Page 65 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 65
/rolefari din foate firile, unifi-vă !
ANUL XXIX!
NIÎ. 6260
DUMINICA,
18 DECEMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
Creşterea susţinută Tovarăşul NICOLAE CEAOŞESCU a primit
a productivităţii muncii—cerinţă pc FERESC HAVAS1, vicepreşedinte al
primordială a înfăptuirii Consiliului de Miniştri al R.P. Ungare
Programului suplimentar de T o v a r ă ş u l Nicolae se transpun în viaţă înţe
Ceauşescu, secretar general legerile şi hotărîriLe stabi
dezvoltare economice-socială al Partidului Comunist lite cu prilejul dialogului
Român, preşedintele Repu la nivel înalt româno-un-
Asemenea cerinţe esen blicii Socialiste România, a gar.
ţiale puse în faţa întregii primit sîmbătă dimineaţa
economii naţionale de ma pe tovarăşul Ferenc Hava- în cursul convorbirii s-a
rele forum al comuniştilor si, vicepreşedinte al Con exprimat hotărârea comună
sînt prioritare şi pentru e- de a pune în valoare lar
conomia hunedoreană, cu siliului de Miniştri al R.P. gile posibilităţi pe care le
deosebire în industrie şi Ungare, preşedintele părţii
construcţii, domenii în ca ungare în Comisia mixtă oferă economiile celor do
re judeţului nostru îi re guvernamentală româno- uă ţări pentru extinderea
vin sarcini de mare răs şi adîncirea conlucrării ro
pundere din Programul ungară de colaborare eco mâno-ungare, în folosul ce
suplimentar de dezvoltare nomică. lor două ţări şl popoare, al
economico-socială a 'ţării. în cursul întrevederii s-a
în. acest context trebuie făcut un schimb de vederi construcţiei socialiste din
subliniat că sporirea pro cu privire la stadiul şi România şi Ungaria, al cau
ducţiei industriale a jude zei generale a socialismu
ţului cu peste 3 miliarde perspectivele Colaborării e- lui şi păcii. A fost relevat,
lei în primii doi ani ai ac conomice şi tehnico-ştiinţi-
CONFERINŢA |K tualului cincinal şi cu în fice româno-ungare, pre în acest context, rolul ac
NAŢIONALA A 11, că aproape 8 miliarde lei Fabrica de mobilă Deva, secţia Haţeg. în foto : tapiţie- cum şi în legătură cu dez tiv care revine Comisiei
pînăj în 1980 a fost şi tre rele Lucia Heljon şi Ana Bibn. Muncind cu multă hărnicie, voltarea relaţiilor ' de prie mixte în amplificarea cola
PARTIDULUI buie să fie în propor ele depăşesc lunar planul cu 10-12 la sută şi execută numai tenie dintre cele două ţări borării economice româ
lucrări de foarte bună calitate. Foto : VIRGIL ONOIU
ţie ' covîrşitoare conse
cinţa creşterii productivi- şi popoare. în acest cadru no-ungare pe multiple pla
înfăptuirea exemplară tăţii muncii. De ase- a fost exprimată satisfac nuri, în stabilirea măsuri
_
obiectivelor Programului menea, atît realizările
suplimentar de dezvoltare ] pînă acum în construc ÎW INTERIORUL ZIARULUI ţia faţă de evoluţia mereu lor de extindere a conlu
economico-socială a Româ c c ascendentă a raporturilor crării reciproc avantajoase
ţia .obiectivelor de investi
niei în actualul cincinal ţii, cit şi înfăptuirea pro de colaborare şi cooperare dintre cele două ţări.
este condiţionată hotărîtor gramului de investiţii pînă Vom traduce în viaţă hoîănrSSe pe multiple planuri dintre Au fost abordate, de a-
de accelerarea creşterii la finele cincinalului, are Republica Socialistă Româ semenea, unele aspecte ac
productivităţii muncii — la bază, în principal, creş Conferinţei Naţionale a partidului. nia şi Republica Populară tuale ale situaţiei interna
factor determinant în a- terea în ritm de peste 12
dîncirea laturilor calitati la sută a productivităţii Ungară, faţă de modul cum ţionale.
