Page 70 - Drumul_socialismului_1977_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Ridicarea ni\
Ci]
a! produselor ii | INDISC

activitate de s l Lucrătorii
I la transporţi
1 din G.S. Hc
pe tot fiuxis! d' lului calitativ al tuturor tă la noi o atmosferă de ^ recunoscuţi
i pentru modu
produselor pe care le fa­ angajare, de muncă res­ 1 îndeplinesc s
preocupările îr bricăm. Pentru aceasta, co­ ponsabilă pentru îndeplini­ \ ci i de fiecar-
a anului viitor muniştii secţiei, toţi tur­ rea sarcinilor mobilizatoa­ i cate, însă, p
’ mai află, ici
(Urmare din pag. 1) ridicare a nivelului profe­ nătorii gîndesc măsuri bu­ re pe care Programul su­ ) nii core-şi u
sional, -în combinat şi la ne, începînd de la mai ju­ plimentar de dezvoltare e-
minister, iar activitatea a- Rezultatele pe care le abataje frontale, iar pînă dicioasa organizare a pro­ conomico-socială a ţării t le, creează
judeţean de control al obţine colectivul I.M. Lo- la 15 ianuarie se vor crea cesului de muncă, creşte­ noastre pînă în anul 1980, ’ buna desfăşe
calităţii produselor. cestuia este analizată pe­ nea, cu toate că prezintă în sectoarele III şi IV silo- rea gradului de calificare adoptat de Conferinţa Na­ lui de, transp
riodic de către consiliul
© Efectuarea de analize unele creşteri în aceste zuri-tampon care să asigu­ şi specializare a muncito­ ţională, ij pune in faţa l tin Păndali
săptămânale, împreună cu oamenilor muncii, ceea ce zile de sfîrşit de an, nu re preluarea producţiei în rilor, mai atenta pregătire noastră. ? Chel bere,
cadrele din principalele nu se prea întîmplă în sînt satisfăcătoare. Aceas­ perioadele de vîrf ale ci­ a tiparelor şi formelor, bu­ t loan Moldovi
sectoare de activitate, în alte întreprinderi. ta, în principal din cauza clului de extracţie, urmînd na folosire a timpului de GAVRILĂ BUDIU ^ neatent, dov<
Creşterea preocupării şi
care se dezbat aspectele răspunderii întregului co­ strangulărilor ivite în ca asemenea silozuri să fie lucru. Avem muncitori ( plină, au f
legate de evoluţia calităţii lectiv de siderurgişti faţă transportul subteran, care amenajate şi în celelalte destoinici în secţie, mese­ maistru turnător I mente în
producţiei, cu care ocazie de calitatea metalului, nu mai satisface aprovi­ sectoare ale minei. riaşi de înaltă calificare, întreprinderea „Victoria" ţ transportului
se stabilesc măsuri concre­ zionarea ritmică a abataje­ Anul viitor vom lucra Călan, l rată uzinală.
oameni receptivi la nou,
te, cu aplicabilitate ime­ perfecţionarea activităţii lor — cu capacitate de pro­ cu 4 complexe mecanizate. preocupaţi pentru a-1 va­ secretarul comitetului muncă i-au c
diată. C.T.C. şi antrenarea perso­ ducţie tot mai mare — cu Comitetul de partid şi con­ lorifica în munca lor. Exis- \ prime pentru
© Aplicarea metodelor nalului acestuia la activi­ vagonete goale şi diferite siliul oamenilor muncii, de partid de la turnătoria I l (V. Marinesc
moderne de control — tatea de creaţie nu numai materiale. acţionînd în spiritul indi­ dent).
