Page 74 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 74
Vag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N]
rea conducerii tuturor sectoarelor ■ i
itie si ale Ministerului de interne,
(Urmare din pag. 1) CU PRIVIRE LA PERFECŢIONAREA re. Odată vinovăţia stabi cărui cetăţean asupra răs cipiile generale ale orîn ducerea
lită, sancţiunile, pedepsele punderii ce-i revine de a duirii noastre socialiste. pfyocuroi
ACTIVITĂŢII ORGANELOR DE JUSTIŢIE, Judect
Undiţii, măsurile prevăzu să fie aplicate cu toată fer respecta neabătut legile ţă Şcoala şi familia, în
te în planul de stat, se PROCURATURII SI ALE MiNISTERULUI DE mitatea şi severitatea, în rii, normele de convieţuire deosebi părinţii, au înda unităţile
poate asigura înflorirea INTERNE, PRECUM SI LA ÎMBUNĂTĂŢIREA raport de gravitatea aba socială, disciplina şi or torirea de a asigura creş procedui
tuturor unităţilor econo- terilor şi infracţiunilor să dinea societăţii noastre. în terea şi educarea copiilor, zenţa
mico-socialc. LEGISLAŢIEI REPUBLIC!! SOCIALISTE vârşite. acest scop trebuie făcut to a tineretului, în spiritul locul de
zentanţil
Conferinţa Naţională a ROMÂNIA 3. Este necesar să spo tul ca cetăţenii, tineretul dragostei pentru muncă, al organiza
Partidului Comunist Ro rească rolul conducerilor patriei noastre în special, comportamentului înaintat siliul dc
mân apreciază că este Odată cu preocuparea şi respectare -a legalităţii. unităţilor socialiste, al con să -cunoască legile şi prin în viaţa socială, al devo datorire:
necesar să se facă totul continuă pentru perfecţio A scăzut numărul infrac siliilor profesorale din şcoli cipiile de convieţuire şi să tamentului nemărginit faţă cel învir
de patrie şi popor, de cau
le respecte, să trăiască şi
pentru ridicarea continuă narea conducerii activităţii ţiunilor, modificîndu-se în şi facultăţi, al conducători şi să muncească în deplină za socialismului şi comu mod ten
compartimentelor
lor
a rolului consiliilor popu economico-sociale, a statu săşi natura şi caracterul formaţiilor de lucru, al fac concordanţă cu acestea. nismului. irile ce
lare, în calitate de organe lui, pentru lărgirea demo lor, s-au redus considera torilor de comandă din uni Principala preocupare tre •Presa, radiotcleviziunea, şi apără
ale puterii şi administra craţiei socialiste, partidul bil, practic au dispărut, in tăţile militare în preveni buie să fie de a-i împie instituţiile cultural-educa cel în c;
ţiei de stat, în înflorirea şi statul nostru au acordat fracţiunile cu caracter po rea şi combaterea abateri dica pe oameni să comită tive trebuie' să se preocupe 4. Pen
economico-socială a tutu o atenţie deosebită apără litic împotriva orînduirii lor şi încălcărilor legii, .abateri, de a preveni să permanent de cultivarea nitară a
ror localităţilor urbane şi rii proprietăţii socialiste, a sociale şi de stat din ţara în respectarea regulilor de vârşirea acestora, iar a- spiritului civic, dc creşte decată,
rurale, în sporirea gradu bunurilor întregului popor noastră. Ca o consecinţă a ordine şi disciplină, a nor tunci cînd încalcă legea, rea răspunderii fiecărui ce rii judec
acestor realităţi, în statul
lui de civilizaţie a tuturor şi a bunurilor personale nostru nu mai există deţi melor de convieţuire so de a-i ajuta să se îndrepte. tăţean în muncă şi în şi pregă'
cetăţenilor, în apropierea ale cetăţenilor, a ordinii şi nuţi politici. Concomitent, cială dc către întregul per Activitatea educativă tre viaţa socială, dc promova fiinţa, pe
liniştii publice, asigurării
condiţiilor de viaţă ale sa condiţiilor pentru desfăşu s-a diminuat considerabil sonal muncitor, de către buie să urmărească înca rea exemplelor pozitive, de Miniştri,
;
tului de cele ale oraşului, rarea normală a muncii ponderea unor categorii de toţi cetăţenii, atît în pro drarea organică a fiecărui crearea opiniei intransigen lă condu
ministru,
în dezvoltarea democraţiei paşnice a poporului, apără infracţiuni împotriva per ducţie, cît şi în familie cetăţean în munca şi viaţa te de combatere şi dezapro prezenta
