Page 52 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 52
Ţag. % DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Orientările generale cu privir<
dezvoltare economico - sociala
{Urmare din pag. a 3-a) carburi cu centrale termice combinată a laminatelor, cum şi asimilarea de pro extinse cercetările în do materiale plastice şi a cle 1) Pentru
de zonă şi centrale elec reducerea pierderilor în duse superioare care să a- meniul echipamentelor de mentelor de construcţii din diului încon
toate ramurile şi domenii trice de lermoficare. Vor procesele de prelucrare, ex sigure reducerea consumu calcul, în vederea realizării poliesteri armaţi cu fibre efectua lucr,
re şl ingine
de sticlă şi a altor mate
le de activitate. trebui, de asemenea, extin tinderea folosirii oţelurilor lui de metal. Se vor realiza unor tipuri noi de calcula riale uşoare. Cercetarea va în vederea
tehnologii pentru fabricaţia
1. Pe baza valorificării se măsurile pentru diminu carbon de calitate şi slab toare şi altor echipamente dului dc po
cit mai depline a resurse area consumurilor energeti aliate, precum şi a repere de laminate plate tratate pentru generalizarea prelu participa la industrializa aerului şi d
lor interne se va asigura ce în transporturi prin ge lor şi subansamblelor din termic şi placate. table crării automate a datelor şi rea în .ritm susţinut a con gubelor pro
strucţiilor de locuinţe şi
creşterea gradului de aco neralizarea utilizării remor mase plastice. subţiri cu acoperiri specia conducerea proceselor in luanţi.
le şi din oţeluri inoxida
Reduceri importante de
perire din ţară a necesaru cilor în transporturile auto, consumuri vor trebui rea bile, tipuri noi de profile, dustriale. social-culturale, prin ela
e) In industria chimică
borarea de soluţii pentru
lui de materii prime şi ma folosirea integrală a capaci inclusiv profile special ni) Va cu:
teriale. O contribuţie mai tăţii vehiculelor. lizate de asemenea la cocs, fasonate, benzi şi table e- activitatea de cercetare creşterea ponderii structu dezvoltare
mare va trebui s-o aducă b) Prin reducerea accen cupru, plumb, zinc, nichel, leclrolehnice cu pierderi ştiinţifică şi inginerie teh rilor integral prefabricate inţifică şi a]
nologică va fi orientată
produsele inlocuiioare de tuată a normelor de con cositor, produse chimice, şi a utilizării prefabricate meniul mat<
metal, material lenjnos, ma sum şi îmbunătăţirea struc lemn, bumbac, lină, piei şi magnetice reduse, produse spre elaborarea de noi pro lor complet utilate şi fini biologiei, oc
terii prime pentru industria turii producţiei vor fi asi alte materii prime şi mate lubuiare cu toleranţe mi cese tehnologice care să sate. ţii, ştiinţelor
nime.
uşoară şi alte materiale, gurate importante economii riale. Vor fi cercetate şi apli conducă la valorificarea g) In industria lemnului, altele, atît .]
urmărindu-se extinderea de metal. In siderurgie coe 3. Asigurarea în bune superioară şi la creşterea celulozei şi hîrtiei vor fi orizontului
producţiei de înlocuitori şi ficientul de scoatere a me eondiţiuni a necesarului de cate, de asemenea, soluţii gradului de chimizare a elaborate tehnologii care şi pentru d<
tehnologice noi pentru uti
elaborarea de tehnologii ca talului în producţia de la materii prime şi materiale ţiţeiului, gazelor naturale să asigure valorificarea su meniilor de
re să asigure utilizarea lor minate va spori la 87—88 impune perfecţionarea con lizarea în mai mare măsu şi a sării, precum şi pen perioară a masei lemnoase nomiei naţii
eficientă. la sută prin reducerea pier tinuă a aprovizionării teh- ră a cărbunilor indigeni la tru valorificarea complexă şi creşterea indicelui de
producerea cocsului, şi în
In cincinalul. viitor va derilor în procesele de tur nico-inateriale. In vederea a minereurilor indigene. prelucrare industrială. Se 3. In vcc
