Page 66 - Drumul_socialismului_1977_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6:

Actualitatea politică fSSS VOM TRADUCE IN VIAŢĂ HOTABIRILE CERINŢE IN

întregul nostru popor a teristică, realistă a politicii
luat cunoştinţă, cu deose­ generale a partidului nos­ CONFERINŢEI RAŢIONALE A PARTIDULUI In urină ci
bită satisfacţie şi mîndrie tru. tămîni a Inc
patriotică, de programele Potrivit programului a- croraionul II
adoptate de Conferinţa Na­ doptat de Conferinţa Naţio­ construcţia
ţională a partidului, meni­ nală, industria va realiza Acordăm afenfie maximă asigurării le noi ce ne revin pe baza Producţia anului 1978 blocuri noi.
te să asigure mersul nostru pînă la sfîrşitul- cincinalu­ Programului privind mă­ am pregătit-o temeinic. este îmbucu
mai viguros pe coordona­ lui o producţie suplimenta­ surile, suplimetnare de dez­ Am însămânţat 125 hecta­
tele stabilite de Congresul ră în valoare de 100-130 resurselor de materii prime voltare economico-socială re cu grîu, pe care le-am că alte fam;
al Xf-lea. miliarde lei, din care in­ a ţării, şi anume ca agri­ şi fertilizat cu 37 tone de prinderile or
în cursul săptămînii ce dustriei judeţului Hune­ între factorii calitativi ţionale, acordăm însă o a- cultura să realizeze un> superfosfat, şi 44 - hectare se vor putea
se încheie au fost publica­ doara îi revine o suplimen­ esenţiali de progres al în­ tenţie şi mai insistentă ex­ ritm mediu de dezvoltare cuinţă nouă
te : Orientările generale cu tare de cel puţin 5 mili­ tregii economii naţionale tinderii mecanizării, folosi­ cu orz, de asemenea fer-* meşte însă 1
privire la întocmirea pla­ arde lei. — subliniaţi în Rapor­ rii intensive a dotării, în a producţiei cuprins între tilizate. Sperăm ca la a- montarea mc
nului cincinal de dezvol­ In economia judeţului tul tovarăşului Nicolae 6,9 şi 9 la sută. ceste culturi să obţinem cesare const
tare economico-socială a nostru se pun cu mai special a maşinilor de în­ Anul acesta, brigada pe producţii mai bune decît rilor respecţi
României In perioada 1981 multă acuitate utilizarea Ceauşescu la Conferinţa cărcat la care obţinem in­ care o conduc la C.A.P.
—1985, Programul privind mai bună a agregatelor, in­ Naţională a partidului şi. dici scăzuţi de utilizare, Ilia a obţinut de pe trei în acest an, asigurînd pe ţinut seama
măsurile suplimentare de stalaţiilor şi maşinilor si­ de Programul privind mă­ organizării pe baze ştiinţi­ hectare cultivate cu sfeclă întregul C.A.P. ritmul de loc trece şi
dezvoltare cconomico-so- derurgice, miniere, energe­ surile suplimentare de dez­ fice a muncii, mai ales la de zahăr o producţie me­ creştere a producţiei hotă- reţeaua de
cială a României pînă în tice şi din construcţii, pro­ voltare economico-socială transporturi, perfecţionării die de 27,7 t la hectar, iar rît de Conferinţa Naţiona­ ^ blic. Ca urm
1980, Programul de creşte­ movarea mai accentuată a pînă în 1980 — lărgirea în continuare a tehnologii­ fost tăiat şi
re a nivelului de trai în progresului tehnic care să mai rapidă a bazei de ma­ de pe 5 hectare de sfeclă lă. cartier a răn
anii 1976—1980, Programul asigure, în ramurile domi­ lor şi măririi randamente­ furajeră o producţie me­ Toţi cooperatorii noştri Acum sînterr
de reducere a duratei săp­ nante, sporirea productivi­ terii prime interne are o lor ia extracţie, la prepa­ die de 38 tone la hec­ aprobă din inimă măsurile
tămînii de lucru — progra­ tăţii, reducerea cheltuieli­ importanţă deosebită, ea rare. Avem încă rezerve tar. La porumb — cultură adoptate de înaltul forum deşi nu sînt