noastre socialiste. Consi rii cuceririlor noastre revo soanei şi a avutului ob şi societate. colectivului din care face bare a faptelor care con nerale a
liile populare trebuie să luţionare, a independenţei ştesc. Una dintre trăsături 4. Se va perfecţiona ca parte, in normele şi prin- travin legilor ţării. unii Tin
facă totul pentru a asigu şi suveranităţii patriei. le fundamentale, caracte drul pentru participarea di Uniunii
ra participarea activă a Conferinţa apreciază că ristice raporturilor dintre rectă nemijlocită, a colec- • ii. CU PRIVIRE LA ÎMBUNĂTĂŢIREA AC perativel
oamenilor muncii la con partidul nostru a adaptat populaţie şi stat, constă în tivelor de oameni ai mun TIVITĂŢII ORGANELOR DE JUDECATA ŞI Producţii
ducerea localităţilor, la hotărîri şi măsuri' ferme aceea că majoritatea covâr cii, a maselor populare la PERFECŢIONAREA LEGISLAŢIEI, Conferinţa trale a C
dezbaterea problemelor ţă pentru evitarea cu desăvîr- şitoare a cetăţenilor consi activitatea de elaborare a Leşugăres
rii, aceasta constituind un şire a repetării unor abu deră legile ţării ca expre legilor, de traducere a lor Naţională hotărăşte : ţional al
factor primordial al dez zuri şi greşeli ca cele să- sie fidelă a voinţei şi in în viaţă şi de înfăptuire a 1. Se va îmbunătăţi sis către consiliile populare tului p
voltării democraţiei, al vîrşite în trecut. tereselor proprii, le respec justiţiei. în acest fel, se temul organelor de judeca ori de către Marea Aduna Consiliile
mersului înainte al socie Ca rezultat al întregii tă din convingere şi mili va asigura promovarea în- tă, care va avea următoa re Naţională pentru Tribu cum şi
tăţii noastre. dezvoltări economico-socia tează pentru aplicarea lor tr-un mod nou, superior, rea structură : nalul Suprem. Justiţiei,
3. Conferinţa Naţională le, al creşterii şi moderni în viaţă. a concepţiei clasei munci a) consilii dc judecată Judecătorii populari, ca nerale, '
consideră că înfăptuirea zării continue a forţelor în ultimii ani, din iniţia toare despre umanismul muncitoreşti în întreprin şi judecătorii de profesie, prem, M
programului de dezvoltare de producţie, al perfecţio tiva şi pe baza indi revoluţionar, dreptate şi a- deri şi alte unităţi econo trebuie să fie oameni ai terne şi
economico-socială a ţării nării relaţiilor sociale, în caţiilor conducerii parti devăr, etică şi echitate des mice şi consilii de judeca muncii, în vîrstă de cel pu cii. In r
impune perfecţionarea în societatea socialistă româ dului, ale tovarăşului pre ocrotirea valorilor de tă ale oamenilor muncii în ţin 21 ani, care au o pozi se vor î
Nicolae Ceauş eseu, s-a pus
continuare a activităţii tu nească s-au produs schim un accent sporit pe rolul bază ale societăţii noastre. cooperativele agricole de ţie înaintată în activitatea comisii,
turor organelor de stat. bări fundamentale. Carac influenţei exercitate de oa 5. în modul de sancţio producţie, instituţii şi pe profesională, participă ac pe lîngă
judeţene.
Este necesar să se acţione teristica de bază a trans menii muncii, de opinia nare şi pedepsire a celor lingă consiliile populare ; tiv la viaţa politică şi ob 5. Se
formărilor ce au avut loc
ze pentru ca toate aceste constă în faptul că în so publică, în prevenirea şi ce comit încălcări ale le b) judecătorii, care vor ştească, au o înaltă ţinută temui de
gilor şi normelor de con
organe să-şi îndeplinească cietatea noastră munca a combaterea încălcărilor le vieţuire socială, precum şi cuprinde în raza lor teri morală şi o conduită ire lor care
în cele mai bune condiţii devenit o îndatorire de o- gii. A crescut rolul comi în felul de executare a torială 20—30 localităţi din proşabilă în societate şi de la no;
rolul şi atribuţiile ce le re cadrul unui judeţ ; familie, nu au fost con
noare, o obligaţie patrio- siilor de judecată la în sancţiunilor şi pedepselor, c) . tribunale judeţene ; damnaţi şi s-au distins în ire socia!