trebui să se acorde o aten nare şi încălzire a lingo- sporirii eficienţei producţiei locuirea în proporţie spo Se vor stabili, de aseme vor stabili soluţii de utili şi perîecţioi
ţie deosebită recuperării urilor şi semifabricatelor, si acoperirii în condiţii cît rită a acestuia cu alţi com nea, soluţii pentru valori zare a noi specii lemnoase ţii de cerce
bustibili, precum şi pentru
produselor secundare şi va extinderea turnării conti mai bune a consumurilor ficarea completă a subpro şi a unor materiale ce pot şi de ingine
lorificării deşeurilor de toa nue a oţelului ; se va asi se va urmări extinderea obţinerea de oţeluri de înal duselor tehnologice, în sco înlocui în mod eficient vor fi aloc
te categoriile. Se va extinde gura realizarea de sorti tipizării sortimentelor de tă puritate şi oţeluri cu ca pul reducerii cheltuielilor lemnul, precum şi soluţii mijloace r
acţiunea de colectare şi a- mente valoroase de noi metal şi a altor materiale, racteristici superioare, ex de producţie şi al preveni de optimizare a structurii nanciare, ct
ehiziţionare de la întreprin mărci de oţeluri cu pro precum şi a unor maşini, tinderea turnării continue rii poluării mediului. producţiei de mobilă, pe eu circa 50
deri, instituţii şi populaţie prietăţi tehnologice superi utilaje, aparate şi instala la alte tipuri de semifa O atenţie -Sporită va fi baza unei ponderi sporite prevăzut în
a materialelor secundare şi oare, lărgirea gamei de fa ţii. O atenţie deosebită va bricate şi aplicarea pe sca acordată cercetărilor teh a sortimentelor de calitate nai. Se va i
a deşeurilor de metale fe bricaţie a sortimentelor de trebui acordată raionării a- ră largă a tratamentelor nologico privind procesele superioară, solicitate pe bilă atenţie,
termice.
roase şi neferoase, produse ţevi şi laminate cu grad ri provizionării şi optimizării de sinteză şi prelucrare a piaţa internă şi la export,
chimice, cauciuc, textile, dicat de prelucrare şi pre transporturilor în vederea Se vor elabora noi tipuri produşilor maeromoleculari inclusiv prin utilizarea mai voltării şi
lemn, hîrtie, sticlă, uleiuri cizie. In industria construc sporirii eficienţei economi de aliaje neferoase, îndeo (elaştomeri, mase plastice largă a materialelor plas potenţialului
minerale şi altele, în vede toare de maşini se vor re ce. Stocurile de materii pri sebi aliaje de aluminiu •şi fibre sintetice), în ve tice. Se va asigura obţine şi inginerii
rea valorificării lor inte duce consumurile specifice me şi materiale vor fi di pentru industria aeronauti derea realizării de noi ti rea de plăci aglomerate cu
grale. medii de laminate feroase mensionale la strictul nece că şi navală şi pentru în puri şi sortimente cu ca grosime redusă, microfur-
2. Problema centrală a ac cu 24—26 la sută prin îm sar pentru fiecare unitate, locuirea aliajelor pe bază racteristici superioare şi ea nire, hîrtii sintetice pe ba IX. FC
tivităţii economice în pe bunătăţirea tehnologiilor şi în concordanţă cu normati de cupru, precum şi metale înlocuitori ai metalului, ză de materii prime pro
rioada 1981—1985 o va con reproiectarea maşinilor şi vele fundamentale tehnic, şi aliaje pure şi extrapure lemnului şi hîrtiei. prii şi hîrtii speciale cu
stitui accentuarea eficienţei utilajelor în scopul diminu itr.mărindu-se eliminarea pentru industria electro Se va pune un .accent fiabilitate mărită, inclusiv
folosirii resurselor materia ării greutăţii acestora, con stocurilor supranormative şi nică. deosebit pe realizarea pro pe bază de polimeri şi 1. — Prin
le şi energetice. comitent cu creşterea para creşterea vitezei de rolaţie d) In construcţia dc ma duselor organice fine (de fibre sintetice, noi sorti secvenţă a ]
a) In mod deosebit va metrilor funcţionali, croirea a fondurilor materiale. şini eforturile se vor con mic tonaj), necesare ramu mente de lire şi fibre arti grafice, pop
trebui să se acţioneze pen centra spre înfăptuirea unui rilor şi subramurilor eco ficiale. mează să a,