me elaborate într-o con­ lor şi a importului, întă­ implicînd atît dezvoltarea înseninate pentru sporirea asupra căreia secretarul cu nimic —
cepţie unitară, sub directa rirea spiritului de răspun­ cît şi eficienţa multor ra­ suplimentară a producţiei general al partidului atră­ comunist şi sînt hotărîţi să prin întuneri
conducere a secretaru­ dere, ordine şi disciplină în muri. de minereuri şi de metale, gea în mod deosebit aten­ facă tot ce • depinde de ei şantierul îşi
lui general al partidu­ toate colectivele de mun­ Colectivul E.M. Deva şi-a atît la mina Deva, cît şi la pentru a obţine an de an în aşa fel rr
lui, tovarăşul NICOLAE că. ţia în Raportul prezentat cît trebuie $
adus, în primii doi ani ai
CEAUŞESCU. Acestea formează bazele cincinalului, o contribuţie minele Muncelu şi Troiţa. Conferinţei — am obţinut recolte cît mai mari. mormane p* -
Potrivit orientărilor ho- reale ale aplicării riguroa­ Pentru organizaţia noas­ de pe 73 hectare o pro­ ge la şosea,
tărîte de Conferinţa Naţio­ se în viaţă a programului sporită la asigurarea mate­ tră de partid, pentru mun­ ducţie medie de ştiuleţi de IOSIF VLAICU
nală, perioada pînă în 1985 de creştere suplimentară a riilor prime, livrînd supli­ citorii mineri de la E.M. 3 500 kg la hectar. brigadier la C.A.P. Ilia pot rezolva
se va caracteriza printr-o nivelului de trai al între­ mentar economiei naţiona­ Deva creşterea contribuţiei tificate ale
puternică dezvoltare şi gului popor, program aflat le aproape 650 tone cupru, la dezvoltarea bazei de me­ Nu se poate
modernizarea în ritm sus­ în aplicare încă din a doua zinc şi plumb, precum şi tale neferoase reprezintă Sînfem hofărîfi să înfăptuim saltul în depozitare
ţinut a forţelor de produc­ jumătate a acestui an. In importante cantităţi de principala formă de mani­ / lor şi organ
ţie ; va continua aplicarea conformitate cu prevederile concentrat feros. festare iaptieă a recunoş­ calitativ în activitatea \ tăţii şantiere
politicii de repartizare ju­ şi măsurile suplimentare ţ Nicolae, Orc
dicioasă a acestora pe în­ retribuţia medie reală va Lucrînd în acest tri­ tinţei faţă de grija cu to­
tregul teritoriu al ţării ; spori în cadrul cincinalului mestru la nivelul sarcinilor tul deosebită pe care parti­ de transporturi feroviare
se va accentua poziţia actual cu 32,3 la sută, faţă anului 1978, colectivul nos­ dul Şi statul o poartă ridi­
desfăşurat lucrările Con­
conducătoare a industriei de 18-20 la sută, cit preve- tru şi-a creat o bază te­ cării nivelului de trai al Intreaga ' desfăşurare a ferinţei Naţionale, — de­ s
în ansamblul economiei na- deau documentele Congre- meinică pentru a face faţă minerilor. lucrărilor Conferinţei Na­
ţionale, astfel încît indus­ sului al Xl-lea. Măsurile cu succes cerinţelor spori­ ION GAL ţionale a partidului, eveni­ clarată săptămînă re­ s
tria să participe cu circa stabilite de Conferinţa Na­ rii contribuţiei Ia asigura­ secretarul ment de excepţională în­ cord în producţie — ca şi \
70 la sută la procesul de ţională însă nu se referă în zilele următoare, colec­
formare a venitului naţio­ numai la sporirea retribu­ rea bazei de materii prime. comitetului de partid, semnătate în viaţa parti­ tivul nostru a obţinut şi \ POFTITI LA
nal ; se va accelera proce­ ţiei, ea 'reprezentînd doar o In acest scop, pe baza sar­ preşedintele consiliului dului şi a ţării — a fost
sul de dezvoltare complexă parte a politicii de ridica­ cinilor ce ne revin din do­ oamenilor muncii urmărită cu deosebită sa­ obţine realizări de seamă.
