Page 55 - Drumul_socialismului_1977_12

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6257 & JOI, 15 DECEMBRIE 1977 Pag. 7

s
s
Oameni de cultură şi artă, puneţi-vă
întreg talentul şi forţa creatoare în slujba înflo­ s
i ririi continue a artei şi culturii noastre socialiste, s Mecanizarea lucrărilor miniere —coordonată esenţială
a îmbogăţirii vieţii spirituale a poporului, a educării
i s
şi dezvoltării conştiinţei socialiste a maselor, a cul­
tivării înaltelor trăsături morale ale omului nou s
ţ al societăţii noastre ! \ a progresului tehnic, a creşterii producţiei de cărbune
ţ \
\ Tineri de pe întreg cuprinsul patriei ! \ o Utilajele miniere moderne sînt a treia noastră releva tovarăşul Ion Va­ an. 10; 000 tone de cărbu- *
mină — deosebit d;e necesară;
\ Partidul nostru vă pune în faţă perspectiva unui \ o Minerul specialist, minerul tehnician ; sile — nu avem altă cale ne peste plan; apoi- ne-am |
majorat în repetate rin-i
deeît mecanizarea în sub­
\S viitor tot mai luminos, a unei vieţi lot mai îmbel­ s © Brigada lui Eugen Voicu — un exemplu demn de teran, dublată de o temei­ duri. angajamentul, în cin- j
l
şugate şi fericite. Acţionaţi cu tot elanul vostru s urmat. nică organizare a muncii stea Conferinţei Naţionale j
tineresc, cu toată energia voastră pentru ca mă­ . Necesităţile continuu spo­ tenţia. Recomandările pe şi o riguroasă disciplină a partidului şi în zilele ]
desfăşurării lucrărilor ei, i
de producţie. Noi aeo-rdăm
.
\s reţele obiective pe caro ni le propunem în perioada rite ale economiei ' naţio­ cşre ni le-a făcut tovarăşul atenţia cuvenită acestei extrăgînd suplimentar a- i
următoare să fie înfăptuite în cele mai bune con­ nale de cărbune co-csifica- Ni-colae Ceauşescu în vizi­ probleme şi cred că reu­ proape 19.000 tone de căr- j
\s diţii. Aflaţi-vă permanent în primele rînduri ale bil şi energetic — proble­ ta la mina noastră — de şim să facem treabă bună. bune, pentru ca anul să-l j
'S luptei pentru promovarea noului în producţie, pen­ mă pe care Conferinţa Na­ a fi înzestrată cu un nu­ exemplu : brigada lui Eu- încheiem eu un plus de J
Aş. concretiza cu un singur
producţie de 20 000 tone.'J
ţională a partidului o con­
măr sporit de utilaje şi in-
V tru o organizare superioară a muncii, pentru ordi­ sideră vitală pentru dez­ ■.......i .....m Noi ne perfecţionăm conti-l
nuu pregătirea profesiona- ]
s ne şi disciplină exemplară la fiecare loc de muncă ! voltarea economiei — au 1» m»m *** * 0SV5U13E ECOWIţi . lă, hotărî-ţi să- devenim, J
\
determinat
unor
luarea
:
aşa cum ne-a recomandat‘j
măsuri ferme în întreprin­
V Femei din toate sectoarele de acti­ derile miniere, pentru pro­ * 'Bta «I8M mc» » secretarul general al parti- !
movarea mai rapidă a me­ dului, mineri tehnicieni.
