Page 65 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 65

/rolefari din foate firile, unifi-vă !
                                                                                                                                                         ANUL XXIX!


                                                                                                                                                           NIÎ. 6260


                                                                                                                                                          DUMINICA,
                                                                                                                                                        18 DECEMBRIE

                                                                                                                                                              1977


                                                                                                                                                      4 pagini — 30 bani





                          Creşterea susţinută                                                                           Tovarăşul NICOLAE CEAOŞESCU a primit

                   a productivităţii muncii—cerinţă                                                                     pc FERESC HAVAS1, vicepreşedinte al

                       primordială a înfăptuirii                                                                        Consiliului de Miniştri al R.P. Ungare
                     Programului suplimentar de                                                                            T o v a r ă ş u l    Nicolae   se  transpun  în  viaţă  înţe­

                                                                                                                        Ceauşescu,  secretar  general   legerile  şi  hotărîriLe  stabi­
                   dezvoltare economice-socială                                                                         al   Partidului   Comunist   lite  cu  prilejul  dialogului
                                                                                                                        Român,  preşedintele  Repu­  la  nivel  înalt  româno-un-
                                         Asemenea  cerinţe  esen­                                                       blicii  Socialiste  România,  a   gar.
                                       ţiale  puse  în  faţa  întregii                                                  primit  sîmbătă  dimineaţa
                                       economii naţionale de ma­                                                        pe  tovarăşul  Ferenc  Hava-   în  cursul  convorbirii  s-a
                                       rele  forum  al  comuniştilor                                                    si,  vicepreşedinte  al  Con­  exprimat  hotărârea  comună
                                       sînt prioritare şi pentru e-                                                                                de  a  pune  în  valoare  lar­
                                       conomia  hunedoreană,  cu                                                        siliului  de  Miniştri  al  R.P.   gile  posibilităţi  pe  care  le
                                       deosebire  în  industrie  şi                                                     Ungare,  preşedintele  părţii
                                       construcţii, domenii în ca­                                                      ungare  în  Comisia  mixtă   oferă  economiile  celor  do­
                                       re  judeţului  nostru  îi  re­                                                   guvernamentală   româno-   uă  ţări  pentru  extinderea
                                       vin  sarcini  de  mare  răs­                                                                                şi  adîncirea  conlucrării  ro­
                                       pundere  din  Programul                                                          ungară  de  colaborare  eco­  mâno-ungare,  în  folosul  ce­
                                       suplimentar  de  dezvoltare                                                      nomică.                    lor  două  ţări  şl  popoare,  al
                                       economico-socială a 'ţării.                                                        în  cursul  întrevederii  s-a
                                         în.  acest  context  trebuie                                                   făcut  un  schimb  de  vederi   construcţiei  socialiste  din
                                       subliniat  că  sporirea  pro­                                                    cu  privire  la  stadiul  şi   România şi Ungaria, al cau­
                                       ducţiei industriale a jude­                                                                                 zei  generale  a  socialismu­
                                       ţului  cu  peste  3  miliarde                                                    perspectivele  Colaborării  e-   lui  şi  păcii.  A  fost  relevat,
                                       lei în primii doi ani ai ac­                                                     conomice  şi  tehnico-ştiinţi-
               CONFERINŢA  |K          tualului  cincinal  şi  cu  în­                                                  fice  româno-ungare,  pre­  în  acest  context,  rolul  ac­
               NAŢIONALA A         11, că  aproape  8  miliarde  lei   Fabrica  de  mobilă  Deva,  secţia  Haţeg.  în  foto  :  tapiţie-   cum  şi  în  legătură  cu  dez­  tiv  care  revine  Comisiei