şi intensivă a agriculturii. re a nivelului de trai. Se cumentele Conferinţei Na- de la E.M. Deva tisfacţie şi mîndrie patriOr Astfel, putem raporta că,
Vor avea loc importante vor realiza creşteri cores­ tică şi de către colectivul printr-o bună organizare a \ Chioşcul
mutaţii de ordin calitativ, punzătoare ale pensiilor, ale Ritmul de dezvoltare a agriculturii de lucrători de la staţia muncii, mobilizare şi par­ ţ furi industrie
mai ales în sfera raportu­ cheltuielilor social-cultura- C.F.R. Simeria-triăj. Sîn- ticipare entuziastă, plină ? nr. 52 (cam
rilor sat-oraş. munca fizică le, ale volumului desfaceri­ se asigură cu produefii mari la hectar tem mîndri şi ne bucurăm de abnegaţie, am reuşit ca ] mire, dar as
şi intelectuală etc. încheie­ lor de mărfuri şi prestări de succesele obţinute, dar indicatorul vagoane ma­ l Uricani are
rea în bune condiţiuni a de servicii, în construcţia totodată sîntem conştienţi nevrate să-l realizăm în i muri mari. h
actualului cincinal, precum de locuinţe etc. Lucrările Conferinţei . fost urmărite cu viu inte­ proporţie de 109,16 la su­ 1 luminoase b
si atingerea nivelurilor sta­ Din aceeaşi viziune am­ Naţionale a partidului, Ra­ res şi deplină adeziune şi de marile sarcini şi răs­ tă,- prelucrîndu-şe în plus ţ cei ce desei
bilite de viitorul cincinal plă şi profundă, desfăşura­ portul prezentat de tovară­ de lucrătorii ogoarelor. Am punderi ce ne revin în ur­ 1 300 vagoane de marfă. i le-au „capitc
în toate domeniile de ac­ tă în perspectivă privitoa­ şul Nicolae Ceauşescu, au luat cunoştinţă de sarcini- mătorii . ani, înfăţişate cu 1 şe. Afişele, i
tivitate va marca un nou re la ridicarea nivelului de atîta claritate şi conciziu- Tonajul brut pe tren de
salt calitativ pe toate pla­ trai face parte şi progra­ nc în Raportul prezentat marfă, a sporit cu aproape ^ tă la evenim
nurile vieţii economice şi mul de reducere a duratei de tovarăşul Nicolae 1,5 la sută, iar timpul de I te în luna. r
sociale. în acest interval, săptămînii de. lucru. După staţionare a vagoanelor în ’ chiar în sept
relativ scurt, România va cum se ştie, pînă în anul Ceauşescu, în celelalte do­ tranzit cu manevră a fost ţ am „parcurs
depăşi starea de ţară în 1983 săptămîna de lucru se cumente adoptate de Con­ redus cu 7,21 la sută, fă- i mul festivali
curs de dezvoltare, în ac­ Va reduce la 44 de ore. în ferinţa Naţională a parti­ cîndu-se o economie de „Sarmis" (<
cepţiunea contemporană a prima etapă — pînă în 1980 dului. 5 brie !). Mc
noţiunii, trecînd la stadiul — se va introduce săptă­ Nouă, ceferiştilor, ca şi 64 446 vagoane/ore. La ob­ l expune în v
ţinerea acestor realizări ale
de ţară cu o dezvoltare mîna de lucru la 40 de ore, tuturor oamenilor muncii
medie, realizîndu-se acel cu o zi liberă pe lună, în din industrie, ne revine ca colectivului staţiei noastre / se pe care I.C
salt calitativ la care se re­ afara zilelor de repaus a- şi-au adus o contribuţie I ră cumpărăt
ferea tovarăşul Nicolae vute pînă acum, iar în cea sarcină fundamentală să deosebită lucrătorii din tu­ ^ lipsă de pre
Ceauşescu la ’ Conferinţa de a doua .etapă — pînă în acţionăm continuu asupra ra a Il-a, şeful de manevră i interes ? Cît
Naţională a partidului. 1983 — ea va fi de 44 de laturilor de ordin calitativ Laurean Rentea, mane- I şe... Cum c
Oamenii muncii din ju­ ore, adică cu două zile li­ ale întregii activităţi — vranţii Ioan Finişan şi Ni­ \ servă cei ce
deţul nostru au primit cu bere pe lună, în afara du­ condiţie hotărîtoare a pro­ colae Rîscu, Remus Cărpi- l propaganda
deosebit interes şi celelalte minicilor şi sărbătorilor gramului neîntrerupt al e- nişan, Hortenzia Stănculea, / raşului ? Că
programe de dezvoltare legale. Programul prevede conomiei ţării noastre, a magazineri şi alţi munci­ 1 e în centrul
suplimentară economico-so­ toate condiţiile ce trebuie depăşirii într-un timp cît tori. ^ (L. Liciu).