\ vitate ! Faceţi totul pentru a contribui într-o canizării lucrărilor în sub­ stalaţii moderne de susţi­ gen Voicu, cu vreo 60- de — Mai avem şi noi pro­
s
măsură şi mai însemnată, valorificînd spiritul
muncitori mineri la număr,
nere a abatajelor, de ex­
s vostru gospodăresc şi capacitatea de muncă, la dez­ teran, ca element determi­ tracţie, încărcare şi trans­ lucrează într-un frontal bleme cu aprovizionarea şi I
transportul, eu defecţiuni- I
nant al creşterii producti­
mecanizat,. Muncind -cu dă­
s voltarea economieo-socială a patriei, buna admi­ vităţii muncii şi al produc­ port — prind viaţă cu fie­ ruire şi răşp.undere patrio­ le electromecanice şi cu i
disciplina unor oameni,
care zi La sectorul n.os.tru,
ţiei de cărbune, „Avem în
V nistrare a oraşelor şi satelor patriei, înfăptuirea vedere — sublinia secreta­ într-un. abataj £, antal din tică, exploatînd raţional, probleme de educaţie —. a j
întregii politici a partidului şi statului nostru, al
relevat în încheiere tova- i
V cărui ţel suprem este bunăstarea şi fericirea omu­ rul general al partidu­ Stratul 13, a fost introdusă gospodăreşte, marele agre­ ră.şui Vasile E.ne, secreta- f
gat,. ei obţin succese remar­
lui,
NICOLAE
tovarăşul
o. modernă i-nsti laţie de
\ lui, progresul şi înflorirea întregii noastre naţiuni ! CEAUŞESCU, la marea a- tăiere, susţinere şi încăr­ cabile. Aş spune, fără. tea­ rul comitetului de partid pe
s d un are populară din Petro­ care mecanică, iar în pa­ ma de a greşi, că brigada învingem greutăţile, să ne
sector, dar avem forţa să
şani — ca, odată cu me­
noul B-2, în aceiaşi strat,
1 (Din Rezoluţia Conferinţei Naţionale a canizarea lucrărilor, să a- lucrează o combină de îna­ lui Eugen Voicu eşte un situăm la nivelul posibili­
exemplu demn de urmat
cordăm a atenţie mai mare tăţilor pe care le avem, al
Partidului Comunist Român), intări,, ambele dîod: rezul­ — prin pricepere şi pasiu­ exigenţelor economiei na­
s şi perfecţionării calificării tate deosebite". Ia comple­ ne în muncă, disciplină şi ţionale. Programul nostru
s oamenilor muncii care lu­ tare, maistrul principali mi­ bună înţelegere, prin rezul­ de acţiune se va orienta
tate".
crează în domeniul minier. .
L~- Ţinem seama că utilajele ner Virgil Se rea a subli­ — Care sînt aceste re­ permanent după direcţiile
niat : „Dacă în urmă eu
moderne, care sînt şi vor cîtva timp introducerea în zultate şi cum reuşiţi să le jalonate de Conferinţa Na- j
fi introduse într-un timp subteran a unor maşini şi obţineţi ? — l-am întrebat ţională a partidului, după i
mai rapid în mine, impun instalaţii miniere era pri­ pe destoinicul' brigadier. indicaţiile -pe care ni le-a i
schimbarea concepţiei în­ mită cu oarecari rezerve, — Nu vreau să par lip­ dat t o v a r ă ş u l . Nieolae
săşi despre minerit şi o ca­ azi utilajele miniere mo­ sit de modestie — ne-a Ceauşescu în vizita efec­
lificare nouă. superioară. derne sînt a treia noastră spus el, dar 1a. noi disci­ tuată în Valea Jiului şi la
Minerul va deveni un teh­ mină şi atît de necesară- plina e disciplină. Ne-am mina noastră-
nician capabil să stăpâneas­ Sigur că lucrul cu ele pre­
că maşina, să ştie să lucre­ supune o pregătire temei­ angajat să dăm în acest DUMITRU QHEONEA
ze cu ea“. nică a celo.r care le mînu-
Aceste orientări ale se- . iesc“.
1
ere tarului general ai parti­ Despre necesitatea meca­
dului se materializează e- nizării lucrărilor miniere
xemplar la I.M. Petriia, ca ne-au vorbit elocvent şi
dealtfel în toate unităţile- inginerul Ion Vasile, şeful
miniere din Valea Jiului. sectorului IV de la I. M.
