Page 67 - Drumul_socialismului_1977_12

> DUMINICA, 18 DECEMBRIE 1977 Dag. 3

} De „Ziua tipografului 44
m
ĂŢIIE Cartea scena ■ ecranul
\ Omagiu . muncii celor ce
\
a sap- ; UN ROMAN ISTORIC : Partea solistică, reprezentată printr-un ade­
r
în mi- / tipăresc lumina euvîntului vărat recital de canto cu acompaniament de
Drăştie, \ „COMOARA BRÎNCOVENILOR" orchestră, ne-a dat posibilitatea să o ascul­
tăm pe Editha Şimon, calda şi vibranta
dauâ L Editura Militară şi-a cîştigat o meritorie mezzosoprană clujeană lingă care am plins
lucru ] In semn de omagiu adus Deva şi subunităţile sale ţă şi Lia Părăianu — la prestanţă în publicarea unor opere de inspi­ alături de Orfeu de Gluck sau am zîmbit
raţie istorică a scriitorilor noştri contempo­
pentru | luptei şi muncii tipografia din Petroşani şi Abrud au Petroşani ; Mihai Siko, Ni- rani. După romanul lui Ştefan Popescu, „Pa­ şi rîs în W. A. Mozart.
în partea a doua a concertului, spre bucu­
. intre- 4 lor, poporul nostru sărbă­ raportat îndeplinirea sarci­ colăe Hada, Mircea Dumi- jura cu două capete", apare, sub auspiciile ria melomanilor hunedoreni şi deveni, am
acestei edituri, un nou, interesant şi instruc­
nostru i toreşte în fiecare an, în nilor anuale la producţia traşcu, Nicolae Florian, tiv roman istoric „Comoara Brîncovenilor", avut deosebita plăcere să audiem dintre cele
în Io- 1 prima duminică de după globală încă la data de 2 Mircea Oprean, Nicolae de Dumitru Almaş. Autorul nu e la prima mai frumoase lucrări de gen, Simfonia in re
emulţu- 13 Decembrie, Ziua tipo­ decembrie a.c., angajîndu- Matei, Ioan R. Popa — cu­ apariţie de acest fel. A evocat artistic multe minor de Cezar Franck.
Noutatea procedeelor şi mijloacelor de ex­
câ. Io grafului. se totodată ca pînă la sfîr- legători mecanici şi manu­ pagini din istoria noastră şi s-a făcut cu­ presie folosite de autor a provocat nedume­
noscut prin opere ca „Nicolae Milescu Spă­
:i ne-, Tipografii, cărora obiş­ şitul anului să realizeze în ali ; maşiniştii Ida Cociş, tarul", „Alei, codrule fîrtate", „Un om în rire în rîndurile contemporanilor, însă auten­
biocu- nuim să le spunem oameni plus o producţie în valoare Ioan Drăguş, Ion Angaliţa, furtună". „Vînătoarea lui Dragoş", „Fata de ticitatea ce o iradiază muzica acestei simfo­
nii, dinamismul şi adîncimile unui puternic
i ş-a care dau lumină cuvîntu- de'~3~rnilioane lei, ceea ce Maria Toma, Arpad Kosta la Cozia" şi altele. Romanul recent e o re­ tumult interior s-au impus cu timpul iubi­
constituire epică a unui moment dramatic al
in ace! lui tipărit, păstrează cu înseamnă o depăşire de şi Dragomir Olaru ; lucră­ istoriei, sfirşitul domniei lui Constantin Brîn- torilor de muzică simfonică.
Tinărul dirijor clujean I. Bizu a dat dovadă
pentru mîndrie tradiţia şi aminti­ plan de 16 la sută. Conduşi torii de la zincografie Ana coveanu, Acest episod se pretează pentru un de o bună cunoaştere a stilului, integrîndu-se,
at pu- ' rea celor ce s-au jertfit în de organizaţiile de partid, Bala.şfi, Constantin Bucer- subiect de roman (dealtfel, domnitorul Con­ cînd energic, cînd cu duioşie, simfoniei.