tru reducerea substanţială a VIII. CERCETAREA ŞTIINŢIFICA, vast program dc asimilare. nomiei naţionale (coloranţi, h) In industria uşoară 23,7 milioan
consumurilor de combusti DEZVOLTAREA TEHNOLOGICA ŞI Se vor realiza noi sisteme catalizatori reactivi, auxi 1985, rcaiizî
bili şi energic în toate do INTRODUCEREA PROGRESULUI TEHNIC de utilaje miniere mecano liari etc.). urmărindu-se în cercetările vor trebui să de peste 1,
meniile de activitate. Vor şi electrohidraulice, exca acelaşi timp tipizarea do conducă la extinderea şi cui lori faţă
elaborarea unor tehnologii
fi luate măsuri pentru a- 1. Promovarea largă a ductivitate pentru excavare vatoare cu rotor de mare meniilor de utilizare. Dezvoltare
simdarea şi introducerea în progresului tehnic în eco şi transport în subteran, capacitate pentru carierele noi dc filare şi ţesere pe economiei
In industria de medica
producţie a maşinilor, uti nomie se va reflecta în ac prin introducerea unor mij de lignit, echipamente pen mente, se vor aborda şi echipamente ncconvenţio- programului
lajelor şi tehnologiilor eu centuarea procesului de în loace moderne de mecani tru utilizarea unor noi sur nale, care să asigure o vor asigura
randamente termice şi e- noire şi modernizare a zare, îndeosebi complexe se de energie şi creşterea soluţiona probleme pri creştere a productivităţii locuri de n
nergetice ridicate şi se va producţiei ; în anul 1985, de susţinere a abatajelor şi randamentelor în folosirea vind obţinerea de medica muncii de 2—4 ori, ia per îmbunătăţi
acţiona pentru moderniza circa 45 la sută din volu instalaţii de mare capacita resurselor primare conven mente din plante şi orga fecţionarea tehnologi i lor lizarc a rest
rea instalaţiilor mari con mul total al producţiei ra te pentru transport, acţio ţionale (instalaţie pentru ne animale, precum şi rea de finisaj. Va trebui să se că.
sumatoare de energie, per murilor prelucrătoare şi 70 nate cu motoare electrice forajul la peste 10 000 m, lizarea de produse cu asigure valorificarea supe
fecţionarea tehnologiilor de la sută în construcţia dc liniare. O atenţie deosebită turbogenerator şi echipa spectru larg de acţiune, ia rioară a materiilor prime, In cincin:
fabricaţie şi a structurii maşini vor fi obţinute pe va fi acordată explorării mente principale pentru special pentru prevenirea îmbunătăţirea pe cale chi vor acccntc
producţiei, limitarea la seama produselor care se zăcămintelor de ţiţei şi ga centrale nucleare), genera îmbolnăvirilor. mică a fibrelor liberiene şi calitative
strictul necesar a sortimen vor pune în fabricaţie în ze naturale, aflate în struc lii noi de motoare termice In domeniul pesticidelor, prelucrarea lînucilor din populaţiei <
telor energointensive, ex viitorul cincinal. turi foarte adinei ; vor fi cu randamente superioare. se va urmări realizarea de ţară, precum şi perfecţio muri, pom
tinderea proceselor de us Va trebui asigurată de intensificate eforturile in Va trebui să fie diversifi noi insecticide, erbicide, narea tehnologiilor în in şi construcţ
care naturală în agricultu vansarea de către cerceta direcţia creşterii factorului cată producţia de maşini-u- fungicide, cu eficacitate dustria confecţiilor textile ajungă la
ra, industria lemnului, a rea ştiinţifică a cerinţelor final de recuperare a ţiţeiu nelte, îndeosebi pe seama mărită, netoxice, precum şi a încălţămintei, în sco sută în 1985
materialelor de construcţii dezvoltării economiei, luînd lui şi se vor aplica tehno sistemelor cu comandă pro şi forme noi de condiţio pul creşterii gradului de turii să se
şi alte ramuri. Este necesar totodată măsuri pentru re logii de extracţie a ţiţeiu gram şi autocontrol. In nare ; se vor realiza, de confort şi al uşurării pro 21 la sută h
sa se urgenteze asimilarea ducerea ciclului cercetare- lui din zăcămintele degra toate domeniile construcţii asemenea, produse biolo duselor. tă în 1980.