vin în conducerea unitară .tică, statul asigurînd drep făptuirea ' justiţiei, au fost trebuie să se pornească de Pentru
d) Tribunalul Suprem ai
a vieţii economico-sociale. turi şi condiţii egale de dezincriminate unele fapte la necesitatea îndreptării Republicii Socialiste Ro îndeplinirea exemplară a discipline
îndatoririlor de serviciu şi
Conferinţa apreciază că muncă tuturor cetăţenilor, penale, s-a creat posibilita celor vinovaţi şi a redării mânia. în respectarea legilor. Pe de condu
trebuie să se întărească şi fără deosebire de sex, tea ca sancţiunile pentru lor societăţii. Consiliile da judecată lîngă aceste condiţii; jude vor aplic
mai mult controlul, ordi vîrstă sau naţionalitate. unele infracţiuni cu * un Procesul de reeducare a muncitoreşti şi consiliile cătorii de profesie trebuie ţiuni di
nea şi disciplina socialistă, Fiecare cetăţean are posi grad mai redus de pericol persoanelor care săvîrşesc de judecată ale oamenilor să aibă studii juridice. zute de
să se vegheze la Respecta bilitatea reală să munceas social să se execute fără abateri sau încălcări ce nu muncii vor funcţiona pe Durata mandatului con cum sini
rea strictă a legilor ţării, că potrivit aptitudinilor şi privare de libertate, sub prezintă un grad ridicat de lîngă organele de condu siliilor de judecată şi al vertismer
obligatorii pentru toţi cetă pregătirii sale, corespunză supravegherea colectivelor pericol social trebuie să se cere colectivă din unităţile judecătoriilor va fi de 2 uneia s.
cerinţelor
tor
gradaţii
dezvoltării
ţenii şi de la respectarea economico-sociale. în ace de muncă din unităţile so desfăşoare, de regulă, fără respective sau, după caz, ani şi jumătate, iar a tribuţie ]
cărora nimeni nu se poa iaşi timp, ridicarea nivelu cialiste. Măsurile luate de privare de libertate, sub pe lîngă consiliile populare mandatului tribunalelor 1—3 luni
partid cu privire la creş
te sustrage nepedepsit. în lui de cunoştinţe generale, terea rolului unităţilor so supravegherea colectivelor comunale, orăşeneşti sau judeţene şi al Tribunalului funcţie s
tărirea rolului unităţilor ca rezultat al dezvoltării cialiste, al organizaţiilor de muncă din unităţile so municipale şi vor fi alcă Suprem de 5 ani. ceeaşi pe
economice, al unităţilor te- învăţământului şi activită obşteşti, al maselor popu cialiste, prin prestarea unei tuite din judecători popu Consiliile de judecată şi cerea dis
ritorial-administrative, creş ţii cultural-educative, a lare în respectarea legali activităţi utile. Munca, pîr- lari. instanţele judecătoreşti vor tractului
judecată
Consiliile
de
terea contribuţiei lor la contribuit la creşterea pu tăţii, sancţionarea şi ree ghîe fundamentală de edu vor avea o competenţă mai prezenta periodic dări de abaterile
soluţionarea diferitelor pro ternică a conştiinţei ma ducarea prin muncă a per caţie şi formare a persona largă decît cea a actuale seamă asupra activităţii şcolară, 1
bleme, întărirea autocon- selor de oameni ai muncii, soanelor care comit abateri lităţii, supravegherea şi in lor comisii constituite în lor, în faţa organelor care şurile pi
duccrii — toate acestea la formarea omului nou. şi încălcări de la normele fluenţa nemijlocită a colec unităţile socialiste şi pe le-au ales. lamentele
presupun respectarea şi constructor conştient al de convieţuire socială şi tivelor trebuie să constituie lîngă consiliile populare. 3. Organele de judecată tru abaţi
mai strictă a legalităţii, a societăţii socialiste. legile ţării sînt de natură factorii principali de în trebuie să asigure, în în săvîrşite
normelor şi principiilor De asemenea, odată cu să sporească rolul mase dreptare a celor care au Ele vor soluţiona, în prin treaga lor activitate, res şurile pr
cipal, litigii de muncă, u-
după care se conduce so succesele remarcabile în lor, al colectivelor de mun încălcat legea şi de reinte nele litigii civile, precum pectarea strictă a Consti mentele
cietatea noastră. în întrea dezvoltarea economico-so că în prevenirea infracţiu grare a lor în societate. şi unele litigii privind re tuţiei şi legilor ţării, a Pentru
ga activitate de organizare cială a patriei, s-a îngus nilor şi a altor încălcări Totodată, faţă de cei laţiile de familie. Spre de drepturilor şi intereselor ale legii,
şi conducere a societăţii tat baza socială care ge ale legii,, să întărească, caro, cu tot ajutorul a- legitime ale fiecărui cetă contravei