controlul statistic al prin­ de control au condus la o Documentele Conferin­ caţiei date de secretarul \
cipalilor indicatori de ca­ seamă de realizări notabi­ ţei Naţionale a partidului general al partidului, to­ Valorificăm eficient toate resursele FĂRĂ UI
litate la oţelurile aliate şi le. Au fost realizate noi — Raportul tovarăşului varăşul Nicolae Ceauşescu,
înalt aliate — a făcut po­ mărci de oţeluri, cum este Nicolae Ceauşescu, Rezo­ cu prilejul recentei vizite de sporire a producţiei agricole \ In gestiuni
sibilă efectuarea unor a- şi oţelul pentru cazane şi luţia, Programul privind de lucru în Valea Jiului, ^ tăţi'agricole
nalize ştiinţifice a cauzelor recipienţi sub presiune, ca­ măsurile suplimentare de au luat măsuri pentru şco­ i sesc înregisti
care generează abateri de re se aducea din import, dezvoltare economico-so- larizarea oamenilor ce le Membrii cooperativei a- orz. De asemenea, s-au ' şi obiecte de
la normele de calitate, dînd s-au redus pierderile teh­ cială pînă în 1980 — pun vor mînui, pentru asigu­ gricole din Brad şi meca­ obţinut şi livrat suplimen­
astfel posibilitatea luării nologice în acest an cu în faţa noastră, a mineri­ rarea cunoaşterii temei­ nizatorii care deservesc u- tar însemnate cantităţi de
unor decizii competente 7,59 la sută comparativ cu lor, sarcini de mare răs­ nice a acestor moderne u- nitatea noastră au primit legume, venitul net pe un
pentru îmbunătăţirea pa­ situaţia din 1976, iar prin- pundere privind asigura­ tilaje de către minerii şefi cu deplină satisfacţie do­ ha ridieîndu-se la peste
rametrilor calitativi ai me­ tr-o exigenţă sporită, atît rea balanţei de resurse pri­ de brigăzi Teofil Haliciuc cumentele Conferinţei Na­ 6 700 lei.
talului. pe fluxul tehnologic cit şi mare energetice. Comuniş­ şi Simion Balea, de alţi ţionale a partidului, mani-
® Organizarea activităţii la controlul final — pen­ tii, muncitorii, maiştrii, in­ muncitori mineri şi lăcă­ Evident, în centrul pre­
1
de „service , care urmăreş­ tru ca pe poarta combina­ ginerii şi tehnicienii de la tuşi ce vor lucra în cadrul festîndu-şi totala lor ade­ ocupărilor noastre se află ră nici o ul
ziune şi hotărîrea de a-şi
te la beneficiari comporta­ tului să nu iasă produse I.M. Lonea sînt conştienţi brigăzilor mixte. folosirea cu eficienţă tot este, spre ex
rea oţelurilor livrate, pre­ necorespunzătoare —, prin de necesităţile tot mai Ne obligăm ca, în anul aduce întreaga contribuţie mai ridicată a bazei teh- zul întâlnit h
cum şi cerinţele de per­ organizarea acelor „ser­ mari de cărbune ale eco­ viitor, despre colectivul la înfăptuirea exemplară nico-materiale pentru a du Ieşti, unde
11
spectivă. Datele culese fac vice c-au diminuat sub­ nomiei naţionale. De a- minei Lonea să se spună a programelor suplimenta* amplifica realizările în a- şi alt invente
obiectul unor dezbateri în stanţial cazurile de rebu­ ceea, se acţionează cu se­ că îşi face pe deplin da­ re de dezvoltare economi- nul 1978. In acest scop am curcă doar <
cadrul consiliului oameni­ turi pentru defecte ascun­ riozitate şi energie pentru toria. co-socială a ţării şi de ri­ stabilit să extindem volu­ Aflindu-ne
lor muncii. se sesizate de beneficiari. a pregăti mai bine, mai dicare a nivelului de trai, mul lucrărilor de îmbună­ de inventări»
® Antrenarea personalu­ Cea mai elocventă apre­ judicios producţia anului ANDREI COLDA adoptate de conferinţă. tăţiri funciare, să utilizăm rilor, se imp
lui C.T.C. la lucrările de ciere a rezultatelor obţinu­ viitor, pentru a înlătura secretarul comitetului Realizările înregistrate întreaga cantitate de în­ ceea ce este
cercetare cu aplicabilitate te pe tărîmul ridicării ni­ locurile înguste din fluxul în producţie în acest an, grăşăminte organice, am fie dat disp
imediată. Acest personal a velului tehnic, calitativ al tehnologic. de partid, concretizate în livrarea u- introdus asolamentul pe o biectele fărc
fost, de exemplu, antrenat metalului hunedorean o Din prima lună a anu­ preşedintele consiliului nor cantităţi suplimentare perioadă de şase ani şi re să fie pi
în colectivele care au stu­ constituie faptul că el se lui viitor vom concentra oamenilor muncii — I.M. de produse agroalimenla- vom urmări -—îndeaproape scoaterea c
diat şi studiază elaborarea bucură de apreciere la be­ producţia sectorului II în Lonea calitatea lucrărilor, pre­ (S. Troian).