şi extinderea fabricaţiei de produeţic şi creşterea efi date natural şi din cele cu lor de maşini, programele gice de combatere a dău Se va diversifica produc Numărul
arzătoare automatizate de cienţei acestei activităţi. Co energie de zăcământ scă de asimilare vor urmări nătorilor agricoli (feromo- ţia de sticlă optică şi teh muncilor
mare randament, cazane de respunzător cerinţelor cer zută. In cercetarea geologi creşterea accentuată a gra ne). nică necesară în domeniul 8 150—8 450
apă fierbinte pe lignit cu cetării aplicative şi tendin că, se Vor aplica tehnici e- dului de automatizare a In domeniul îngrăşămin nuclear, electronică şi me tind circa 2
sisteme eficiente de ardere ţelor în dezvoltarea ştiinţei ficiente de investigare pen echipamentelor fabricate, telor chimice se vor ela dicină. populaţiei c
şi randamente ridicate, ca pe plan mondial, va fi in tru evidenţierea a noi acu reducerea consumurilor de bora procedee tehnologice i) In industria alimenta rea număru
zane pentru arderea deşeu tensificată cercetarea ştiin mulări de substanţe mine metal, sporirea substanţială cu consumuri reduse de ră se va urmări descoperi se va reali;
rilor şi reziduurilor mena ţifică de perspectivă, în rale utile, de ţiţei şi gaze a randamentelor energetice. combustibili şi energie şi rea şi valorificarea de noi transpunerii
jere, armături cu reglaje toate domeniile de activi naturale. Se va pune accent pe teh intr-o gamă diversificată surse de proteine animale gramului di
speciale, adaptate pentru e- tate. b) In energetică, acţiuni nologiile neconvenlionale de tipuri de soluri si cul şi vegetale, precum şi ob săptămînii
conomisirea de combustibili 2. Eforturile de cercetare- le vor fi îndreptate spre e- de prelucrare a metalelor, turi. ţinerea de produse noi cu mînd ca în
şi altele. Va fi accentuată dezvoltare tehnologică se laborarea şi aplicarea de cu un grad ridicat de pre In industria anorganică proprietăţi superioare, ba lului să si
reducerea consumurilor teh vor concentra cu prioritate tehnici pentru creşterea cizie. prin electroeroziune preocupările vor fi axate zate pe tehnologii moder săptămîna i
nologice şi a pierderilor în în următoarele direcţii : siguranţei în funcţiona şi electrochimie, pe tehni în direcţia elaborării de ne de fabricaţie; o aten ore.
centralele electrice şi în re re a instalaţiilor, re cile noi de acoperire a su procedee tehnologice care ţie deosebită se va acorda 2. Prograi
ţelele de transport şi dis a) In industria extractivă ducerea consumurilor spe prafeţelor, utilizarea siste să permită valorificarea valorificării complete a
tribuţie. In acest scop, vor vor fi elaborate şi se vor cifice de combustibil şi a melor flexibile de montaj, materiilor prime cu conţi materiilor prime agricole,
trebui asimilate noi echi- aplica soluţii tehnologice consumului propriu tehno precum şi pe extinderea nuturi sărace în substan a altor surse vegetale şi a- X. RID1
p amonte electroenergetice optime pentru extracţia şi logic la producerea energi procedeelor de turnare şi ţe utile, a minereurilor de nimale.
(transformatoare, aparataje valorificarea complexă, cu ei electrice, precum şi re matriţare de înaltă produc sulf şi potasiu, reducerea j) In agricultură se vor
de l i n i e în staţii etc.), care randamente sporite, a sub ducerea pierderilor din re tivitate ia producţia de se consumurilor dc energic şi
să funcţioneze cu pierderi stanţelor minerale utile, ţea. Vor fi cercetate şi se rie. Vor fi larg utilizate de combustibili şi se va di intensifica cercetările în Problema
minime şi să facă posibilă punîndu-se un accent mai vor aplica soluţii pentru va versifica producţia de pig domeniul ameliorării soiu a dezvoltă
ridicarea in continuare a mare pe introducerea în lorificarea căldurii rezidua formările plastice Ia cald menţi anorganici. In in rilor, hibrizilor şi raselor româneşti o
şi la rece, tehnicile de sin-
tensiunilor de serviciu, în circuitul economic a zăcă le din centralele termoelec terizare şi tratamentele ter dustria sodei, se vor ela de animale, urmărindu-se teren clici
special in reţelele de joasă mintelor de potasiu şi sulf, trice, prin folosirea fasci mice, precum şi sistemele bora procede ' pe bază de creşterea producţiei şi ri economice.