trebuie respectat neabătut nerează fapte potrivnice prin toate mijloacele, le cordat, nesocotesc colec osebire de actualele comi ţean, să acţioneze pentru de către
principiul centralismului ordinii de drept, s-a creat galitatea socialistă şi ordi tivul în care muncesc, co sii de judecată, în compe înlăturarea oricăror abu frăţiei di
democratic. un cadru nou de afirmare nea de drept. mit noi încălcări ale legii, tenţa consiliilor de judeca zuri sau ilegalităţi şi să le de coi
tă muncitoreşti şi ale oa
Viaţa demonstrează jus noi abateri, organele de menilor muncii va intra şi sancţioneze du toată fer organele
teţea prevederilor Pro I. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PER stat au datoria să ia mă judecarea unor infracţiuni mitatea pe cei care încalcă tele, sai
gramului partidului cu FECŢIONĂRII ACTIVITATII ORGANELOR JUS surile cele mai severe. Pen prevăzute de Codul penal legea. Totodată, organele ţionale,
privire la creşterea rolu tru infracţiunile grave cum cum sînt cele privind tul de judecată trebuie să asi mentul,
lui statului şi afirmarea TIŢIEI, PROCURATURII Şl ALE MINISTERULUI sînt omorul, trădarea de burarea liniştii publice fă gure respectarea riguroasă venţional
tot mai puternică a laturii DE INTERNE SI ALE ÎMBUNĂTĂŢIRII LEGIS patrie, spionajul, submi ră consecinţe grave, unele a principiului prezumţiei uni prev
sale organizatorice, de con LAŢIEI, ÎN NOUA ETAPĂ DE DEZVOLTARE A narea economiei naţionale, sustrageri din avutul ob de nevinovăţie, astfel in Pentru
ducere unitară a activită faptele grave săvîrşite prin ştesc şi neglijenţe în ser cit nimeni să nu poată fi goanelor
ţii economico-sociale, pre SOCIETĂŢII NOASTRE violenţă şi altele, se va a- viciu, precum şi unele in sancţionat decît dacă se fracţiuni.
cum şi cu privire la creş Conferinţa Naţională con viaţa, sănătatea, liberta plica, cu toată fermitatea, fracţiuni împotriva persoa face dovada certă a vino Be vor ]
terea rolului şi atribuţiilor sideră că perfecţionarea tea şi interesele sale legi potrivit legii, pedeapsa cu nei ca injuria, ameninţa văţiei sale. rele sâni
organelor locale ale puterii închisoarea. rea, loviturile simple şi al In vederea garantării se vor z
şi administraţiei de stat. activităţii organelor de stat time. Asigurarea legalităţii şi în toate cazurile, persoa tele. depline a dreptului de a- în funcţi
şi a legislaţiei trebuie să
2.
Numai concepînd procesul se facă pe baza următoa ordinii de drept trebuie să na care, prin fapta sa, împotriva hotărîrii pro părare, orice persoană are faptelor,
conducerii în această con relor orientări şi principii se bazeze pe o atitudine pricunuieşte o pagubă unei nunţate de consiliile de dreptul să fie asistată de enţa de
diţionare dialectică, statul ' fundamentale. intransigentă faţă de orice unităţi socialiste sau unui judecată, partea nemulţu un apărător, atît la efec vaţi :
nostru îşi va îndeplini în 1. Respectarea neabătută încălcare a legilor, pe creş cetăţean, va fi obligată, mită poate face recurs la tuarea tuturor actelor de a) amc
condiţii tot mai bune mi a Constituţiei şi a legilor terea vigilenţei faţă de ma pe lingă sancţiunea aplica judecătorie. urmărire penală, cît şi în se va a
siunea de mare importan tă, să repare în întregime, timpul judecăţii. In cauze prevăzut
ţă ce-i revine în opera de ţării, combaterea oricăror nifestările incompatibile cu potrivit legii, prejudiciul Consiliile de judecată le care se judecă de către anumite
vor fi formate dintr-un
construcţie socialistă. încălcări ale legalităţii so normele de convieţuire din cauzat. număr de 11—35 judecă consiliile de judecată, apă zul în c
cialiste şi ordinii de drept,
societatea noastră. Trebuie
Conferinţa Naţională creşterea răspunderii fie aplicat ferm principiul ca 6. în cazul minorilor şi tori populari, urmînd ca rarea va putea fi asigura sară ap]
ţiuni m;
subliniază sarcina perma cărui cetăţean pentru în nimeni să nu se poată sus tinerilor pînă la 21 de ani, judecata să se facă în com tă, la alegerea celui în ca
nentă privind întărirea făptuirea programului con trage răspunderii faţă de care au comis abateri sau plete formate din 3—7 uză, de un apărător din b) pun
armatei noastre, ridicarea strucţiei socialiste, pentru colectivul de muncă, faţă încălcări ale legilor şi nor membri. In cazurile mai rîndul tovarăşilor săi de gherea
continuă a pregătirii sale grave, consiliile de jude muncă. muncă.