cială a României în actu­ îndeplinite pentru înfăptui­ mai scurt a stadiului de IOAN JUNIE
alul cincinal şi, pe această rea dezideratului.
bază, de ridicare suplimen­ Ansamblul programelor ţară în curs de dezvoltare. impiegat de mişcare,
tară a nivelului de trai al adoptate de Conferinţa Na­ In săptămîna cînd s-au staţia C.F.R. Simeria-triaj ^ DUPĂ
întregului popor. Asocierea ţională a partidului, avînd \ LIFTIE
celor două dezvoltări fun­ un caracter larg cuprinză­
damentale se .află într-o le­ tor, se constituie într-o I.M.M.R. Simcria, secţia
gătură organică. Corelaţii­ strălucită proiectare realis­ a Xl-a vagoane. Sudorul c- In Hunedo
le globale sînt fidel oglin­ tă, ştiinţifică a drumului lectric Marin BâJu, se men­ Creşterea susţinută a productivităţii muncii da Cîmpului
ţine evidenţiat în întrecerea
dite în cele două progra­ concret pe care îl vom socialistă de 4 ani conse­ află un bf
me ca o consecventă carac- străbate în următorii ani. cutiv. zestrat, fire
(Urmare din pag. 1) Deva, grupul de şantiere stituirea in unităţi a co­ „Dar acesta
Rîu-Mare Retezat, T.C.H. misiilor pentru creşterea
Deva. productivităţii muncii şi odihneşte dc
r~- scop rămîne ridicarea gra­ organizarea ştiinţifică a nează — s|
Din cuvîntarea secreta­
dului de mecanizare şi au­ rului general al partidu­ a producţiei şi a muncii, tarii Olanda
Timpurile Ghelartulul A tomatizare. Dacă din a- lui s-a reţinut că trebuie să se acţioneze pe toate rin Crăciur
cest punct de vedere se
planurile în perfecţionarea
s Pădurenii din Ghelari îţi vorbesc azi cu ) stă bine la C.S. Hunedoa­ să se treacă mai repede organizării şi conducerii, noi urcăm
şi la mecanizarea eviden­
ra, I.V. Călan, I.M.C. Bîr-
inclusiv stabilirea de sar­
cumpărături,
ţei şi gestiunii unităţilor.