stantin Brîncoveanu, adevărat martir ai nea­
rblul a decembrie 1918. Din rîndu- de comunişti, tipografii hu- zan şi Kato Elisabeta ; lu­ mului, devine personaj literar şi in alte ooere Prof. LETIŢIA BĂRDAN
întreg rile lor fac parte şi mun­ nedoreni au realizat an de crătoarele de la legătorie literare, după „recomandaţia" lui Nicolae
beznă, citorii tipografi din Deva an paşi hotărîţi în moder­ Maria Popa şi Ana Moldo- Iorga). 9 CĂPITAN LA CINSPREZECE
Dumitru Almaş continuă ideea romanului
joţi — şi Petroşani, cei care de nizarea şi diversificarea van, precum şi cele ce de­ „Pajura cu două capete" prezenlînd un alt ANI
/inovaţi decenii asigură apariţia în producţiei, beneficiind de servesc maşinile de tăiat; domnitor care, după pilda marelui înaintaş,
irculăm judeţul nostru a ziarelor dotări corespunzătoare, de muncitorii de la atelierul Mihai Viteazul, „a adus o trezire a idealului ® IN SFÎRŞIT, NE ÎNŢELEGEM
nostru naţional".
i mult, „Drumul socialismului" şi îmbunătăţirea continuă a mecanic Tudor Tudoran şi „Comoara Brîncovenilor" — o pereche de Aşadar două filme pentru tineret şi rvu
izitează „Steagul roşu", a numeroa­ condiţiilor de muncă şi via­ Petru Dan şi mulţi alţii din cercei cu perle, un inel cu rubin şi o pafta numai pentru tineret, o nouă versiune fu­
rnică a încîntătorului roman al lui Julcs
iele în- se alte tipărituri. ţă. diversele secţii ale Tipo­ de aur şi diamante — nu e atît de preţioasă Verne, realizată de francezul Jess Franco şi
aladăm 'Respectând tradiţia, săr­ Numeroşi muncitori ti­ grafiei Deva. in bani, pe cît în înţelesuri, pentru că soţia o incursiune sensibUă şi delicată a cehoslova­
! ojun- bătorirea Zilei tipografului pografi îşi înscriu mereu Tuturor .celor pe care-i lui Brîncoveanu le avea recuperate din mîinile cului Jaroslav Papousck in lumea adolescen­
celor care uciseseră, la Turda, pe Mihai Vi­
nu se prilejuieşte un nou bilanţ numele între fruntaşii în numim tipografi, cei mai teazul. Cele trei piese ale „comorii" repre­ ţilor. Da, atît. „Căpitan la cinsprezece ani",
cît şi „In sfîrşit, ne înţelegem" se adresează v
Ie jus- al rodniciei muncii lor. An­ producţie, cu care Tipo­ apropiaţi tovarăşi de mun­ zintă cele trei provincii româneşti. Doamna nu numai tinerilor, ci şi virstnicilor.
Mania le oferă dar de nuntă fiului său Radu
enilor ? gajaţi cu toată energia în grafia Deva se mîndreşte. că ai noştri în editarea zi­ Eroul lui Verne (excelent interpretat de
ordine realizarea sarcinilor de Intre aceştia se află Remus arului, le adresăm, de ziua Brîncoveanu şi Ancuţel Cantemir, nepoata lui Marc Cassoi) acei „tînăr delicat şi dirz care
Dimitrie Cantemir. Toată familia domnitorului
priveşte impasibil zarea" ne farmecă (pentru
teriale- plan, însufleţiţi de istorice­ Cioară, Iosif Schneider şi lor, călduroase felicitări şi şi toate bogăţiile sale sînt duse la Istanbul, a cita oară ?) cu aventurile sale declanşate
aciivi- j le hotărîri ale Conferinţei Grigore Man — la subuni­ urări de noi succese în dar comoara este îngropată în pămintul ţării. de un mobil plin de nobleţe. Pavel, tinărul
(Andrei j Naţionale a partidului, ti- tatea din Abrud ; Victor muncă. SILVIU GUGA Wcrther a Iui Papousek, ne determină să
reflectăm, nu fără succesive revelaţii asupra
"pografii de la Tipografia Verşanschi, Dumitru-Goan- NICOLAE STANCIU complexului mecanism al psihologiei adoles­
s CONCERT centine, indemnindu-ne să privim cu mai mult
tact criza uţjei vîrste.