                                       pînăj în 1980 a fost şi tre­  rele  Lucia  Heljon  şi  Ana  Bibn.  Muncind  cu  multă  hărnicie,   voltarea  relaţiilor '  de prie­  mixte  în  amplificarea  cola­
               PARTIDULUI              buie  să  fie  în  propor­   ele  depăşesc  lunar  planul  cu  10-12  la  sută  şi  execută  numai   tenie  dintre  cele  două  ţări   borării  economice  româ­
                                                                    lucrări de foarte bună calitate. Foto : VIRGIL ONOIU
                                       ţie  '  covîrşitoare  conse­
                                       cinţa  creşterii  productivi-                                                    şi  popoare.  în  acest  cadru   no-ungare  pe  multiple  pla­
                înfăptuirea  exemplară   tăţii muncii. De ase-                                                          a  fost  exprimată  satisfac­  nuri,  în  stabilirea  măsuri­
                           _
               obiectivelor   Programului  menea,  atît  realizările
              suplimentar   de  dezvoltare  ]   pînă  acum  în  construc­     ÎW INTERIORUL ZIARULUI                    ţia  faţă  de  evoluţia  mereu   lor  de  extindere  a  conlu­
               economico-socială a Româ­  c c                                                                           ascendentă  a  raporturilor   crării  reciproc  avantajoase
                                       ţia .obiectivelor de investi­
               niei  în  actualul  cincinal   ţii,  cit  şi  înfăptuirea  pro­                                          de  colaborare  şi  cooperare   dintre cele două ţări.
               este  condiţionată  hotărîtor   gramului de investiţii pînă   Vom traduce în viaţă hoîănrSSe             pe  multiple  planuri  dintre   Au  fost  abordate,  de  a-
               de  accelerarea  creşterii   la  finele  cincinalului,  are                                              Republica  Socialistă  Româ­  semenea,  unele  aspecte  ac­
               productivităţii  muncii  —   la bază, în principal, creş­  Conferinţei Naţionale a partidului.           nia  şi  Republica  Populară   tuale  ale  situaţiei  interna­
               factor  determinant  în  a-   terea  în  ritm  de  peste  12
               dîncirea  laturilor  calitati­  la  sută  a  productivităţii                                             Ungară, faţă de modul cum  ţionale.
               ve ale economiei, în spori­  muncii -pe şantiere. Rezul­
               rea  în  ritm  înalt  a  veni­  tă,  din  aceste  date  de  an­
               tului  naţional  şi,  pe  acest   samblu  la  nivelul  judeţu­
               temei, ridicarea continuă a   lui,  orientarea  consecven­  Oamenii, muncii hunedoreni răspund prin                                        Simpozion
               bunăstării materiale şi spi­
               rituale  5  oamenilor  mun­  tă  a  organelor  şi  organic
               cii.                    zaţiîlor  de  partid,  a  con-     lapte hofărîrifor Conferinţei Naţionale,                                  „PERFECŢIONAREA
               - Pornind   de  la  această  siliilor  oamenilor  muncii                                                                               TEHNOLOGIILOR
               necesitate  obiectivă  a  şi  a  colectivelor  din  indus­
               progresului  economico-so-   trie  şi  construcţii  spre   chemărilor secretarului general a! partidului                                   DE LUCRU
               cial,  Raportul  tovarăşului   accentuarea  preocupărilor
               Nicolae Ceauşescu la Con­  pentru mecanizare şi auto­                                                                                    ÎN INDUSTRIA
               ferinţa  Naţională  a  parti­  matizare, promovarea teh­  SUCCESE DE SEAMA     rele de preîncălzire a lingou-   ŞI-AU ONORAT INTEGRAL      MINIERA"
               dului subliniază : „Creşte­  nologiilor  moderne  şi  a   ALE LUCRATORILOR     rilor.  La  această  dată  ne   OBLIGAŢIILE LA FONDUL
               rea mai accentuată a pro­  metodelor avansate de or­  DIN TRANSPORTURI         prezentăm  cu  planul  de      DE STAT PE 1977
               ductivităţii  muncii  consti­  ganizare  şi  conducere,  ri­                   transport  îndeplinit  în  pro­                         Timp  de  două  zile,
               tuie  o  cerinţă  primordială   dicarea  gradului  de  califi­  Colectivul staţiei III trans­  cent de 103,29 la sută, suc­  I.A.S.,  C.A.P.  şi  gospodă­  Institutul  de  mine  Pe­
               a  dezvoltării  noastre  eco­  care,  întărirea  ordinii  şi   porturi uzinale din C.S. Hu­  ces  la  a  cărui  realizare  au        troşani  a  găzduit  sim­
               nomice  în  următorii  ani.   disciplinei.          nedoara  a  obţinut  anul  a-   contribuit  în  mod  deosebit   riile populaţiei — de pe ra­  pozionul  de  comunicări
               Este  necesar  să  se  treacă   Confruntînd  critic  ceea   cesta  succese  de  seamă  în   muncitorii  feroviari  Teodor   za oraşului Simeria—şi-au o-   tehnico-ştiinţifice   pri­
               mai  rapid  la  mecanizarea   ce  s-a  realizat  cu  cerinţe­  muncă,  în  buna  servire  a   Bulgaru,  Florea  Croitoru,   noraţ  integral  obligaţiile  pe
               şi  automatizarea  atît  a   le anului 1978 şi din urmă­  marilor  secţii  siderurgice  :   Victor  Cotoară,  Marin  Ma­  1977 la fondul de stat. Ast­  vind   „Perfecţionarea
               proceselor do producţie, cit                        O.S.M. 2, O.S.M. 1, lamino­  rin,  Gheorghe  Mariş,  Vasile   fel,  faţă  de  33168  hl  lapte   tehnologiilor  de  lucru  în
