Page 6 - Drumul_socialismului_1977_12

DRUMUL SOCIALISMULUI N
Pag. 2

Eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea

radicală a activităţii economico-financiare a I.Â.S.

no
(Urmare din pag. 1) litate de a rentabiliza cul­ die cel puţin cîte 7 000 uni­ monstrat de creşterea în tO'
tura legumelor fiind obţi­ tăţi nutritive la ha, de pe acest an cu 400 1 lapte a pr
nerea unei recolte medii
suprafeţele destinate pro­
pc
Cenaclul literar —tribună de că putem realiza recolte de de peste 20 000 kg legume ducerii nutreţurilor. producţiei marfă pe cap tre
de vacă, faţă de realizările
4 500—4 700 kg boabe la ha,
Potrivit programelor în­
la ha.
din anul trecut.
ceea ce fireşte ar aduce
gii
beneficii şi la această cul­ Cu importante sarcini tocmite, va trebui ca în Măsurile întreprinse în rio
afirmare a tinerelor talente tură. Pentru anul viitor sîntem confruntaţi în ceea anul viitor să realizăm o vederea ridicării potenţia­ P
ri
ce
dezvoltarea
natalitate de cel puţin 85
priveşte
lului productiv şi gospo­
am prevăzut să facem me­
la
canizare completă la cul­ zootehniei, sector care ocu- la sută la bovine. Faptul dăririi judicioase'a fondu­ pe
O parte importantă a adevărurile vieţii tumul­ tura porumbului. In vede­ lui funciar, pregătirii unor în(
Festivalului naţional „Cin- tuoase pe care o trăim aici, rea reducerii cheltuielilor, Un tezaur î.ifflemîna tuturor baze trainice recoltei vii­ iei
tarea României“ o deţine poezie şi proză adevărată, concomitent cu semănatul toare, precum şi a bunei la
creaţia literară, care sub cu valenţe educative, aşa realizăm fertilizarea şi er- ' colectivelor de muncă îngrijiri şi furajări a ani­ t co
diferitele ei forme de ma­ cum ne-a îndemnat secre­ bicidarea. Anularea efectu­ >; ______........................................................................ malelor pe perioada de ; vă
nifestare — poezie, proză, tarul general al parti­ lui remanent al Pitezinului iarnă ne dau certitudinea
teatru, reportaj etc. •*- dă dului, tovarăşul Nicolae o realizăm prin folosirea BXBEBIE^TA FRUNTAŞILOR j că în anul viitor vom îm­ fiF
vigoare şi impuls creatori­ Ceauşescu, în vizita de lu­ Dualului. Pentru scurtarea bunătăţi simţitor situaţia (rr
lor din cenaclurile hunedo- cru pe care a făcut-o la fie
rene. Tribună de afirmare noi, la Hunedoara, şi în perioadei de exfeeutăre a pă o pondere de 40 la su­ că în acest an vom livra economico-financiară a u- pr
nităţii. Sub conducerea or­
a celor mai autentice con­ judeţul nostru. Credem că lucrărilor agricole şf folo­ tă în producţia globală a peste 28 000 hi lapte la pc
deie, Festivalul „Cintarea şi din juriul investit cu sirea intensivă a utilajelor unităţii. Preocupările sint fondul de stat, producţia ganizaţiei de partid, toţi ne
României“ a prilejuit în­ răspunderea selecţiei tre­ din dotare vom organiza orientate în trei direcţii marfă ajungînd la 3100 1 lucrătorii din uniţatea ) un
