Page 78 - Drumul_socialismului_1977_12

DRUMUL SOCIALISMULUI NK. C
Pag. 2

ACŢIONAŢI PENTRU A TRADUCE IN VIAŢĂ (j Şl D
Pe seama tehnologiilor moderne
LIPSĂ D

(Urmare din pag. 1) toreşti. De un real folos ^ Termina
KOTĂRHLE ÎNALTULUI FORUM AL PARTIDULUI? sînt şi acţiunile de propa­ l ! termic 3
în
funcţiui
eficienţei întregii activităţi
gandă tehnică, de perfec­
economice. De la 33 tone/
oră în anul 1965, la în­ ţionare a cunoştinţelor pro­ 1 lan — str
fesionale. Foarte mulţi o-
î
merei
fost
SPORIM CONTINUU PRODUCŢIA, probleme care preocupă planul la zi avem în plus ceputurile folosirii oxige­ ţelari şi-au completat stu­ - tivele : di\
permanent organizaţia de mai mult de 700 tone pie­ nului insuflat în baia me­ diile de cultură generală şi nit iarna <
ÎMBUNĂTĂŢIM CALITATEA FONTE! partid, cadrele de specia­ se, dar avem încă multe talică, la 52—53 tone/oră profesionale, au absolvit etajele 3
lişti, întregul colectiv. rezerve. Vom depune toate cît produce în prezent un licee de profil, cursurile f dură, iar <
O preocupare a noastră eforturile pentru a pune cuptor reprezintă un salt institutului de subingineri. T repartizat
Istoricele hotărîri ale planului mai bine de 53 000 vizează realizarea dintr-o în valoare aceste rezerve, cantitativ, dar mai cu sea­ Am întîmpinat Conferin­ ^ blocurile i
Conferinţei Naţionale, a tone de fontă de bună ca­ tonă de metal a unor pro­ pentru a descoperi noi căi mă calitativ în activitatea ţa Naţională, acest istoric 1 nu s-au r
partidului au găsit un pu­ litate, în condiţiile econo­ duse de .complexitate şi„ şi posibilităţi de îmbunătă­ întregului nostru colectiv moment din viaţa partidu­ * din cauză
ternic răsunet ...şi în rându­ misirii a peste 2 200 tone tehnicitate ridicate, care ţire a calităţii,- de creştere de oţelari. Realizarea aces­ lui'şi poporului nostru, cu \ dură. Inte
rile furnaliştilor secţiei a cocs, ale creşterii producti­ să sporească valoarea pro­ a producţiei. tui salt a presupus pe lin­ o depăşire a producţiei fi­ l fiului pop
doua din C.S. Hunedoara. vităţii muncii cu 3,2 la su­ duselor muncii noastre. gă soluţionarea unor pro­ zice de peste 45 000 tone } taţilor şi
Programul privind măsuri­ tă, reducerii cheltuielilor Am obţinut şi pînă acum VASILE NEMEŞ bleme strict tehnice şi re­ oţel, cu importante econo­ I s-au solde
le suplimentare de dezvol­ de producţie cu 20 milioa­ rezultate bune în creşterea maistru, şeful atelierului zolvarea unor probleme or­ mii de materii prime, ma­ l misiuni şi
tare economico-socială a ne lei. producţiei şi a calităţii — piese mecanice ganizatorice în toate com­ teriale, energie electrică, 1 din partec
României pînă în anul Acum muncim cu toată sarcinile anuale de plan au de la turnătoria I partimentele care servesc combustibil. Este o însem­ 1 lui — 1
1980, adoptat de Conferin­ hotărîrea pentru a ne rea­ fost îndeplinite şi peste " a I.V. Culan cuptoarele, începînd cu în­ nată contribuţie la atinge­
ţa Naţională ne obligă la liza sarcinile planului a- cărcarea şi pregătirea fie­ rea producţiei suplimenta­
a produce fontă mai mul­ nual cit mai repede, con­ rului vechi, continuînd cu re de 5 miliarde lei la ca­
tă, de calitate superioară ştienţi că prin aceasta con­ CREŞTEREA RENTABILITĂŢI! PRODUCŢIE! montarea ansamblelor de re s-a angajat organizaţia mmi
pentru ţară, la sporirea e- tribuim la creşterea şi mai turnare, pregătirea oalelor, de partid a judeţului nos­ \
ficienţei întregii noastre puternică a prestigiului AGRICOLE circulaţia trenurilor, între­ tru şi, în. acelaşi timp, o \ I.J.G.C.L.