Al doilea concert simfonic din cadrul sta­ Dacă Jess Franco mizează aproape in ex­
giunii permanente a Filarmonicii de stat din clusivitate pe anvergura spectacolului, Pa­
Cluj-Napoca a debutat la Deva, pe scena pousek — care în Richard Medek a găsit
Casei de cultură, cu „Privelişti mol­ interpretul ideal pentru Pavel — se dovedeşte
doveneşti" de Mihail Jora. In cele patru părţi a fi un analist fin, urmărind, cu disponibili­
ale lucrării — „Pe malul Tazlăului", „La tatea unui autentic psiholog, procesul redre­
joc", „Grîu în soare" şi „Alai ţigănesc" — sării unui adolescent în urma primei decep­
TIVAL \ compozitorul cîntă frumuseţile plaiurilor na­ ţii sentimentale din viaţa sa.
tale. Datorită mijloacelor de expresie prin Intr-un’ anumit sens, Papousek este un neo­
care compozitorul tălmăceşte sentimentele tre­
\ zite de contemplarea peisajului moldovean, romantic. Dar mijloacele sale sînt convingă­
măr- ^ lucrarea capătă un puternic iz popular. Influ­ toare şi emoţionante. Marea calitate a filmu­
debit l enţa doinelor se resimte în caracterul cantabil lui său este creditul. Calitatea principală a
denu- l al materialului tematic, armonia fiind fluidă, producţiei lui Franco e restituirea lumii fer­
mecătoare a lui Verne. Motive plauzibile pen­
) din \ dovedind o vădită preferinţă pentru sonori­ tru vizionarea ambelor Deliciile.
tăţi catifelate, atît de deosebite de asprimile
gea- 4 celor din lucrările de mai lîrziu. AL. COVACI
it, dar /
tru că )
hioşcul ^
:u afi - : r „E AL NOSTRU care a bogatului patri­
e învi- i. VIITORUL COMUNIST" moniu etnografic al ju­
strecu- ^ deţului, expoziţia eviden­
ie şî I Satele Bălţa şi Hărţă- ţiază specificul principa­
Acolo J gani au găzduit, la cămi- lelor zone hunedorene.
>rogra- ] nele culturale, spectacole (MIRCEA BELE, cores­
care, avind un cald mesaj
deţean i patriotic, au fost primite de Jos a avut loc un di­ pondent).
eptem- / cu drag de public. Mon­ alog in' faţa ecranului cu TRECERE ÎN REVISTĂ
e s-ar t tajele literar-muzicale „E tema : „Personalităţi de In cadrul fazei de ma­
produ- ^ Tipografia Deva. Aspect Sin sala maşinilor piane. al nostru viitorul comu­ seamă ale poporului", di­ să a Festivalului naţio­
ie ofe- i Foto : VIRGIL ONOXU nist", ,,Trăiască Româ­ alog susţinut de produc­ nal „Cintarea României",
0 fi ) nia“, piesele de teatru ţiile cinematografica „De- la căminul cultural din
Boz a avut loc o trecere
au de 4 scurt „Vestitorii", „Mur­ cebal", „Independenţa — în revistă a formaţiilor
năzuinţă de veacuri". La
dăriei şi Minciunel" (pen­
> afi- i (Urmare din pag. 1) Simpozion tăţi de reducere a con­ tru copii), dansurile popu­ reuşita acţiunii au cola­ artistice de pe raza co­
le ob- ) sumului de lemn şi me­ lare, brigada artistică — borat prof. Elena Ţugu­ munei Brănişca. Au evo­
d de \ dustriei extractive.. Co­ tal la susţinerea lucră­ „Acul" —, grupurile de iele şi Gh. Stehan. luat, cu acest prilej, e-
1 a o- l municări ca „Cerce­ a eficienţei de flotaţie rilor miniere, utili- recitatori au fost răsplă­ chipale de montaje lite­
dansuri
rar-muzicale,
hioşcul / tări privind exploa­ la huilă prin utilizarea zînd materiale sinteti­ tite cu îndelungi aplauze. EXPOZIŢIE populare, tarafuri, bri­
nîuiui ! \ tarea cărbunelui din unor noi reactivi", „Cer­ ce", „Aspecte ale orien­ ETNOGRAFICA
spiţuri în stratul 3, , cetări privind limpezi tării cercetării ştiinţifice FESTIVALUL FILMULUI In holul Muzeului ju­ găzi artistice, numeroşi
din Valea Jiului, la rea şi desecarea şlamu- în domeniul securităţii LA SATE deţean din Deva s-a des­ solişti de ■ muzică popu­
lară din Rovina, Tirnăvi-
chis recent o expoziţie de
abataje dotate cu rilor sterile de la pre- miniere" şi multe altele In cadrul Festivalului etnografie. Rod al muncii ţa, Tirnava, Qăbeşli, Bră­
susţinere mecanică", paraţiile de cărbune din au fost teme de larg in- filmului la sate, la Vaţa ■ de depistare şi valorifi­ nişca şi Boz.