fiinţarea la Hunedoara a buie să facă pafte scriitori folosirea în toate campa­ principale şi anume : meca­ pe cap de vacă, denotă că noastră acţionează înfr-un ^ sil
încă două cenacluri lite­ de prestigiu ai literaturii niile agricole, în cîte două nizarea complexă a proce­ dispunem de însemnate re­ bun climat de ordine şi
rare. Astfel, cenaclul ,,Iz­ noastre, dar şi oameni ai schimburi, a tractoarelor şi sului de producţie în fer­ zerve pentru a rentabiliza disciplină, dovedesc răs­
voare“ al casei de cultură muncii care, în ultimă in­ Ue°
şi cenaclul muncitoresc stanţă, sint beneficiarii a- combinelor. me pentru a putea creşte activitatea în cadrul ferme­ pundere pentru ridicarea \ dc
„Lupta", al combinatului cestor creaţii. La Hunedoa­ Nu sîntem mulţumiţi nici productivitatea muncii (a- lor zootehnice. In scopul pregătirii lor politice şi i sa
siderurgic — s-au adăugat ra, in Valea Jiului, la De­ cu rezultatele obţinute în jungînd la o normă de în­ acoperirii cheltuielilor din profesionale, se preocupă / se
prestigiosului cenaclu hu- va, Brad, Haţeg, pretutin­ legumicultura. Cu toate că grijire de 50 vaci la un veniturile fiecărei ferme de creşterea continuă a ^ (L
nedorean „Flacăra". Ele deni pe această strămo­ şi-a îndeplinit planul, fer­ îngrijitor), asigurarea ba­ specializate, va trebui să producţiei totale şi marfă
dau noi valenţe creaţiei li­ şească vatră de neam ră­ ma respectivă lucrează cu zei furajere din producţie pregătim de pe acum con­ la 1 000 lei fonduri fixe,
terare din Hunedoara, a- sar lăstari ai unei poezii pierderi, nu-şi. acoperă proprie şi îmbunătăţirea diţii să obţinem cel puţin de reducerea cheltuielilor
jungind ca, in foarte scurt patriotice demne de tot in­ materiale şi înlăturarea ri­ S
timp, să fie cunoscute in teresul. Tinerii trebuie să cheltuielile din venituri reproducţiei şi a selecţiei 0 producţie marfă de 3 500 \ pi
ţară ca tribune de afirma­ aibă un cuvint de spus a- proprii. Iată de ce acţio­ animalelor. Experienţa pro­ 1 pe cap de vacă. Este pe sipei.
re a poeziei revoluţionare, tît la masa creaţiei, cit şi năm pentru intensificarea prie ne-a dovedit că este deplin posibil să înfăptuim Ing. GH. DUMITRAŞCU l pi
autentice, inspirate din via­ la cea a juriilor. Numai în producţiei, singura posibi­ posibil să obţinem în me- acest deziderat, lucru de- directorul I.A.S. Simeria IE
ţa oraşului siderurgiştilor. acest fel mişcarea literară i vp
Prima ediţie a festiva­ hunedoreană va înainta ar­
lului a evidenţiat, in ceea monios pe drumul amplu­ La încheierea „Lunii i p<
ce priveşte domeniul crea­ lui festival al creaţiei. °i
ţiei, nu atit absenţa unor In acest sens mărturisim preparatelor culinare" \ di
creatori de talent, cit mai preocuparea celor două
cenacluri literare pentru
ales carenţe organizatorice.