activităţi. înţelegem cum muncitoresc al Hunedoarei, ţinerea întregului parc de verificare a posibilităţilor \ un aparat
se cuvine sarcina pe care Ia materializarea hotărîri- Din Raportul prezen­ rentabilitate ridicată la utilaje. In acelaşi inter­ noastre de a aborda sar­ i rent pentri
înaltul forum al comuniş­ lor Conferinţei Naţionale. tat de secretarul gene­ culturile agricole. Ţinînd val consumul de combusti­ cinile celui de-al treilea an ? re, în sfîr-ş
tilor, secretarul gene­ Furnaliştii noştri sînt ho- ral al partidului, tovai-ă- seama de experienţa do- bil a scăzut cu peste 50 la al cincinalului revoluţiei ţ rat şi caic
ral al partidului, tovarăşul tărîţi să finalizeze exem­ şul Nicolae Ceauşescu, la bîndită, vom aşeza crite­ sută, randamentul termic tehnieo-ştiinţifice, cele sta­ l pină la 15
Nicolae Ceauşescu, au plar sarcinile acestui an Conferinţa Naţională a riul rentabilităţii la teme­ al cuptorului, cuplat cu bilite recent de Conferinţa acesta a
pus-o în faţa noastră, a economic, să pregătească partidului am desprins lia întregii noastre activi­ cazan recuperator, s-a du­ Naţională a partidului nos­ 1 men. Dar
tuturor, de a ridica nive­ bine anul de. muncă 1978. faptul că în actualul cin­ tăţi. Acum, la întocmirea blat, iar durabilitatea zidă­ tru, cu garanţia îndeplini­ ^ pectiv stă
lul calitativ al produselor, Sarcinile anului viitor sînt cinal cooperativelor agri­ planurilor de producţie şi riei cuptoarelor a crescut rii lor exemplare. i probabil <
al întregii activităţi. mobilizatoare, dar furna­ cole de producţie ie revin financiare pentru anul cu 25 la sută. într-o astfel > facă un a
n anul pe care peste liştii de la secţia a Il-a, a- sarcini deosebit de impor­ 1978, acordăm maximă gri­ de atmosferă de muncă Ing. ALEX. DRAGOTA | iar o pa
puţine zile îl vom încheia, Iături de toţi siderurgiştii tante privind perfecţiona­ jă asigurării echilibrului creatoare s-au născut nu­ şeful secţiei O.S.M. II, I nu au că!
eficienţa muncii noastre a combinatului, vor dovedi rea organizării producţiei între venituri şi cheltuieli. meroase iniţiative munci­ din C. S. Hunedoara ,1) nu este n
crescut mereu. In cinstea că sînt vrednici de încre­ şi a muncii, întărirea dis­ In acest sens, vom angaja 1 i i n ţol 0cj &t*Ci
Conferinţei Naţionale am derea ce li se acordă. ciplinei şi asigurarea creş­ producerea furajelor în a- ! nie. (Traii
raportat îndeplinirea an­ VICTOR SEMEN terii producţiei şi a renta­ cord global cu mecaniza­ 1 putat, O.l
gajamentului asumat în maistru furnalist, bilităţii economice. Aceste torii deoarece urmărim să
întrecerea socialistă, anga­ secretar adjunct probleme au ocupat şi vor ridicăm gradul dc mecani­
jament pe care furnaliştii cu probleme de propagandă ocupa în continuare un loc zare al lucrărilor şi pro­ 4 G!