               şî  a  evidenţei  şi  gestiunii   torii  ani  ai  cincinalului,   rul  800  mm,  turnătoria  de   Stan  şi  alţii  (V.  Grigoraş,    industria miniera".
              unităţilor, aplicîndu-se, tot­  recenta consfătuire organi­  tuburi,  mecanică  I,  forjă,'   corespondent).  vacă,  prevederi  de  plan,
              odată,  ferm  programele   zată la' Comitetul judeţean   construcţii metalice, repara­                    s-au livrat 33 280. hl, umundi   Reuniunea   ştiinţifică
                                                                                                                         ca pînă la sfîrşitul anului să
               de  ridicare  a  calificării   de  partid,  cu  participarea   ţii siderurgice şi alteie.  COOPERATIVA                               de  la  Petroşani,  la  care
               profesionale  a  întregului   Cadrelor  de  conducere  '  şi   •—  Colectivul  nostru  de   „MUREŞUL" DEVA  se  mai  realizeze  în  piua   au  participat,  cu  lucrări,
               personal muncitor. Trebuie   specialiştilor din principa­  muncă, în frunte cu membrii   A ÎNDEPLINIT    1  620  hl.  De  asemenea,   specialişti  din  institute
               să  acţionăm  cu  mai  multă   lele  unităţi  economice,  a   de  partid  —  sublinia  tova­  PRINCIPALII INDICATORI   la  carne  s-a  livrat  îni   şi  centrale  miniere  din
               hotărîrc  pentru  organiza­  evidenţiat pregnant necesi­  răşul Marin Rotaru, secreta­  DE PLAN PE 1977   treaga  cantitate  de  1016   ţară  (Baia  Mare,  Cluj-
               rea  ştiinţifică  a  producţi­  tatea intensificării preocu­  rul  organizaţiei  de  bază  —
               ei  şi  a  muncii,  stabilind   părilor  legate  de  punerea   a  acţionat  stăruitor  pentru   Meşteşugarii de la Coope­  tone  prevăzută  pe  acest  an   Napoca,  Motru,  Craiova,
               răspunderi  şi  sarcini  pre­  deplină în valoare a tutu­  realizarea şi depăşirea indi­  rativa  „Mureşul"  Deva  au   şi se vor da în plus circa 125   Iaşi),  de  la  Combinatul
               cise  în  toate  sectoarele,                        catorilor  pianului  de  trans­  raportat  ieri  îndeplinirea   tone. Fruntaşe la livrări sînt   minier Valea Jiului, De­
               inclusiv  în  serviciile func­  ror  căilor  de  creştere  a   port,  mai  cu  seamă  în  ceea   principalilor  indicatori  ai   I.A.S.  Simeria  şi  C.A.P.   va,  precum  şi  numeroa­
               ţionale  unde  se  imnune  o   productivităţii muncii. Prin­  ce  priveşte  asigurarea  la-   planului  de  producţie  al  a-   Sîntandrei, care au înregis­  se  cadre  didactice  de  la
               folosire mai raţională a ca­  cipalul factor în acest  minoarelor  cu  lingouri  cal­  cestui an : producţia marfă,   trat  cele  mai  mari  depăşiri   institutul  gazdă,  a  cău­
               drelor  în  activitatea  de                         de,  ceea  ce  a  condus  la  e-   producţia globală industrială   de plan. De menţionat şi fap­
               specialitate".           (Continuare in pdg. a 2-a)  conomisirea a, peste 2 470 000  şi  livrările  de  mărfuri  către               tat  să  răspundă  sarci­
                                                                   mc gaze naturale la cuptoa-  fondul  pieţei.  Avansul  cîşti-   tul  că,  la  nivelul  oraşului,   nilor  complexe  pe  care
                                                                                                                         s-au  depăşit  şi  producţiile
                                                                                              gat  le  va  asigura  realizarea                      documentele  Congresu­
                                                                                              unei  producţii  marfă  supli­  planificate  la  cereale,  ceea   lui  al  Xl-lea,  ale  recen­
                                                                                                                         ce a permis livrarea în plus,
                                                                                              mentare de 1 377 000 lei pînă                         tei  Conferinţe  Naţionale
                       Timpurile Ghelariului                                                  la  sfîrşitul  anului,  a  unei   faţă de contract,- a 147 tone   faţa mineritului, a in-
                                                                                                                                                    a  partidului  le-a  pus  în
                                                                                                                         griu  şi  155  tone  porumb.
                                                                                              producţii globale industriale
                                                                                              de 1 141 000 lei, iar la fondul   (Florin Ştefan, secretarul Bi­
                                                   , Ghelari, comună suburbană a municipiu­   pieţei  se  vor  livra  în  plus   roului  executiv  al  Consiliu­  (Continuare în pag. a 3-a)
                      OAMENI SI LOCURI              lui Hunedoara, situată în ţinutul pădureni-   produse în valoare de 772 000  lui popular orăşenesc Sime­
                                                                                              lei.
                                                    lor, pe platoul unei ramificaţii a masivului
                                                                                                                        ria).
                    IN ANII SOCIALISMULUI           Poiana Ruscăi, la o altitudine de peste 700
                                                    m,  se  compune  din  satele  Ghelari,  Ruda,   r — . — -