„Pentru noi — spunea in­ Petriia şi cunoscutul bri­
ginerul Vasile Toporan, gadier Eugen Voicu. „Pen­
şeful sectorului II al mi­ tru a ne putea înscrie şi
nei Petriia- — promovarea noi, minerii, în sarcinile
mecanizării în subteran a mobilizatoare din anii vii­
\oui botei al Combinatului minier Valea Jiului se Inte­
grează armonios in arhitectura modernă a oraşului Petroşani. devenit o problemă vitală, tori, stabilite de Conferinţa
Foto : ŞTEFAN NEMECSEK căreia îi acordăm toată a- Naţională a partidului —
CUM GOSPODĂRIM FONDUL LOCATIV DE STAT ap. 11) din Gojdu, sau Au-
gustina Călin (bl. 9, sc. III,
ap. 11), Gheorghe- Ghiţă
Cei ce degradează apartamentele (bl. 8) din Dacia şi E,lena
Dumitraşcu (bloc 16," ap.
Jfţ) — Micro 15, sînt cîţiva
dintre cei cave nu-şi între­
să suporte rigorile legii ţin apartamentele primite
în condiţiile cerute de le­
ge, deterioi'îndu-le — ne
Orpşele noastre se înfru­ dar nu a fost atît. de sim­ elementare- reguli de con­
museţează pe zi ce trece. plu. La I.J.G.C.L. ni s-a duită cetăţenească- După spune tovarăşul Nieolae
S-au înălţat noi cartiere, spus că-i în administrarea ce se mută în apartamen­ Bota, şeful compartimen­
cu blocuri frumoasa, con­ I.E. Mintia. Cei de la I.E. tele primite d'e la stat, a- tului fond locativ- de la
fortabile în care locuiesc ne spun că-i al I.J.G.C.L. ceştia le folosesc în aşa I.J.G.C.L. Deva.
mii de familii de oameni ş.a.m.d. In cele din urmă, fel incit în scurt timp nu Am redat doar cîteva
ai muncii. Cele mai multe totuşi, misterul a fost dezle­ le mai recunoşti. aspecte de felul cum nu
dintre acestea se constru­ gat. Blocul, în prezent, este — Blocurile 68 şi 79 din trebuie păstrat şi folosit
iesc cu fonduri de stat şi, administrat de ambele în­ Micro 15 sînt cel mai eloc­ fondul locativ de stat. Ni­
firesc, ele fac parte din treprinderi mai sus men­ vent exemplu de proastă mănui nu-i este- permis să
fondul locativ al statului. ţionate. Mai precis scările întreţinere. După 2 ani de ignore legile ţării, norme­
III şi IV sînt ale I.J.G.C.L.
Pleeînd de la unele se­ la darea în folosinţă, în le bunei cuviinţe şi să de­
sizări sosite la redacţie, am iar celelalte două sînt ad­ aceste' blocuri tîmplăria gradeze apartamentele pri­
întreprins un raid-anchetă ministrate de' I.E. Mintia. este ruptă, pereţii degra­ mite. Credem că în aceas­
pentru a vedea cum este. Se verifică din păcate încă daţi, instalaţiile distruse tă direcţie organele com­
întreţinut fondul locativ o dată povestea „copilului etc. Iar locatari ca Ioan petente ar trebui să acţio­
de stat, cum se face că u- cu două moaşe"... Niţă şi Benone Ungureanu neze mai ferm, aplicînd
nele blocuri, la numai Aflăm că după discuţii celor vinovaţi sancţiunile
cîţiva ani de la darea în îndelungate între cele do­ (bl. 04, sc. I, ap. 2), Pavel prevăzute de lege. I.M.M.R. Simeria, secţia a Il-a vagoane. Sjid,orul Cornel s ,
folosinţă, au ajuns să ne­ uă întreprinderi şi după in­ Peter (bl. E9, sc. II, ap. 24), Muntean pregăteşte o tijă de tampon în vederea reeondiţio-
nărid la un aparat modern de sudat sub strat de flux.
cesite remedieri. tervenţia Consiliului popu­ David Rusu (bl. M2, sc. I, M1RCEA LEPĂDATU Foto : VHtGIL ONOIU
lar municipal Deva, părţi­
„NECAZURILE" DE LA le au ajuns la o înţelegere în drept i-au aplicat o a- 1
şi lucrurile tind să intre 1 PROPUNERE nării oricărui vehicul în lilor n-au ce căuta să-i
E 2 în făgaşul lor firesc. Scara acest loc. (C. Drozd). stânjenească pe elevi, iar mendă care i-a potolit
a Il-a a fost eliberată şi \ In faţa magazinului dacă sînt... de-ai casei, sete© de astfel de aven­
Trebuie să arătăm de la echipe ale I.J.G.C.L. au în­ i „Ulpia" din Deva, în ve- turi. (T, Nicoară).