ve ale economiei, în spori muncii -pe şantiere. Rezul
rea în ritm înalt a veni tă, din aceste date de an
tului naţional şi, pe acest samblu la nivelul judeţu
temei, ridicarea continuă a lui, orientarea consecven Oamenii, muncii hunedoreni răspund prin Simpozion
bunăstării materiale şi spi
rituale 5 oamenilor mun tă a organelor şi organic
cii. zaţiîlor de partid, a con- lapte hofărîrifor Conferinţei Naţionale, „PERFECŢIONAREA
- Pornind de la această siliilor oamenilor muncii TEHNOLOGIILOR
necesitate obiectivă a şi a colectivelor din indus
progresului economico-so- trie şi construcţii spre chemărilor secretarului general a! partidului DE LUCRU
cial, Raportul tovarăşului accentuarea preocupărilor
Nicolae Ceauşescu la Con pentru mecanizare şi auto ÎN INDUSTRIA
ferinţa Naţională a parti matizare, promovarea teh SUCCESE DE SEAMA rele de preîncălzire a lingou- ŞI-AU ONORAT INTEGRAL MINIERA"
dului subliniază : „Creşte nologiilor moderne şi a ALE LUCRATORILOR rilor. La această dată ne OBLIGAŢIILE LA FONDUL
rea mai accentuată a pro metodelor avansate de or DIN TRANSPORTURI prezentăm cu planul de DE STAT PE 1977
ductivităţii muncii consti ganizare şi conducere, ri transport îndeplinit în pro Timp de două zile,
tuie o cerinţă primordială dicarea gradului de califi Colectivul staţiei III trans cent de 103,29 la sută, suc I.A.S., C.A.P. şi gospodă Institutul de mine Pe
a dezvoltării noastre eco care, întărirea ordinii şi porturi uzinale din C.S. Hu ces la a cărui realizare au troşani a găzduit sim
nomice în următorii ani. disciplinei. nedoara a obţinut anul a- contribuit în mod deosebit riile populaţiei — de pe ra pozionul de comunicări
Este necesar să se treacă Confruntînd critic ceea cesta succese de seamă în muncitorii feroviari Teodor za oraşului Simeria—şi-au o- tehnico-ştiinţifice pri
mai rapid la mecanizarea ce s-a realizat cu cerinţe muncă, în buna servire a Bulgaru, Florea Croitoru, noraţ integral obligaţiile pe
şi automatizarea atît a le anului 1978 şi din urmă marilor secţii siderurgice : Victor Cotoară, Marin Ma 1977 la fondul de stat. Ast vind „Perfecţionarea
proceselor do producţie, cit O.S.M. 2, O.S.M. 1, lamino rin, Gheorghe Mariş, Vasile fel, faţă de 33168 hl lapte tehnologiilor de lucru în
şî a evidenţei şi gestiunii torii ani ai cincinalului, rul 800 mm, turnătoria de Stan şi alţii (V. Grigoraş, industria miniera".
unităţilor, aplicîndu-se, tot recenta consfătuire organi tuburi, mecanică I, forjă,' corespondent). vacă, prevederi de plan,
odată, ferm programele zată la' Comitetul judeţean construcţii metalice, repara s-au livrat 33 280. hl, umundi Reuniunea ştiinţifică
ca pînă la sfîrşitul anului să
de ridicare a calificării de partid, cu participarea ţii siderurgice şi alteie. COOPERATIVA de la Petroşani, la care
profesionale a întregului Cadrelor de conducere ' şi •— Colectivul nostru de „MUREŞUL" DEVA se mai realizeze în piua au participat, cu lucrări,
personal muncitor. Trebuie specialiştilor din principa muncă, în frunte cu membrii A ÎNDEPLINIT 1 620 hl. De asemenea, specialişti din institute
să acţionăm cu mai multă lele unităţi economice, a de partid — sublinia tova PRINCIPALII INDICATORI la carne s-a livrat îni şi centrale miniere din
hotărîrc pentru organiza evidenţiat pregnant necesi răşul Marin Rotaru, secreta DE PLAN PE 1977 treaga cantitate de 1016 ţară (Baia Mare, Cluj-
rea ştiinţifică a producţi tatea intensificării preocu rul organizaţiei de bază —
ei şi a muncii, stabilind părilor legate de punerea a acţionat stăruitor pentru Meşteşugarii de la Coope tone prevăzută pe acest an Napoca, Motru, Craiova,
răspunderi şi sarcini pre deplină în valoare a tutu realizarea şi depăşirea indi rativa „Mureşul" Deva au şi se vor da în plus circa 125 Iaşi), de la Combinatul
cise în toate sectoarele, catorilor pianului de trans raportat ieri îndeplinirea tone. Fruntaşe la livrări sînt minier Valea Jiului, De
inclusiv în serviciile func ror căilor de creştere a port, mai cu seamă în ceea principalilor indicatori ai I.A.S. Simeria şi C.A.P. va, precum şi numeroa
ţionale unde se imnune o productivităţii muncii. Prin ce priveşte asigurarea la- planului de producţie al a- Sîntandrei, care au înregis se cadre didactice de la
folosire mai raţională a ca cipalul factor în acest minoarelor cu lingouri cal cestui an : producţia marfă, trat cele mai mari depăşiri institutul gazdă, a cău
drelor în activitatea de de, ceea ce a condus la e- producţia globală industrială de plan. De menţionat şi fap
specialitate". (Continuare in pdg. a 2-a) conomisirea a, peste 2 470 000 şi livrările de mărfuri către tat să răspundă sarci
mc gaze naturale la cuptoa- fondul pieţei. Avansul cîşti- tul că, la nivelul oraşului, nilor complexe pe care
s-au depăşit şi producţiile
gat le va asigura realizarea documentele Congresu
unei producţii marfă supli planificate la cereale, ceea lui al Xl-lea, ale recen
ce a permis livrarea în plus,
mentare de 1 377 000 lei pînă tei Conferinţe Naţionale
Timpurile Ghelariului la sfîrşitul anului, a unei faţă de contract,- a 147 tone faţa mineritului, a in-
a partidului le-a pus în
griu şi 155 tone porumb.