(Urmare din pag. 1)
mîndrie de cele 4 şcoli generale, 3 grădini- \ cea, I.E. Deva, I.C.S. Hu­ Or, şi în acest domeniu cini precise pentru toate ţeetc., cele
nedoara, sînt încă între­
categoriile
de
personal
I rit continuu, reducindu-se astfel efortul ta şi un internat, ridicate pentru copiii lor, l prinderi şi şantiere cu in­ sînt mari rezerve. Există spre a se asigura folosirea Din *11 nc
1 fizic al minerilor. de clubul muncitoresc şi cele 4 cămine cui- > dici de mecanizare inferi­ în unităţile din judeţ 12 mai bună a potenţialului liftul s-a opr
l In anul acesta a sporit şi contribuţia uni- turale, de formaţiile artistice, care duc pes- ^ ori cerinţelor şi posibili­ calculatoare electronice de uman, creşterea răspunde­ apărut o tă
1 tăţilor cooperatiste da pe raza comunei — te graniţele judeţului faima folclorului şi i tăţilor. De asemenea, este diferite tipuri, aproape 200 rii în îndeplinirea sarcini­
3 cooperative agricole cu specific zootehnic portului pădurenesc. _ l rămasă în urmă mecaniza­ maşini de facturat-contabi- lor. vizie". Am zi
— şi a gospodăriilor populaţiei la'fondul de Viitorul comunei e clar prefigurat de în- ţ rea transportului intern, a lizat şi 130 alte tipuri de In spiritul celor indicate mal să i si
stat. S-au predat cu 300 hi lapte vacă, 1300 suşi faptul că în curind ea va deveni oraş. lucrărilor de încărcări-des- echipamente de calcul, în­ periodice. D
kg brînză şi 12 tone carne mai mult decît Noul centru civic al oraşului se înalţă, va- y cărcări, depozitări, manipu­ să nu se poate vorbi de de Conferinţa Naţională, durează pre>
în anul f.975. loarea producţiei marfă şi a prestaţiilor de r lări şi alte activităţi auxi­ o reducere simţitoare a trebuie acordată o maxi­ menea opere
mă atenţie calificării şi ri­
Intre 1975—1977 s-au realizat în cadrul servicii în unităţile cooperatiste va ajunge j liare" şi neproductive. Gra­ personalului TESA ocupat dicării calificării persona­ goraş — cor
copiunei investiţii în valoare de 60 milioa­ în 1980 la peste un milion lei, iar investi- l dul de mecanizare la a- cu lucrări de evidenţă şi lului. Deşi în acest an în
ne lei, construindu-se şi punindu-se în ţiile planificate pentru 1978—1980 se ridică > ceste operaţii este de nu­ gestiune economică, din judeţ s-au calificat 6 300
funcţiune o serie de noi obiective. In ace­ la aproape 141 milioane lei, din care apro- y mai 66,8 la sută la I.M. cauza slabei utilizări a do­ muncitori şi s-au asigurat
laşi timp, s-au construit din fondurile sta­ ximativ 118 milioane lei sînt destinaţi unor / Barza, 78,9 la sută la tării cu tehnică de calcul. 250 cadre cu pregătire su­ ) DISP
tului 90 de apartamente cu încălzire cen­ lucrări miniere şi geologice în scopul men- ) 'U.U.M.R. Crişcior, 39,6 la Trebuie să se acţioneze perioară şi medie, din ^ MISTEI
trală şi toate celelalte dotări necesare unor tinerii capacităţii exploatării de 1 200 000 ţ sută la I.U.M. Petroşani, cu toată hotărîrea pentru punct de Vedere calitativ
locuinţe moderne. O seamă de lucrări edi- tone minereu de fier pe an. In acelaşi } 48 la sută la „Marmura" organizarea ştiinţifică a situaţia nu este bună. La­
litar-gospodăreşti au fost efectuate în a- timp, bunăstarea celor ce muncesc va creş- y Simeria, 65 la sută la producţiei şi ă muncii. în să foarte mult de dorit ) Făcindu-se
ceaslă perioadă din contribuţia în bani şi te continuu ; volumul desfacerilor de măr- i I.F.E.T. Ca urmare, numă­ acest cincinal, în întreprin­ pregătirea cadrelor pentru l toare exactă
in muncă a locuitorilor : două staţii de aş­ furi va spori de la 30,9 milioane lei în 1977 1 rul personalului ocupat în deri s-au elaborat şi apli­ noile obiective, din care / aflate în tu
teptare la autobuz, alimentarea cu apă a la peste 43 milioane lei în 1980, iar presta- l activităţi auxiliare şi ne­ cat peste 200 studii şi pro­ cauză unele capacităţi mo­
cătunului Mănăstire, asfaltarea unei străzi ţiile da servicii către populaţie — cu 5 la ! productive are încă o pon­ iecte de organizare care derne, de mare randa­ / tivei agricoli
şi modernizarea altor 4 ş.a. sută. \ dere însemnată. Dacă în au condus la obţinerea u- ment şi' tehnicitate nu sînt \ oara de Su:
Dezvoltarea economică a comunei a de­ Şi-dpoi, cîte alte obiective social-culiura- i anul viitor se vor lua' mă­ nui spor de producţie in­ exploatate corespunzător. | tot cu uimir
——.......... — .,— «•••- — - ----- .