„Posibilităţi de creştere Valea Jiului", „Posibili­ i teres- I
e stra- i
. 4 se ' A venit la redacţia zia­ me orbitoare, atît eu cît pretextat un motiv oare­ jurul meu aveau multe tă afară şi de la serviciu, la acei „binefăcători" ca^i
m, in- 4 rului, împreună cu soţul şi familia mea". care. Ne-au aşteptat timpul motive să se teamă de re­ împreună cu o altă per­ re-i plătiseră biletul de~;
lift. l ei, îndemnată de un gînd legal dar noi n-am mai a- întoarcerea în ţara lor, a- soană am găsit o garsonie­ avion de la Viena pînă laţ
Ne vorbeşte, în conti­
l 1 ’ se... * ce nu-i dădea de multă nuare, soţia sa, Ida Faza- colo fiind urmăriţi pentru ră în care locuiam toate New York spre a avea for-i
uncţio- ţ vreme pace. Dorea să spu­ kas, soţie şi mamă a doi pârut. Şi, astfel, despărţi­ încălcări grave de lege. Ei trei şi pentru care plăteam ţa de muncă pe care s-o'
loca- 1 nem oamenilor experienţa rea de ţară s-a produs... aveau grijă să trăiesc şi eu fiecare cîte 85 de dolari poată exploata fără să-i;
şi So- ; sa nefericită, cu speranţa copii, de unul fiind încă Am ajuns într-un lagăr în permanenţă eu această chirie. Cel mai dureros tragă cineva la răspunde--,
— iar j că, dacă în vreun colţ as­ despărţită prin gestul ne­ pentru emigranţi de lîngă teamă. In sfîrşit, a venit era cînd rămîneam singu­ re. Căci pentru emigranţii
>agaje, ^ cuns al conştiinţei vreunui cugetat al înstrăinării de Viena. Am stat trei luni în şi „binefăcătorul" nostru, ră. Atunci aveam timp să nu sînt legi care să-i pro-<
: n bra- 1 om cu busola în derivă ţară. aşteptarea unui plasament, sub chipul unui reprezen­ mă gîndesc la ţara mea, tejeze. „Erau acolo cu mi-;’
ne doi soţi — el medic şi:
î trepte ) mai stăruie gîndul că în In august anul trecut, a unui garant care să ne tant al bisericii reformate, la ai mei, şi plîngeam. O ea profesoară. El lucra cai
e i c . , * alte părţi tu ai a face de- O.J.T. a organizat o ex­ la rîndul lui reprezcntînd dată am văzut un film cu brancardier, iar ea ca spăr-
Nadia Comăneci, fetiţă.
pe un preot reformat fugit
litiv. A J cît să întinzi mina spre a cursie care avea în ibine- plătească drumul şi să ne lătoreasă. ,
,!n re- \ culege fericirea, această „Am plecat de acolo toi
experienţă a ei îl va con­ l
te nor- ^ mediat ce mi-au fost gatăi-i
revizii i vinge de Qontrariu... Dincolo de afişul mu colorat a! „societăţii de consum** formele de repatriere. Ina-oi
aşi, nu » „La început aveam a- inte de plecare mi-au făcui?
ase- \ mîndoi gîndul de a părăsi ultimul şi cel mai mare
V. Gri- ( ţara, — îşi începe F.T. rău. Mi-au influenţat în- j
ent). | mărturisirea. Dacă soţia Emigrantului li rimlne permanenta tr-atît fetiţa, îneît a refU- j
mea a încercat această zat să mă însoţească îna-t-.j
tristă experienţă, aceasta poi în ţară".