politice şi de luptă, dota respectarea legilor şi a nor de societate şi stat, pen melor de convieţuire so cată vor judeca sub pre Cercetarea faptelor de Aceast
se
vor
prevedea
cială,
rea cît mai corespunzătoa melor de convieţuire so tru încălcarea legilor şi şedinţia unui judecător de competenţa consiliilor de putea af
re a forţelor armate. în cială. normelor - de convieţuire reglementări speciale de profesie. judecată se va face, după de cel 1
condiţiile internaţionale ac Activitatea tuturor orga socială şi deci să nu ră- sancţionare, care vor pune caz, de către conducerile infracţiu
tuale, întărirea capacităţii nelor de stat, a organiza mînă nepedepsit, dar, tot accentul pe încadrarea lor La activitatea de jude unităţilor, organele de mai mic
de apărare a ţării consti ţiilor de masă şi obşteşti odată, nimeni să nu fie în muncă, însuşirea temei cată a judecătoriilor, tri control şi inspecţie ori or anume ;
tuie o sarcină de cea mai trebuie să servească inte sancîţonat sau pedepsit pe nică a unei meserii şi ter bunalelor judeţene şi Tri ganele de urmărire pena Ea va 1
mare importanţă, căreia resele poporului muncitor, nedrept. minarea pregătirii şcolare, bunalului Suprem, se va lă. La cercetarea de către celui ce
trebuia să i se acorde toa să apere orînduirea socială Trebuie să fie respectat spre a se asigura condiţii asigura participarea jude organele competente a ţiunea
tă atenţia necesară. Avem şi de stat, independenţa şi cu cea mai mare stricteţe le pentru reintegrarea lor cătorilor populari, alături faptelor care vor fi jude şi îndru
datoria să facem totul pen suveranitatea patriei, pro principiul de drept potrivit rapidă în viaţa socială. de judecătorii de profesie. cate de consiliile de jude de mum
tru a asigura înfăptuirea prietatea socialistă, bunuri căruia, pînă la stabilirea 7. Organele şi organiza 2. La baza constituirii cată, va putea participa şi care luci
Programului de făurire 3 le personale ale cetăţenilor, vinovăţiei cuiva, acesta ţiile de partid, organele de consiliilor de judecată şi a un judecător popular. Pre torul ni
societăţii socialiste multi ordinea şi liniştea publică-, este considerat nevinovat, stat, toate unităţile socia instanţelor judecătoreşti va zentarea învinuirii în faţa muncă,
lateral dezvoltate, pentru să garanteze realizarea e- organele de stat şi justiţie liste, organizaţiile sindicale, sta principiul alegerii consiliului de judecată va cadrarea
a apăra munca paşnică, fectivă a drepturilor şi li avînd datoria de a dovedi de tineret, femei, celelalte membrilor acestora de fi făcută, după caz, de socialişti
(liniştea poporului, liberta bertăţilor cetăţeneşti, să atît vinovăţia, cît şi gra organizaţii obşteşti trebuie către adunările generale către judecătorul popular va fi o
tea, independenţa şi suve asigure dreptul fiecărui ce vitatea faptelor pentru a să pună pe primul plan ale oamenilor muncii din care a participat la cerce munca i
ranitatea patriei noastre tăţean de a fi apărat îm se putea aplica sancţiunile activitatea politico-educa- unităţile în care funcţio tări, de organele care au tivă, cu
socialiste. „ ' potriva oricui atentează la şi pedepsele corespunzătoa tivă, de convingere a fie nează sau, după caz, de constatat abaterile, de eon Iricţii : 1