O mai exigentă selecţie a primirea de noi membri, UN UTIL SCHIMB
scrisului hunedorean va a- tineri muncitori, elevi, stu­ DE EXPERIENŢA
duce satisfacţia unei pre­ denţi — care să împrospă­
zenţe grăitoare, demne de teze mereu atmosfera reu­
a oglindi adevăratul climat niunilor noastre de creaţie. Miercuri, la încheierea s°
Şezătorile organizate in
literar ce începe să se con­ întreprinderi şi instituţii „Lunii preparatelor culina­
tureze aici. Experienţa re", I.C.S.A.P. Deva a or­
scurtă a celor două cena­ au un rol deosebit pentru ganizat în marile sale u- i P>
cluri ne dă îndreptăţirea cenaclul literar. Ele consti­
de a vorbi despre apariţia, tuie o confruntare a crea­ nităţi expoziţii de artă cu­ \ Pf
’ dc
evoluţia şi primele mani­ ţiei şi a creatorilor cu oa­ linară cu preparate şi se- sii
festări ale unor talente rea­ menii muncii, care işi spun mipreparate din peşte, ouă,
le. Cenaclurile noastre au deschis părerea despre lu­ legume, paste făinoase, car­ te
scos în evidenţă tinere ta­ crarea prezentată. Astfel ne, cu produse de cofetă­ P€
lente care au publicat in se face şi o verificare a rie şi patiserie, fiind ex­
reviste de prestigiu ca creaţiei din cenaclu înain­ ci
„Tribuna", ,,Orizont", „Lu­ te de a rivni la lumina ti­ puse peste 250 de sorti­ d<
ceafărul", au avut materia­ parului. Este verificarea Noul local al şcolii generale din localitatea ui. Foto: VIRGIL ONOIU mente. La realizarea lor
le difuzate în emisiuni ra­ primordială pe care trebuie şi-au adus contribuţia toţi ci
dio şi tv. Amintim, in acest să o facă orice creator. Ia­ lucrătorii din laboratoare­ ni
sens, pe Gheorghe Nistor, tă cîteva idei în sprijinul „Cum ajunge ziarul, dimineaţa, la cititori?" le, bucătăriile şi unităţile sil
Mariana Pândaru, Ana bunei organizări in judeţ a întreprinderii. Se cuvine a P<
Ciontea, Martin Seghedi, actualei ediţii a Festivalu­ fi totuşi menţionaţi pentru
Adriana Lăscău-Almaş, A- lui naţional „Cintarea Pentru remedierea nea­ xigenţă fiecare aspect în ţionare a chioşcurilor de străduinţa lor deosebită
drian şi Carmen Demea, României" in care noi, junsurilor semnalate în parte, dîndu-se indicaţii­ difuzare a presei să fie
Mariana Chirilă, Daniela creatorii hunedoreni, vom articolul cu titlul de mai le cuvenite pentru reme­ corelat cu orele de sosire bucătarii Simion Luca şi
Cikini, C. Blaga, Aurel intra cu toată forţa noas­ sus, apărut în ziarul diere. Cu ordinul nr. 1525 a ziarului în fiecare loca­ Ştefan Cişma’die, şeful la­
boratorului
Manta ş.a. tră de creaţie. nostru nr. 6 233, Direcţia litate, astfel că în timp de Vasile Sîngiorzan* şi şefa j bl
cofetărie
de
Evidenţiem aportul celor judeţeană de poştă şi te­ 30 minute de la sosirea
două cenacluri la alcătui­ VALERIU BÂRGĂU lecomunicaţii a luat une­ PE URMELE ziarului el să fie pus în laboratorului de patişerie l Şl
S Iu
rea de montaje literare, conducătorul cenaclului le măsuri. Cităm din vînzare. S-a luat măsura deschiderea ■'acestor expo­ \ b<
Ana Constantinescii. ‘ La
scenarii de filma pentru muncitoresc „Lupta" răspunsul D.J.P.Tc. trimis MATERIALELOR PUBLICATE reanalizării şi reactuali­
cineclub, brigăzi artistice, al C.S. Hunedoara ziţii au participat directori ' Li
pentru că, în acest sector, redacţiei : „La Direcţia zării itinerarelor maşini­ '1 zc
trebuie promovată creaţia EUGEN EVU judeţeană au fost convo­ lor închiriate în scopul de întreprinderi comerciale
din judeţ, şefi de unităţi,