s es,te şi datorită faptului că Părinţii fac acum efori~j
şi eu i-am menţinut aten­ nesiguranţă, umilinţa şi Inslniiirarea
4 \ turi spre a-şi readuce înv]
s ţia îndreptată către reali­ ţară fiica. „Teama că se va jJ
- - l zarea acestui gînd. De ce obişnui să se drogheze mă
umara- » aveam acest gînd ? Citeam Cînd au văzut ce frumos chinuie în fiecare zi" t««*a
oarelor ţ în reviste străine multe re­ rar şi Austria. „Ne-am zis asigure, unde ne vom dintr-o altă ţară socialistă. sînt îmbrăcaţi copiii la noi spune mama. . ^ 1
clame despre „fericirea" că e momentul să acţio­ duce, un loc de muncă. Preotul acela era patronul „Cînd am revenit în ţara,/
pe care o oferă cutare sau năm — povesteşte Ida Fa­ Am îndurat multe umilin­ unui azil de bătrîni la şi ce condiţii au, cei care — continuă Ida FazaRasV
cutare ţară capitalistă, fă­ zakas. Plănuisem iniţial să ţe în lagăr. Dc cîte ori mă Altro, în statul Ohio din erau mai de multă vreme — nici vorbă să am ceva£d
ră să ne dăm seama atunci plece mai întîi din ţară interesam dacă nu s-a ivit Statele Unite ale Americii. rătăciţi pe acolo rn-au în­ de suferit. Dimpotrivă. AtM
lis- ) că aceste articole camuflau soţul, care apoi să ne a- ceva, mi se răspundea! Am ajuns la Akro încăr­ trebat dacă într-adevăr la torităţile s-au interesat deri
to- \ „Aşteptaţi ! Sau dacă nu caţi de promisiuni, de cîte noi toţi copiii merg aşa un loc de muncă pentru’
un scop meschin al patro­ ducă şi pe mine şi cei doi frumos îmbrăcaţi la şcoa­
34 î nilor — racolarea de forţă copii la el, în numele în­ aveţi răbdare întoarce- în lună şi în stele, că vom mine şi acum lucrez _ ca*,
loc I de muncă ieftină, de emi­ tregirii familiei. Excursia ţi-vă acasă. Nu v-a chemat beneficia de masă şi casă lă sau aceea e propagan­ legătoare la Tipografia 'din/'
re- I granţi. Citeam şi compa­ aceea ne-a hotărît brusc la nimeni aici". ‘ Era adevă­ gratuit timp de un an de dă comunistă. Cînd le-am Deva. Colegii dc munca-,
spus că acesta e adevărul
cei \ ram şi ni se părea că schimbarea planului". rat, nu ne chemase nimeni. zile, pînă ne adunăm ceva n-au vrut să creadă". nu-mi amintesc niciodată
bani. Am primit o cămă­
de fapta mea. M-au primit/
ţia ţ munca în Occident este A plecat, deci, în ‘Cînd am văzut în ce con­ ruţă în curtea azilului. O
mai birje plătită. Nu ştiam diţii eram nevoită să lo­ Femeia care s-a întors ca şi cînd aş fi fost_ dd/
se- l excursie Ida Fazakas şi lună nu mi s-a cerut chi­ din nou acasă povesteşte, mult colegă cu ei şi ma
3 te ’ că datele pe care le luam fiica cea mare, de 14 ani cuiesc împreună cu fiica rie, dar apoi a trebuit să povesteşte într-una despre ajută să mă calific“.
>n- i ca termen 'de comparaţie şi ceva. mea şi cînd îmi aduceam plătesc 60 de dolari pe lu­ teribilul sentiment de sin­ Pentru soţii Ida şi Ti—j
nu exprimau o realitate, că „Am vrut să iau cu mi­ aminte ce apartament lă­
ste ^ nă ! Şi încă am fost aver­ gurătate pe care l-a trăit, beriu Fazakas începe o
erau „poleite". Şi aşa ne amîndoi copiii în sasem acasă, îmi venea să despre frica permanentă nouă etapă a vieţii. Cea
t ne-am otrăvit sufletele. excursie dar cel mic nu zbor înapoi în ţară. îmi tizată că dacă în 2-3 luni de a ieşi singură pe stradă, trainică şi adevărată, pritvi
Acum ştiu, din trista ex­ avea buletin, şi a rămas era însă teamă de conse­ nu găsesc cameră în oraş,
\ perienţă proprie, că am acasă cu soţul. Ca să ne cinţele actului săvîrşit. De­ voi fi dată afară. Fără lo­ despre batjocura pe care tre ai io:-. ’ffl
A fost victima acestei recla­ despărţim de grup am altfel, unii emigranţi din cuinţă aş fi fost ca şi da- era nevoită s-o îndure de ION CIOCLEI ]