcii în lume.
valoric a fost depăşit cu fost exprimată deosebita A fost evidenţiată, de a-
aproape 3,6 milioane lei. satisfacţie faţă de evoluţia
PARTIDULUI De subliniat că multe din mereu ascendentă a rapor semenea, voinţa comună a
României şi Bulgariei de a
tre piesele realizate la me turilor de prietenie, bună
SCHIMBURI DU canică II le înlocuiesc cu vecinătate şi rodnică co acţiona şi în viitor cu con
PRODUCŢIE RECORD foarte bune rezultate pe 1977 1978 * 9 1977 1970 laborare statornicite între secvenţă pentru consolida
ALE MINERILOR cele care pînă nu de mult popoarele şi ţările noastre, rea cursului spre destinde
DE LA VULCAN se importau. Printre cei subliniindu-se că întîlniri- re şi cooperare, pentru se
mai harnici muncitori din le şi convorbirile devenite curitate şi pace pe conti
Hotărîţi să materializeze secţie se numără comuniş Volumul total al investiţiilor în economia naţională | tradiţionale, dintre tovară
neabătut preţioasele în tii : Traian Roman, Nico nentul european şi în lume.
demnuri şi orientări pe ca lae Ichim, Ioan Pop, Ioan va fi, în anul 1978, de 212,5 miliarde Iei.
re secretarul general al Popa, Nicolae Ştefan, Vio- Pe principalele ramuri ale economiei naţionale vor I Ministrul transporturilor maritime
partidului, tovarăşul Nicolae rel Marin şi alţii (V. Gri- fi alocate următoarele volume de investiţii : industrie (in- i
Ceauşescu, le-a dat cu pri goraş, corespondent). clusiv dotarea organizaţiilor de foraj) — 118,2 miliarde J din Jamahiria Arabă libiana
lejul recentei vizite efec UN IMPORTANT
tuate în judeţul Hunedoa lei ; construcţii — 7,5 miliarde lei ; agricultură — 24,3 | Populară Socialistă
SUCCES AL
ra şi la întreprinderea lor, COLECTIVULUI miliarde lei ; cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnolo- «
minerii de la Vulcan ob I.C.V.A. DEVA gică — 1,6 miliarde lei ; transporturi şi telecomunicaţii j Preşedintele Republicii So rilar şi hatărîrilor stabilite de
ţin succese de seamă în Personalul muncitor de — 19,5 miliarde Iei ; comerţ, alimentaţie publică, turism, * cialiste România, tovarăşul şefii celor două state, inclu
producţie. Pe luna noiem la I.C.V.A. Deva raportea Nicolae Ceauşescu, a pri siv pe plan internaţional, in
brie; ei şi-au amplificat silozuri şi baze de depozitare — 5,5 miliarde lei ; invă- | mit, joi la amiază, pe Man-
preocupările şi eforturile ză îndeplinirea sarcinilor ţămînt, cultură, ocrotirea sănătăţii — 5,3 miliarde lei ; sour Muhammad Badr, mi interesul promovării unor re
în abataje, extrăgînd supli de plan anuale. Pînă la 31 construcţii de locuinţe (inclusiv cămine pentru nefami- | nistrul transporturilor mariti laţii noi între state, întemeia
mentar însemnate canti decembrie a.c., de aici se me din Jamahiria Arabă Li- te pe egalitate şi echitate,
tăţi cje cărbune. Cele mai va livra în plus un volum lişti) — 20,0 miliorde lei ; gospodărie comunală — 7,1 * biană Populară Socialistă. al făuririi unei noi ordini
bune realizări le-au obţi de marfă în valoare de pe miliarde lei. în timpul întrevederii a economice şi politice în lu
nut colectivele sectoarelor ste 9,5 milioane lei. De a- în cursul anului 1978, se vor pune în funcţiune 665 j fost constatată cu satisfacţie me.
semenea, I.C.V.A. Deva ra
V (+ 2 537 tone de căr portează îndeplinirea pla capacităţi de producţie mai importante, din care 610 in- I dezvoltarea continuă, pe di S-a procedat, de aseme
bune) şi VI (+ 1 862 tone nea, la un schimb de ve
de cărbune date peste sar nului anual la lucrările de duslriale^şi 55 agrozootehnice. verse planuri, a relaţiilor ro- deri asupra unor probleme
cinile de plan). In fruntea investiţii. La rezultatele Pentru prevenirea poluării mediului înconjurător se J mâno-libiene şi s-a expri actuale ale vieţii internaţio
mat convingerea că ele se
hărniciei se situează bri bune din acest an, cea mai vor investi 2,4 miliarde lei. t vor extinde şi diversifica şi nale, îndeosebi privind si
găzile' conduse de Dumi mare contribuţie au adus-o în viitor, pe baza înţelege-
tru Săbău şi Gheorghe unităţile din Hunedoara, tuaţia din Orientul Mijlociu.
Iordan — de la sectorul V Deva şi Orăştie.