oţelurilor pentru autoturis­ neficiarii din cele peste re în valoare de peste cum şi realizarea unui re­
me şi tractoare cu grăun­ 30 ţări în care este expor­ 600 000 lei, în condiţiile gim sever de economii. ! REAMIN'
te de mărimi prestabilite, tat, din partea .cărora nu Ou multă atenţie pentru creşterea cînd şi cheltuielile mate­ întreprindem şi alte ac-
de oţeluri cu profite perio­ s-a primit în acest an nici riale au fost reduse cu pe­ ţiupi care vizează sporirea ’ HUNE
dice şi cu limită înaltă de o reclamaţie. ste un ipilion de lei, ne contribuţiei unităţii la în­ 1 CĂ SE iî
curgere, stabilirea tehnolo­ Acţionînd cu fermitate nivelului calitativ al tuturor produselor demonstrează că, prinlr-o făptuirea. programului ju­ \ AN
giilor optime de elaborare, pentru înfăptuirea noilor organizare temeinică a pro­ deţean de dezvoltare a a-
turnare şi laminare a oţe­ cerinţe calitative puse de ducţiei şi a muncii, putem griculturii, a prevederilor | In curînd,
lurilor de marcă supe­ documentele Conferinţei Piesele turnate- din fon­ mordial al muncii noastre obţine rezultate economi- I la 29 decer
rioară pentru autoca­ Naţionale a partidului, co­ tă cu matca întreprinderii de fiecare zi. co-financiare tot mai bu­ programelor speciale întoc­ l împlineşte <
mioane, în scopul măririi lectivul C.S. Hunedoara va „Victoria" Călan . sînt cu­ Este o cerinţă pentru ne, reuşind astfel să redre­ mite în acest sens. intre ( I.C.S.H. a
gradului de omogenitate a veni în întîmpinarea unui noscute şi apreciate astăzi realizarea căreia muncito­ săm activitatea cooperati­ altele, esle vorba despre ' ţlunc — vo
caracteristicilor de rezis­ deziderat hotărîtor — a- de toţi beneficiarii noştri. rii turnătoriei noastre ac­ vei agricole. O atenţie deo­ realizarea unui solar pe o ^ obiectivul ,,st
tenţă. precum şi la alte cela de a crea condiţii ca Dar, aşa cum am' înţeles ţionează stăruitor. Dacă în < suprafaţă de 3 hectare, l bordare" de
studii. De asemenea, perso­ şi în alte ramuri, în întrea­ din hotărîrile adoptate de acest an ne-am îndeplinit sebită am acordat aplică- precum şi de construirea ’ derea ,,Vict<
nalul C.T.C., la fel ca în­ ga economie să se realizeze Conferinţa Naţională a în avans sarcinile planu­ >ii tehnologiilor înaintate, unui nou adăpost pentru ) Dar nici (
tregul colectiv al combina­ un mare salt calitativ. partidului, întreaga gamă lui anual, iar indicele de ridicării gradului de me­ bovine, în care procesele l socială pen
tului, este antrenat la rea­ Ing. GHEORGHE RESIGA a produselor pe care le fa­ calitate a cunoscut îmbu­ canizare şi chimizare a lu­ de producţie să fie complet care servesc
lizarea şi urmărirea sarci­ inspector şef bricăm va trebui să cu­ nătăţiri simţitoare, în anul crărilor agricole. Ca urma­ mecanizate. \ ţie nu este
nilor din planul tehnic. al Inspectoratului judeţean noască o îmbunătăţire ca­ viitor exigenţele noastre re, producţiile medii la ^ zării, li lip:
• Cu personalul C.T.C. de control al calităţii litativă superioară, calita­ se vor îndrepta cu precă­ hectar au fost depăşite cu MIRCEA OPRIŞA i restrele, ir
s-au organizat cursuri de produselor tea devenind factorul pri- dere spre creşterea - nive­ 165 kg grîu şi cu 233 kg inginer şef la C.A.P. Brad ' apă, canalii
\ ţia electrică
^ nitară, mobi
Pe platforma siderurgică de la Călan: I ţia de incăl
i fonică şi al
^ cut tot feh
Se eer eforturi sporite pentru realizarea pianului i suri şi inter
1 tuaţia nu s
) cu nimic A,
t stabilit de-c
ţila, care este în cea de-a cu constructorii şi montorii; şef de echipă. Am muncit ? oamenii car
• Lipsesc grinzile longitudinale 9 Fabrica doua zi nemotivat. Să ştie intervenim prompt pentru pe şantierul de la I.M. A- i staţia de tre
iud, iar de două săptămîni
că noi muncim aici cînd ei
neconcordanţe-
rezolvarea
9
de betoane nu funcţionează zile în şir Marea stau acasă. De fapt, în lo­ lor care se ivesc, asigurăm am venit să urgentăm lu­ ^ pot benefici
i
biectiv.
Oar
majoritate a constructorilor munceşte şi învinge cul lui Răuţă l-am pus şef ritm şi calitate construcţii­ crările aici. Este greu că-i i bui să mai
bărbăteşte greutăţile, alţii lipsesc însă nemoti­ de echipă pe tovarăşul lor. Numai la fundaţiile frig, dar Nicolae Pintilie, ^ cînd condui
Gheorghe Gheorghe şi cauperelor am reuşit să loan Nască, Ion Cazemir,
vat de la lucru • Buldozere şi excavatoare care treaba merge bine. obţinem, prin această co­ Valentin Rădoi, toţi ceilalţi, I va înţelege
aceste
înda
stau 9 Prezenţa beneficiarului pe şantier să nu — Ne-am pregătit să lu­ laborare, o economie de muncesc, bine şi ne înca­ ’ 1 lae Pilly, şe>
fie simbolică ! crăm normal şi- pe timp 600 mc betoane şi 13 tone drăm în cerinţele zilnice. ^ nale de la I
friguros. Dar gerul ne-a de oţel beton. Mai slabă ca altădată es­
creat greutăţi. La minus 10 în continuare notăm cî­ te prezenţa pe şantier a \ CIND
în ziua cînd am fost pe lucru — turnătoria de fon- grade nu primim betoane teva absenţe repetate ale
şantier erau minus 4 gra- - tă. Muncesc bărbăteşte. Se de la staţie, nu putem tur­ S.U.T., aparţinând I.C.S.H. beneficiarului — întreprin­ \ TRANS
derea „Victoria Călan. Se
11
de, dar cu cîteva zile în remarcă mai ales Alexan- na. Avem lucrări în avans, Buldozerul nr. 24 nu a lu­ motivează că nu sînt hale I RESTURILE
urmă fuseseră minus 10-11 dru Conţ, Gheorghe Roşea, mă refer la fundaţiile cau- crat în zilele de 7, 8, 12, 13, închise pentru a ajuta la
grade. Constructorii şi Kreiczer Iohan, Eugen Roş­ perelor şi ale furnalelor, 14 şi 15 decembrie; exca­ montajul utilajelor. Este a- * Cu cîtva '
montorii munceau însă in­ ea, Moise Iacob. dar şi întîrzieri la unele vatorul nr. 17 a stat în zi­ devărat, dar n-au cum fi \ pe strada
tens. La turnătoria de fon­ încă hale închise. Anul a- 1 din Deva a
’
tate
săpătu
tă l-am găsit pe inginerul IN V E S T I Ţ I I L B cesta s-a lucrat mai mult î medierea ui
Ionel Dădârlat cam necă­ Ia fundaţii. Abia acum, o ( la canalizar.