J ADMI
şi-l reînnoiseră de două al comitetului de partid central în activitatea con­ ductivitatea muncii în sec­
ori de-a lungul anului. Am secţia a 11-a furnale torul respectiv. Conside­ 5 G
elaborat peste prevederile C.S. Hunedoara siliului de conducere al răm că astfel vom reduce \ Coopera
C.A.P. Simeria şi a tutu­ l de prodi
ror cooperatorilor. şi cheltuielile în zootehnie
PUNEM IN VALOARE NO! SI NO! REZERVE Datorită folosirii cu efi­ unde, pînă acum, costurile ? Mare, Leş
1
de producţie nu sînt recu­
sîngeo-rgiu
cienţă ridicată a bazei teh- perate integral .pe seama ţ doar cite\
In Raportul tovarăşului La noi, în cadrul atelie­ nico-materiale, creşterii valorificării laptelui şi a i nu se pre
Nicolae Ceauşescu la Con­ rului de piese mecanice, producţiei medii şi a pro­ cărnii. 1 producţia
ferinţa Naţională a parti­ ca în întreg sectorul de ducţiei marfă, an de an u- Acum, în perioada de ^ care o re
dului se subliniază ca sar­ turnătorii de la I.V. Că- nitatea noastră a reuşit iarnă, în unitatea noastră i tuala peri
cina fundamentală a Pro­ lan, introducerea unor teh­ să-şi acopere integral chel­ se lucrează intens la ad­ | laţie. Una
gramului de creştere su- . nologii noi de fabricaţie, tuielile din venituri pro­ ministrarea îngrăşăminte­ Ţ influenţa
plimentară a producţiei în folosirea unor materiale prii. In acest an au fost lor organice, precum şi la l randament
perioada 1978—1980 constă mai ieftine pentru ames­ valorificate suplimentar la pregătirea bazei materiale ^ nie o cor
in concentrarea atenţiei tecurile de formare, creş­ fondul de stat aproape 600 in legumicultură. De ase­ 1 că furajel
generale asupra laturilor terea gradului de pregăti­ tone produse agricole — menea, avem procurate în- ^ administra
de ordin calitativ ale ac­ re profesională, ridicarea legume, sfeclă de zahăr şi grăşămintele chimice, care i turală, ad
tivităţii în toate domeniile măiestriei fiecărui munci­ cereale. Concomitent, prin vor fi administrate la cul­ ’J Jieprcpara
industriale. O condiţie tor în scopul ridicării ni- întronarea unui regim se­ turile însămînţate în toam­ ^ altceva mi
a progresului economiei 'velului tehnic şi calitativ al ver de economii, costurile nă. l sumaţi şi
noastre este ridicarea ni­ producţiei, paralel cu creş­ de producţie pe tona de VIRGINIA NICULA ’ tocaţi, dai
velului tehnic, calitativ al terea tot mai accentuată a produs au fost reduse sim­ contabil şef Ţesătorul de mătase Deva. Comunista Zorită Rusu, ajus- \ sumabilita
tuturor produselor. productivităţii muncii, sînt ţitor, ceea ce ne asigură o Ia C.A.P. Simeria tor Ia maşina de rolat ţesăturile finite, este exemplu dc ţ de redus.
conştiinciozitate şi disciplină în muncă.
' preşedinţii
l nităţi in I
l soluţii p
jjifwoie nejustificate de producţie intre douo cooperative agricole vecine / i tot felul c
di
ieşirea
^ re nu aji
l mic la ci
' ţiei de la|
LOCUL CENTRAL ÎN PROGRAM ÎL DEŢINE INTENSIFICAREA ECHILIBRAREA VENITURILOR CU CHELTUIELILE NU SE FACE ţ fi să se p
PRODUCŢIEI CU ... CE-O DA NATURA ! i I colo unde
curarea
Locul central în cadrul ac­ mai mare cu peste 100 000 1, ducţiei. Edificatoare în acest Nivelul recoltelor medii la 1978. Faptul că unitatea mai I de puner
ţiunilor cuprinse în progra­ ceea ce asigură unităţii un sens este producţia de lapte ha este mai mic la C.A.P. are de eliberat unele supra­ serioase şi asupra producţiei \ ţiune und-
mul de redresare al C.A.P. venit suplimentar de circa obţinută pe luni care, vara Turdaş, faţă de cel înregis­ feţe de coceni şi că ogoarele de lapte, în special asupra l ceput si
Pricaz îl ocupă valorificarea 180 000 lei ca urmare a creş­ (în perioada de păşunat), es­ trat la C.A.P. Pricaz, cu de toamnă s-au efectuat nu­ producţiei marfă. Producţia | nească. (
medie de lapte pe cap de
cu eficienţă ridicată a poten­ terii cu peste 150 1 pe cap de te dublă faţă de nivelul în­ peste 150 kg la grîu, 1600
ţialului ^productiv al C.A.P., vacă, faţă de realizările a- registrat iarna (cînd anima­ kg la porumb şi cu 28 000 kg mai pe 70 la sută din tere­ vacă este cu mult sub pre­
nurile ce vor fi însămînţate
0 atenţie aparte fiind acor­ nului trecut, a cantităţii li­ lele sînt întreţinute în sta- în primăvară denotă că uni­ vederile planului, situîndu-se l NU NUN
dată creşterii producţiilor vrate la fondul de stat. Can­ bulaţie). la sfecla de zahăr. Desigur, tatea nu pune în valoare la jumătatea celei obţinute ’ NEC
medii şi suplimentării livră­ titatea de lapte marfă pe cap sînt de apreciat şi eforturile la C.A.P. Pricaz.
Pentru ridicarea potenţia­
rilor la fondul de stat. de vacă depăşeşte în acest lului productiv al pămîntu- depuse de cooperatorii şi . toate rezervele de creştere a Este un fapt pozitiv că u- i Patinoa,
producţiei.