început că acest bloc din ceput reparaţiile. Atît > cinătatea locului de tra- DE CE CU ŢIGARA cu atît mai grav. Ţigara
Gojdu — Deva este ca o conducerea I.J.G.C.L. cit şi ) versare, unii cetăţeni Îşi IN GURĂ ? nu-i pentru elevi. Ca să AŢI PIERDUT... MĂTURA ?
„pată" pe obrazul cartie­ tovarăşul Ioan Galea, prim- 1 parchează autoturismele Trecem adeseori pe lin­ nu mai vorbim de prostul QJi.T., filiala din Hune­
rului. Faţada netencuită a vicepreşedinte al Comitetu­ r nu pentru cîteva minute» gă şcoli generale din De- exemplu pe care-l dau
doara, are o unitate de
început să se macine. Casa lui executiv al Consiliului celor mai mici. (D. Geor- alimentaţie publică în
’
scărilor (sc. I ) — murda­ popular municipal Deva, \ cum s-ar crede, pentru ge)- strada Grădinilor, din a-
efectuarea unor cumpă-,
ră, cu pereţii crăpaţi şi ne-au asigurat că la sfîrşi- l râturi, ci ore în şir (cu HBH A CONFUNDAT cest municipiu. Consuma­
instalaţiile smulse, iar din tul lunii ianuarie 1978 se / toate că locul de porca- FEREASTRA CU. UŞA 1 torii Vin aici, servesc, dar
subsolul tehnic al blocului, va termina de reparat sca­ ) re se află în apropiere). Cetăţeanul Rusalin Bo- se uită miraţi la murdă­
complet inundat, apa a în­ ra a Il-a şi se vor începe Se poate lesne constata roi din satul Uric era dor­ ria- care există 'adeseori
ceput să iasă afară. urgent lucrările la scara I I că staţionarea autovehi­ va, din alte localităţi, (n nic de o aventură. Chib­ pe jos : hîrtii, resturi de
In Hotărîrea Consiliului şi la subsol. culelor în acest loc îm- curtea acestora există, zuind î.ndelung' cum să' ţigări, beţe de chibrituri
popular judeţean din iulie cum este. şi firesc, tere­ procedeze,- a găsit -solu­ etc. N-ăre cine mătura
a.c., cu privire la aplicarea CHIRIAŞII IN \ piedică traficul normal, nuri de sport, pe care ţia, S-a urcat în autobuz din cînd 'în cind ? Cutn să
împiedică intrarea ca rec-
l
legii nr. 5/1973 sînt arăta­ „OFSAID" copiii bat mingea şi bine şi n-a voit să'scoată bu­ nu. După tejghele sînt 3
te clar obligaţiile celor I tă a autobuzelor în sta- fac. Adesea pe aceste lei Văzînd că în astfel' lucrătoare care stau' de'
care administrează fondul Nu este mai puţin ade­ I ţie, creează dificultăţi terenuri pot fi văzuţi şi de condiţii nu este lăsat multe ari. Ba 'Să nu gre­
locativ (art. 7, alineatul vărat că o mare parte din |j pietonilor în traversarea tineri cu aere de adoles­ să călătorească, a coba- şim : fumează, povestesc',
„a"). vină ' pentru degradările t străzii. Soluţia logică ce cenţi precoci, mereu cu ţi­ rit- din autobuz pe fe­ rid: în gura mare.' S-a.
Am încercat şi noi să -le apartamente şi i se impune este una sin- gările în gură. Nu-i bine. reastră (!) „Apreciindu-i' pierdui oare m.ătu.ra... .?•
1
stăm de vorbă cu cei car< . o poartă unii chi- } gură : interzicerea staţio- Dacă sînt din afara .şco­ fqpta s.ăvî-rşită, organele (G. Ignat).
>
administrează acest x aţi ou cele mai