tensiune. a minereurilor sărace de culelor înglobate în con automate de conducere a celule cu diafragmă (mem dicarea conţinutului în 1. Sporire
Un aport important în fier, cupru, zinc şi plumb, densatoarele turbinelor, pre proceselor tehnologice pe brane eu permeabilitate substanţă utilă a materi producti vită
balanţa de energie îl va a- precum şi obţinerea con cum şi pentru reducerea bază de scheme optimizate. selectivă), precum şi rea ilor prime agricole. Se vor ciale consti
duce recuperarea şi valori- centratelor de minerale cu pierderilor de energie da lizarea de anozi metalici. adinei cercetările în dome tiv major
fiearea resurselor combus conţinut de metale rare şi torate arderii incomplete a In domeniul electronicii, In metalurgia neferoasă niul combaterii dăunători noastre în )
tibile şi termice. Vor fi ex disperse. Vor fi stabilite lignitului. Se vor elabora cercetările vor fi orientate se vor elabora tehnologii lor, al ridicării valorii nu 1985. pe ac
tinse recuperările de resur tehnologii de exploatare şi soluţii pentru utilizarea de spre diversificarea produc pentru obţinerea do alu tritive a furajelor, precum mînd să se
se energetice de toate cate preparare a minereurilor tipuri noi de energie (so ţiei de electronică indus mină din materii prime şi în domeniul îmbunătă 90 la sulă d
goriile, îndeosebi căldura a- silicioase de mangan, a ser lară, geotermică, eoliană), trială, echipamente desti nebauxitice, pentru produ ţirii tehnologiilor actuale l u l u i naţior
curnulată (în ape uzate si pentinelor, pentru extrage îndeosebi la încălzirea spa nate radiocomunicaţiilor şi cerea magneziului metalic, în producţia vegetală şi blul industi
reziduale, gaze arse, zguri rea vanadiului din mine ţiilor industriale, locuinţe realizarea de noi aparate oxidului de magneziu, ni animală. Se vor pune la
ŞI alte reziduuri calde), po reuri de fier' şi a molib lor şi a apei menajere, la de măsură şi control pen chelului, zirconiului, tita punct tehnologiile noi de ta tea munci
tenţialul rezultat din dife denului din concentratele sere, în procesele de usca tru scopuri industriale şi nului şi pămînturilor rare. prevenire şi combatere a crească cu
renţele de presiune, din cuprifere. Se vor asigura re din industrie şi agricul neindustriale şi pentru in eroziunii solului şi se va anual de 7
iar în coi
diferenţele utile şi nivele tehnicile corespunzătoare vestigaţii de laborator, a- Folochimia va ocupa un asigura Utilizarea unor ti
tură, la lucrări de, irigare
hidraulice etc. Se va urmă pentru exploatarea stratu etc. Se va extinde utiliza bordîndu-se, totodată, cer loc important în stabilirea puri noi de maşini cu ran cu 7,8—8.2
ri perfecţionarea soluţiilor rilor subţiri de cărbuni, cu rea pompelor de căldură cetări în domeniul centra unor procese chimice şi în damente ridicate. dorea reai
de izolare şi încălzire a con înclinare şi presiuni mari lelor electronice automate special pentru descompu k) In transporturi şi te sarcini se
strucţiilor civile şi industri în condiţii hidrogeologice pentru recuperarea unor de telefonie, a radiorelee- nerea fotochimică a apei. lecomunicaţii se vor per tinderea pn
ale prin izolări mai eficien grele şi se vor cerceta so resurse energetice rezulta lor de medie şi mare ca f) In industria materia fecţiona transporturile teh nic în toate
te faţa de mediul exterior, luţii pentru gazeificarea te din procesele industria pacitate. In scopul moderni lelor de construcţii se va nologice feroviare. Se vor nomiei, a î
1
evitarea dispersiei.de căl subterană a cărbunilor le şi pentru valorificarea zării producţiei, vor fi rea urmări perfecţionarea teh asimila echipamente de automatizări
dura. conservarea căldurii şi gazeificarea în in superioară a unor surse e- lizate tipuri noi de com nologiilor de, fabricare a comandă automată a tria factori hotar
în spaţiile încălzite etc. Se stalaţii a şisturilor bi nergetice neconvenlionale. ponente electi'onice profe cimentului în vederea re jelor, sisteme de transmi productivită
c) In metalurgie se va.ur
va intensifica acţiunea de tuminoase. Se va trece Ia sionale cu număr sporit de ducerii consumurilor ener siuni digitale pe cablu, e- va acţiona,
înlocuire a centralelor ter folosirea pe scară largă a mări diversificarea şi per elemente pe structură, mi getice, se voi* elabora solu ehipamente si subansamblo tru organ iz;
fecţionarea calitativă a sor
mice individuale pe hidro- tehnologiilor de înaltă pro- timentelor fabricate, • pre croprocesoare şi componen ţii pentru utilizarea ele pentru staţiile de recepţie a producţie
\ te optoelectronice ; vor fi mentelor prefabricate din a sateliţilor. ducerea la