producţii globale industriale
de 1 141 000 lei, iar la fondul (Florin Ştefan, secretarul Bi
, Ghelari, comună suburbană a municipiu pieţei se vor livra în plus roului executiv al Consiliu (Continuare în pag. a 3-a)
OAMENI SI LOCURI lui Hunedoara, situată în ţinutul pădureni- produse în valoare de 772 000 lui popular orăşenesc Sime
lei.
lor, pe platoul unei ramificaţii a masivului
ria).
IN ANII SOCIALISMULUI Poiana Ruscăi, la o altitudine de peste 700
m, se compune din satele Ghelari, Ruda, r — . — -
Govăjdia şi Plop. Trecutul, prezentul şi vii ‘ SCHIMB DE EXPERIENŢĂ Lia Moldovan şi Maria
torul — timpurile existenţei noastre — au | Ieri, a avut loc la I.M. Moldovan menţiuni.
aici semnificaţiile lor aparte, trăsăturile lor Paroşeni un larg schimb
caracteristice, definitorii. Astfel, trecutul de experienţă la care au INVITAŢIE LA CONCERT
gerii şi prelucrării fierului în ţara noastră. ) i participat reprezentanţi Astăzi, Me la orele 11,00,
comunei se confundă cu începuturile extra
Minereul de fier se exploata pe acest teri de la toate întreprinderile Casa dc cultură din De
miniere din ţară. Acţiu
toriu încă din vremea romanilor. nea a urmărit punerea in va va găzdui spectacolul-
Ghelariul s-a dezvoltat mereu, ajun'gînd evidenţă a experienţei cîş- telecomunicaţii a organi concert „Cintec pentru
ca astăzi, în lumina prevederilor documen tigate de harnicul colectiv zat concursul profesional Republică", susţinut dc e-
telor Congresului al Xl-lea al partidului, să de la I.M. Paroşeni în „Cel mai bun diriginte",
fie între primele comune hunedorene pro sporirea suplimentară a concurs care a cuprins levii liceului de artă din
puse să devină în acest cincinal centre ur productivităţii muncii. toţi diriginţii de oficii localitate. Succes !
bane. t i Preocupările în această poştale din judeţ. Con EXPOZIŢIE
Primii doi ani ai actualului cincinal au direcţie au fost relevate cursul a fost un bun pri
însemnat pentru industria comunei — re prin trei referate prezen lej de verificare a cunoş
prezentată în mod deosebit de exploatarea tate de directorul minei, tinţelor profesionale şi La Casa de cultură din
minieră — o nouă etapă de avint pe coor un maistru miner şi un politice ale diriginţilor. Orăşlie s-a deschis o ex
donatele modernizării, ridicării nivelului miner şef de brigadă. Au Scopul -ău — mai buna poziţie Ae artă plastică în
care se înlilncsc aproape
la 960 000 tone în 1975 la 1 070 000 tone în ! ! rodnice. prestaţii de poştă şi te 30 de lucrări, în ulei, in
calitativ şi creşterii eficienţei economice. avut loc apoi dezbateri servire a populaţiei cu-
Producţia de minereu de fier a crescut de
spirate din peisajul şi
lecomunicaţii. Răspunsu
CONCURSUL
1977. fiind de aproape 20 de ori mai mare PROFESIONAL rile cele mai bune le-au istoria nouă a oraşului.
ca în anul 1947, cind s-au extras doar dat diriginţii Ioan Toma, Expoziţia, poartă semnă
turile membrilor cercului
60 781 tone. Aceasta, în timp ce gradul de „CEL MAI BUN clasat pe locul I, Maria
mecanizare a lucrărilor din subteran a spo- DIRIGINTE" Cardoş, locul al II-lea, de artă plastică de la Ca
TObaMfâ klMiitffiflfâ I ! Vineri, la Deva, Direc Maria Predoşan, locul al sa de cultură Orăştie,
condus de Xenia Bursan.
(Cor.tinuore in pag. a 2-a) ţia judeţeană dc poştă şi III-lea, Mihai Coriciuc,