                                                    Govăjdia şi Plop. Trecutul, prezentul şi vii­  ‘ SCHIMB DE EXPERIENŢĂ                         Lia  Moldovan  şi  Maria
                                                    torul — timpurile existenţei  noastre — au   |   Ieri, a avut loc la I.M.                     Moldovan menţiuni.
                                                    aici semnificaţiile lor aparte, trăsăturile lor   Paroşeni  un  larg  schimb
                                                    caracteristice,  definitorii.  Astfel,  trecutul   de  experienţă  la  care  au                INVITAŢIE LA CONCERT
                                                    gerii şi prelucrării fierului în ţara noastră.  ) i  participat  reprezentanţi                  Astăzi, Me la orele 11,00,
                                                    comunei se confundă cu începuturile extra­
                                                    Minereul de fier se exploata pe acest teri­   de la toate întreprinderile                     Casa  dc  cultură  din  De­
                                                                                                  miniere  din  ţară.  Acţiu­
                                                    toriu încă din vremea romanilor.              nea a urmărit punerea in                        va va găzdui spectacolul-
                                                      Ghelariul s-a dezvoltat mereu, ajun'gînd    evidenţă a experienţei cîş-   telecomunicaţii a organi­  concert  „Cintec  pentru
                                                    ca astăzi, în lumina prevederilor documen­    tigate de harnicul colectiv   zat  concursul  profesional   Republică", susţinut dc e-
                                                    telor Congresului al Xl-lea al partidului, să   de  la  I.M.  Paroşeni  în   „Cel  mai  bun  diriginte",
                                                    fie  între  primele  comune  hunedorene  pro­  sporirea  suplimentară  a   concurs  care  a  cuprins   levii  liceului  de  artă  din
                                                    puse să devină în acest cincinal centre ur­   productivităţii   muncii.   toţi  diriginţii  de  oficii   localitate. Succes !
                                                    bane.                                 t i     Preocupările  în  această   poştale  din  judeţ.  Con­  EXPOZIŢIE
                                                      Primii  doi  ani ai actualului  cincinal au   direcţie  au  fost  relevate   cursul a fost un bun pri­
                                                    însemnat pentru industria comunei — re­       prin trei referate prezen­  lej de verificare a cunoş­
                                                    prezentată  în  mod  deosebit  de  exploatarea   tate  de  directorul  minei,   tinţelor  profesionale  şi   La Casa de cultură din
                                                    minieră — o nouă etapă de avint pe coor­      un  maistru  miner  şi  un   politice  ale  diriginţilor.   Orăşlie s-a deschis o ex­
                                                    donatele  modernizării,  ridicării  nivelului   miner şef de brigadă. Au   Scopul  -ău  —  mai  buna   poziţie Ae artă plastică în
                                                                                                                                                   care  se  înlilncsc  aproape
                                                    la 960 000 tone în 1975 la 1 070 000 tone în  ! !  rodnice.           prestaţii  de  poştă  şi  te­  30 de lucrări, în ulei, in­
                                                    calitativ  şi  creşterii  eficienţei  economice.   avut  loc  apoi  dezbateri   servire  a  populaţiei  cu-
                                                    Producţia  de  minereu  de  fier  a  crescut  de
                                                                                                                                                   spirate  din  peisajul  şi
                                                                                                                          lecomunicaţii. Răspunsu­
                                                                                                       CONCURSUL
                                                    1977. fiind de aproape 20 de ori mai mare          PROFESIONAL        rile  cele  mai  bune  le-au   istoria  nouă  a  oraşului.
                                                    ca  în  anul  1947,  cind  s-au  extras  doar                         dat diriginţii Ioan Toma,   Expoziţia, poartă semnă­
                                                                                                                                                   turile membrilor cercului
                                                    60 781 tone. Aceasta, în timp ce gradul de       „CEL MAI BUN         clasat  pe  locul  I,  Maria
                                                    mecanizare a lucrărilor din subteran a spo-         DIRIGINTE"        Cardoş,  locul  al  II-lea,   de artă plastică de la Ca­
                 TObaMfâ klMiitffiflfâ                                                    I !       Vineri, la Deva, Direc­  Maria  Predoşan,  locul  al   sa  de  cultură  Orăştie,
                                                                                                                                                   condus de Xenia Bursan.
                                                             (Cor.tinuore in pag. a 2-a)           ţia judeţeană dc poştă şi  III-lea, Mihai Coriciuc,
   60   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70