terminat mutaţii sociale profunde, creşteri le, cîte ale lucrări nu vor face ghelărenii } suri ca numai 10 la sută dustrială de aproape 170 înlăturarea unor aseme­
şi transformări fără precedent reflectate în pentru ei în perspectiva pînă în 1990 ! Aşa ^ din acest personal să trea­ milioane lei şi a unor be­ nea stări de lucruri este 1 părut -'în o
pen
continua îmbunătăţire a nivelului de trai ------ cum se subliniază şi în documentele recen- « ---- —?. . că direct în producţie se neficii suplimentare de 18 indispensabilă nu numai ■' rioase nu mc
material şi spiritual al tuturor locuitorilor. tei Conferinţe Naţionale a partidului, anii j va putea obţine o produc­ milioane lei. Aceste cifre pentru creşterea producti­ do ovine. N
Pe seanţa creşterii retribuţiilor, a venituri­ care vin. următorul cincinal vor determina l ţie industrială suplimenta­ arată ce rezerve potenţia­ vităţii muncii ci, implicit, neglijabilă,
lor ţărănimii, a majorării pensiilor şi alo­ noi şi importante mutaţii in structura so- ră de peste 400 milioane le sînt în organizarea ac­ pentru a se asigura accen­
caţiilor da stal pentru copii şi altor măsuri dală a ţării, în relaţiile de producţie şi so- | lei. tivităţii de producţie şi de buie recuper
similare. volumul mărfurilor desfăcute ciale, în accentuarea procesului de apro- ( conducere. Din păcate, tuarea laturilor calitative f vinovaţi. O
şi creşterea eficienţei în­
populaţiei prin cele 22 unităţi ale comerţu­ piere între munca fizică şi intelectuală, în- 1 Utilizarea deplină a ma­ preocupările pentru orga­ tregii activităţi, pentru ri­ I obştească m
lui socialist este in acest an mai mare cu tre condiţiile de muncă şi de viaţă de la l şinilor, utilajelor şi insta­ nizarea ştiinţifică a pro­ dicarea tuturor unităţilor ţ menea piere
2.8 milioane lei faţă de 1975. Familiile de sat şi cele de la oraş. De toate acestea vor .' laţiilor din dotare, reali­ ducţiei şi a muncii sînt în­ industriale şi de construc­
n
l
v
-
!
4
rwa ila i i r’/Jţj- 1 zarea unor indici intensivi
7 - f
pe raza comunei deţin azi 1780 televizoare beneficia din plin locuitorii viitorului cen- că insuficiente la U.U.M.R. ţii din judeţ la nivelul ^ înghiţi. Con;
şi aparate de radio. 420 difuzoare. 750 ma- iru urban Ghelan. Pentru că tot ceea ce se l de utilizare sînt o mare Crişcior, „Vîscoza" Lupeni, marilor exigenţe cantitati­ t ducere al C
şini aragaz. 875 frigidere, peste 600 maşini face in ţara noastră sub conducerea parti- 1 rezervă, mai ales la între­ T.C.H. Deva, grupul de ve şi calitative puse în ) de aceeaşi
de spălat şi 47 autoturisme proprietate per- dului, se face pentru bunăstarea şi ferici- l prinderile miniere din Va­ faţa întregii economii de j (N. Tircob).
sonală. Astăzi sini în Ghelari 201 abonaţi rea oamenilor. i lea Jiului, E.M. Deva, în­ şantiere. Rîu-Mare Rete­ Conferinţa Naţională a
telefonici particulari,' faţă de 63 în 1075. D. COJOCARU ! treprinderea de lianţi De­ zat, G.S.C.F.I. Deva. Este
va, Ţesătoria de mătase necesar ca, odată cu con­ partidului. J L___