jit. ^ în termen, economice, de calitate dată terminate aceste lu­ Din cauza
— Am putea accelera crări, se vor închide ha­ ' guros, lucră
mult ritmul de lucru la lele. Dar la furnale, cocse- \ nat. Datorite
rie, chiar la aglomerator,
închiderea halelor, dar lip­ Montatorii conduşi de puncte — preciza tovarăşul lele de 14 şi 15. Firesc, a- beneficiarul trebuie să fie t circulaţia, ir
sesc grinzile longitudinale maistrul Ion Muican mun­ subinginer Victor Cucu, şe­ ceste staţionări au contri­ mult mai prezent la lucru ! } autovehiculel
— ne-a spus el. N-au sosit ceau la aşezarea grinzilor ful lotului 2. buit direct la acumularea Pe scurt: mai buna a- ) edilitar, este
de la I.M.C. Bîrcea. Sînt de rulare pentru macarale­ — Care este prezenţa la unor restanţe la punctele provizionare a locurilor de l indicaţia ed
zile în şir cînd fabrica de le consolă de la turnătoria lucru ? — întrebăm. de lucru pe care le servesc. ! resturile mei
de piese din fontă. — Toţi cei 154 de con­ Critici la adresa modului muncă, întărirea discipli­ I gunoaie au
betoane nu funcţionează. cum funcţionează maşinile nei, punerea Ia punct a u-
— Avem oameni buni — structori sînt la datorie. A ţ depozitate d
Am avut ieri pompa pro­ lipsit nemotivat Nicolae staţiei de utilaje şi trans­ tilajelor, mai cu sea­
I.M.M.R. Sinieria, secţia a gramată să turnăm beton arăta maistrul Muican. Mir­ Bighiu. Tovarăşii de mun­ port de la I.C.S.H. au fost mă a staţiei de betoa­ ( ţenii din sti
Ii-a vagoane. loan Mircea esle cea Căciulubă, Vasile Flo- că au acţionat prompt, formulate -şi cu alte prile­ ne, întărirea colaborării i la intersecţie
lăcătuş in acest atelier de 32 la gospodăria de nisip a rea, Constanţa Lenar, l-am analizat în grupa sin­ juri. Dar ecoul lor a fost constructori — montori — \ sif Vulcan -
turnătoriei, dar n-a venit
de ani, timp în care a de­ Gheorghe Goia, Petru Ciu­ dicală. A promis că nu va slab la conducerea secţiei. beneficiar ăr impulsiona i Şi nu sînt
monstrat colegilor că este un beton, iar cînd a sosit, în- ruc — sînt doar cîtiva din­ mai face greutăţi. Poate acum... mult ritmul lucrului pe ) resturi. Grări
exemplu de conştiinţă munci­ tr-un tîrziu, nu l-am putut tre ei. Muncesc bine, sus, în şantier îl întîlnim pe Ne oprim la punctul un­ şantier. Este o cerinţă ma­ ) put să ia p
torească. folosi. Era necorespunzător la înălţime, nu dau îna­ tovarăşul Tiberiu Neniu, joră a acestor zile hotărî- 1 jorătoare. P<
Şi acum, după peste 3 de­ calitativ. poi în faţa greutăţilor. în- reprezentantul permanent de se vor monta electrofil- toare pentru înfăptuirea / portarea lor
trele pentru aglomerator.
cenii de activitate, el se află — Cîţi oameni sînt astăzi tr-un gînd cu ei vă rugăm al proiectantului pe plat­ t venit ? (D. I
In primele rînduri unde se la lucru ? să scrieţi despre şeful de formă. — Toţi cei 11 oameni din sarcinilor de investiţii pe l respondent)-.
anul ce se încheie.
eer efort şi precizie. echipă Ion Răuţă, care lip­ echipa pe care o conduc
— Toţi cei 45 care sînt seşte astăzi a 5-a oară ne- — Nu se poate altfel — sînt prezenţi la treabă —
foto : VIUGIL ONOIU încadraţi la acest punct de motivat, despre Ştefan Cra- sublinia el. Aici, împreună ne spunea Mihai Ţurcanu, GH. 1. NEGREA