originală. Dorim ca, in caţi diriginţii oficiilor s-a dispus tuturor oficii­ corelării transportului zia­ bucătari, cofetari, şi alţi ( Cl
noua ediţie a „Cintării secretarul cenaclului P.T.T.R. menţionate în lor din judeţ să prelucre­ rului împreună cu cele­
României", în creaţia hune- literar „Izvoare" al articol şi, împreună cu ze cu întreg personalul lalte trimiteri poştale la factori care lucrează în
doreană să fie promovată Casei de cultură şefii de compartimente, a aspecte din ziar. S-a toate unităţile din! judeţ, sectorul de alimentaţie pu­ S d<
o literatură desprinsă din Hunedoara blică, care şi-au spus păre­
fost analizat cu multă e- dispus ca orarul de func­ cit mai urgent po'sibil". “
rea asupra exponatelor. v er
st
\
î P‘
n<
l
Familia este şi trebuie zitat deoarece cu tatăl e- 1 al
* să fie pentru copii cea din- Se cere intervenţia celor In drept pentru ea levului stă deseori de vor­ ( sp
| tîi şcoală a vieţii. în a- bă, Grigore Capră fiind i ( Ti
. cest sens, Codul eticii şi e- membru (unde credeţi ?) în
J chităţii socialiste subliniază, comitetul de părinţi. Dar
| că întemeierea relaţiilor de doi fraţi si nu se mai vădi pe furiş dacă diriginta elevului nu ! î
familie trebuie să se facă ştia că discuţia cu părin­ or
{ pe principiile moralei socia- I S
tele elevului şi vizita la do­
Jj liste, ale egalităţii, respec- vizită de pe uşa garsonierei Gică Capră : „lată în ce toare la secţia produse in­ senţa cazului. La capătul miciliu sint două modalităţi ţo,
| tului, afecţiunii şi încrede- din strada Căprioarei nr. 1, hal m-a adus soţia !". dustriale a I.C.S.H., locuieş­ firului se află doi fraţi, pedagogice distincte (pro­
» rii reciproce -între soţi,'în bloc K 5 din Hunedoara, pe Şi, din vorbă în vorbă, a- te cu fiica ei intr-un apar­ despărţiţi brutal unul de al­ fesoara Rau Inge se află
[ îndeplinirea rolului ce re- atunci şef de echipă pe un flâm că iniţial familia de­ tament din blocul aflat în tul şi care trăiesc străini în primele ei luni la cate­ u»
* vine familiei în creşterea şi şantier al I.C.S.H., se des­ ţinea un apartament com­ strada Batiz nr. 2, aparta­ ih două cartiere ale mare­ dră), în schimb nu este \ lu
educarea copiilor, in acest parte brusc de cea de a pus din trei camere, schim­ mentul 117. Încăperi 'îngri­ lui oraş. greu de observat că atit c
( sens, ziarul nostru a con- doua soţie, o cunoaşte bat ulterior prin mutări suc­ jite, curate, mină de gos­ Au trecut de la ruptură sprijinul acordat cadrelor Seu
I semnat deseori aspecte, pe Lucia Ghimpău, munci­ cesive pînă s-a ajuns la podină. Dealtfel, aşa cum şase luni, nu se zăreşte didactice începătoare cit *î
toare pe acelaşi şantier, şi
fapte, .rezultate ale am-
trebuie să arate o casă. La
această garsonieră, schim­
şi funcţionarea reală a co­
nici o şansă de împăcare,
' bianţei familiale, educaţiei hotărăsc să convieţuiască. bare din care au rezultat rîndul ei, L.G. începe prin învinuirile reciproce curg misiei metodice a dirigin-
| tinerei generaţii în spiritul El — ^53 de ani, ea — 31 unele sume intrate în bu­ a aduce un lung şir de în­ în continuare, se dispută ţilor suportă îmbunătăţiri \ SC
« timpului nostru socialist. de ani. De fosta soţie nu zunarul lui Grigore Capră vinuiri fostului ei tovarăş de alocaţia de stat a copiilor... substanţiale. Cit despre ţ t r e
| Unele „accidente" ale s-a despărţit legal, cu L. G. iar doi fraţi se vizitează pe munca educativă ce se er.<