(care şi-a îndeplinit deja
sarcinile de plan anuale), CU PLANUL DEPĂŞIT PE PRIMII DOI ANI
de Ioan Bud şi Ioan Toma AI CINCINALULUI Un tezaur la mdemîna tuturor
— de la sectorul VI, de < • •••• '••••'. •: ' .
Florin Şerban — de ia sec Strădania colectivelor de nituri se vor reduce cu 16 ............... .............. ............ ...............................■■.........Un...... . ni,....................«MW........................................ ..„mmm.,"*,.i..,i ■■■ Mmw—.r*,—».........
torul I, cele de la pregă oameni ai muncii din ca lei faţă de prevederile pla colectivelor de muncă
tiri conduse de Simion Pă- drul unităţilor aparţină nului. La productivitatea
dureanu, Constantin Niţă, toare Trustului judeţean muncii pe lucrător se în
Mihai Bosch şi Tocacs A- pentru mecanizarea agri registrează o depăşire de
lexandru, brigăzile de la culturii se concretizează în 9 procente. Demn de amin | EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR
pregătiri ale lui Ilie Chi- rezultate de prestigiu ob tit şi faptul că planul de
ron şi Gheorghe Buţă pre ţinute în primii doi ani investiţii s-a îndeplinit în
cum şi altele. De remarcat ai cincinalului actual. Ast proporţie de 115 la sută,
că, pe luna noiembrie, I.M. fel. pînă acum s-au reali dîndu-se în folosinţă un
Vulcan şi-a depăşit sarci zat sarcinile economico-fi- nou complex S.M.A. la Eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea radicală
nile de plan şi la lucrări nanciare aferente perioa Deva, cu centru de repa
le de pregătiri — cu 84 ml dei amintite, preliminîn- raţii, precum şi 9 ateliere
— şi la investiţii — cu 11 du-se ca {*hă la sfîrşitul la secţiile de mecanizare. a activităţii economicu-finauciare a Iii.
ml. Minerii de la Vulcan anului 1978 să fie obţinute Cu un aport substanţial
sînt hotărîţi ca 'în această la aceste realizări se pre
ultimă lună a anului să-şi venituri suplimentare de zintă S.M.A. Haţeg, Ilia, în expunerea prezentată derii agricole de stat din buie să le aplicăm la fie
amplifice realizările în circa 11 milioane lei, iar Baia de Criş, Cîrneşti şi la primul Congres al con Simeria. care cultură. Din analizele
producţie. cheltuielile la 1000 lei ve Călan.
siliilor de conducere ale Datorită preocupării pen temeinice pe care le-am e-
unităţilor agricole socialis tru folosirea cu randament fectuat, a reieşit că este pe
te, al întregii ţărănimi, Se tot mai ridicat a bazei teh- deplin posibil să rentabi
cretarul general al partidu nico-rriateriale, am reuşit lizăm fiecare produs, ac-''
lui. tovarăşul NICOLAE să obţinem rezultate eco ţionînd energic în vederea
CEAUŞESCU, referindu-se : nom ico-financ.iare tot mai creşterii producţiei medii
la activitatea întreprinde bune de la un an Ia al la hectar şi pe cap de ani
rilor agricole de stat, a sub-' tul şi să creăm astfel pre mal, precum şi a reduce
liniat că : „Este necesar să mise favorabile pentru ren rii cheltuielilor materiale.
realizăm, începînd încă din tabilizarea producţiei atît Iată cîteva din măsurile şi
acest an, o schimbare ra în sectorul vegetal cît şi acţiunile ce le întreprin
dicală a situaţiei economi în zootehnie. dem în acest scop. Deoa
ce şi de producţie a tutu Realizările din acesţ an, rece soiul de orz Miraj
ror I.A.S.-urilor. Toate în care sînt superioare pre ne-a dat recolte medii de
treprinderile agricole de vederilor de plan la grîu, 3 800—6 000 .kg la ha, faţă
stat trebuie să devină mo orz şi porumb (în medie de 2 000—3 100 kg obţinu
del de organizare socialis cu cîte 150—1 000 kg la ha) te la soiul Intensiv, am
tă, modernă a producţiei ne-au demonstrat că dis cultivat în toamna acestui
şi o bază tot mai puter punem de însemnate rezer an soiul Miraj pe toate
nică pentru sporirea fon ve pentru a ridica gradul cele 700 ha destinate cul
dului central al statului". de rentabilizare al cultu turii respective. Importante
Materializarea acestor im rilor respective, cît şi pe eforturi depunem pentru
perative reprezintă obiec cel al întreprinderii în an creşterea producţiei de po
tivul. central căruia îi sînt samblul activităţii sale. în rumb. Experienţa fermei
U.U.M.R. CRIŞCIOR, atelierul de modelitrie. în foto : O parte din echipa de tîm- subordonate toate efortu acest scop s-au întocmit din Orăştie ne-a dovedit
plari modclori, condusă de Alexandru Cotuna, confecţionind modelul unei cupe de esca- rile depuse de către lucră programe speciale care cu
vator. Foto: VIRGIL ONOIU torii din cadrul întreprin prind tehnologiile ce tre (Continuare in pag. a 2-a)