v climatului familiei, care se nu s-a căsătorit în faţa o- furiş. desfăşoară „în general" Ia mi
I mai petrec pe alocuri, opar fiţerului stării civile, dar ~k şcoala generală nr. 11, I s mc
J cu atit mai discordante, din această legătură au în s p i r i t u l Urmărind toate implica- poate că Inspectoratul ju-
« ele trebuind să fie supuse rezultat Valerian şi Dorina, ţiile şi complicaţiile căzu- deţean şcolar ne va râs- i
care au astăzi 12 şi respec­ lui pornit de Ici scrisoarea
J atenţiei opiniei publice, in- tiv 10 ani. în luna iunie a t e elevului Valerian Capră punde ceva mai clar... * i i
I tervenţiei acesteia, pentru acestui an, datorită neîn­ (scrisoare dictată de fapt Cazul copiilor Valerian şi ★ ; i i ca
ca astfel de situaţii să nu
) mai aibă loc. Despre o a- ţelegerilor din familie, care de Grigore Capră) am a- Dorina râmine deschis. Şi v r e
mai
multă
mocneau
de
I semenea situaţie anacroni- vreme, s-a ajuns la ruptu­ şi care sume se includ în viaţâ. Şi cu acest prilej a- juns şi la Şcoala generală pînă la elucidarea Iui, cei ( ce
* că vă vom relata în cele ce ră. Lucia Ghimpău şi-a termenul de filodormă. Dar flăm că Grigore Capră, nr. 11. Cum directorul loan doi copii continuă să se
fi
| urmează. luat fiica, Dorina, şi s-a indiferent de nuanţele filo­ pensionar la onorabila vîr- Căroi a evitat prin mane­ vadă rar, pe furiş. In spiri­ \
ap
s ...Totul a pornit de la o mutat în altă casă iar Gri­ logice, sumele au spo­ stâ de 65 de ani cit nu­ vre demne de o cauză mai- tul înaltelor principii ale nit
bună de a sta de vorbă cu
rit veniturile restaurantului
Codului eticii şi echităţii
mără astăzi, este violent,
6 scrisoare. Elevul Capră Va- gore Capră a rămas în violenţa mergînd pînă ia noi, pretextînd unele ur­ noastre socialiste, conside­ s-c
J lerian Dumitru, din Hune­ vechea locuinţă împreună wBucegi", unde, după cum utilizarea ca argument a genţe de natură birocrati­ răm că se impune o grab­ fos
doara, a scris redacţiei că cu fiul său, Valerian. afirma chiar „nea Gică", cuţitului. Pentru a pun'e ca­ că, am stat de vor^bă cu nică intervenţie atŢ din nic
J din luna mai a.c. mama Am vizitat locuinţa tată­ îşi potoleşte setea cu o be­ păt înşiruirii de acuzaţii, o alte cadre didactice. Diri­ partea opiniei publice, a iul
I sa, luînd toate lucrurile lui. Un pat, o masă, un re, două, acolo... învinuirile întrebăm pe Lucia Ghim­ ginta elevului Valerian şcolii, dar şi din partea vra
| din casă, s-d mutat |a o singur şcaun, rufe puse la pe care G.C. le aduce ce­ pău : „Ştiţi cumva dacă Capră, profesoara Rau In- organelor de tutelă ale pu
dltă adresă. Cum s-au pe- uscat în antreu, un borcan lei care i-a fost tovarăşă fiul dv. a rhîncat în seara ge, nu cunoaşte drama pe Consiliului popular muni­
5 Da
trecut lucrurile pînă la a- în loc de cană pentru apă, de viaţă timp de 12 ani nu aceasta sau nu ? şi atunci care o parcurge elevul ei cipal pentru rezolvarea a- tivi
I cest final nedorit ? un dulap din carton presat, pot fi reproduse, hîrtia a- asistăm la o metamorfoză : şi de la începutul anului cestui caz în interesul co­ tel
in anul 1965, Grigore pereţi scorojiţi, murdari.' vînd şi ea limitele ei de re­ Lucia Ghimpău începe să ■ pînă acum nu a întreprins piilor. ta
I Capră, sau Gică, după Alte amănunte sint de pri­ zistenţă. plîngă... încă obişnuita vizită la do­
> cum apare pe cartea de sos. Un gest teatrdl al iui Lucia Ghimpău, munci- De fapt, aceasta este e- miciliul elevului. Nu l-a vi- C. DROZD i i mii
U .