înfăptuirea acestor obiecti­ an 1 300 1. Un rol decisiv în lui, în anul 1978 cooperativa mecanizatorii din Turdaş, nitatea a reuşit să-şi echili­ i incinta st<
ve va constitui şi în viitor o rentabilizarea fermei îl are agricolă are prevăzut să re­ care au reuşit să asigure de­ Cu toate că deţine o pon­ breze balanţa furajeră din te" din
preocupare de căpetenie a asigurarea furajelor din pro­ alizeze un însemnat volum păşirea producţiilor planifi­ dere de peste 50 la sută în producţie proprie. Organiza­ în fiecare
ţia de partid (secretar Adam
consiliului de conducere, a ducţie proprie. cate la grîu, orz şi porumb, structura veniturilor băneşti animaţia
cere (preşedinte Vasile Mun­ s
tuturor cooperatorilor şi Deoarece sarcinile de plan de lucrări în vederea dese­ însă depăşirea este nesem­ ale C.A.P., în sectorul zoo­ Lula) şi consiliul de condu­ prezenţi f
cării şi irigării unei supra­
mecanizatorilor — ne-au a- pe anul 1978 sînt mult spo­ nificativă. De asemenea, la tehnic s-au înregistrat rezul­ De azi,
sigurat preşedintele C.A.P. rite, eforturile conducerii feţe de 400 ha, precum şi sfecla de zahăr — cultură tate nesatisfăcătoare. „Ar­ teanul nu au acţionat însă \ prima zi .
creşterea suprafeţei arabiţe
1
Ioan Drăgan, inginerul şef considerată ca fiind cea mai gumentele' invocate de ingi- cu insistenţă. în spiritul mă­
Eugen Lăzărescu, contabilul surilor stabilite de plenara \ tinoarul îş
Comitetului judeţean de par­
şef Dănilă Goga, şeful fer­ tid cu activul din agricultu­ Ui şi în,
ţile
mei zootehnice Flocea Ţeicu ră, din 4 martie 1976, pri­ < în zilele
si alţi factori de răspundere vind îmbunătăţirea activită­ I timpului e
din unitate —, ţinînd seama ţii în sectorul zootehnic. ţ gerăm, cc
de faptul că asemenea ce­ Programul de redresare e- devină şi
rinţe au fost subliniate cu conomică a C.A.P. nu este vă pentru
deosebită acuitate şi în do­
cumentele Conferinţei Naţio­ suficient de bine concretizat nor întrec-,
şi fundamentat. Iată de ce şi
nale a partidului. volumul cheltuielilor materi­ diţiei de i
Factorii hotărîtori de creş­ dei", nu i
tere a producţiei vegetale i-a ale înregistrate în acest an \ ment nei
constituit extinderea chimi­ este dublu faţă de venituri­ 1 ponsabilii"
zării şi ridicarea gradului de C.A.P. sînt orientate spre cu 15 ha. în sectorul zooteh­ rentabilă, recolta a fost de nerul şef al C.A.P., Dragoş le băneşti realizate. ’ cuvîntul şi
Depăşirea cheltuielilor se
mecanizare a lucrărilor agri­ îmbunătăţirea calitativă a nic se va trece la moderni­ numai 23 tone la ha. Aceas­ Crişan, care susţine că pla­ datoreşte în bună parte în­
cole. Ca urmare, producţiile furajelor, prevăzîndu-se cul­ zarea procesului de produc­ ta înseamnă că de pe două nul la lapte şi ia natalitate chirierii mijloacelor de trans­ l DE-A
medii planificate la hectar tivarea unor sortimente noi ţie prin introducerea mulsu­ ha de abia s-a realizat pro­ ar fi cam mare în raport cu port de la S.M.A. sau I.T.A.
au fost depăşite cu 500 kg la de plante furajere, între ca­ lui şi adăpatului mecanizat. ducţia care la C.A.P. Pricaz starea fiziologică a animale­ ^ Conduce
grîu, cu 100 kg la orz, cu re şi guliile, care să per­ s-a obţinut de pe un singur lor nu are nici o acoperire. şi nefolosirii acestora la ca­ i vei de cor
pacitate. Pentru depăşirea a-
1 700 kg la porumb (unde re­ mită obţinerea unor canti­ în ceea ce priveşte rezul­ ha (!). Situaţia amintită se Deşi la o sută de vaci s-a cestei situaţii se acţionează I o frurpot
colta a fost de peste 5 000 kg tăţi mai mari de unităţi nu­ tatele financiare .pe acest an, reflectă asemănător şi la ve­ prevăzut să se obţină doar anemic, cooperativa agricolă
boabe la unitatea de supra­ tritive la ha. demn de consemnat este că niturile băneşti. Insuficienta 78 de viţei, prevederile res­ avînd doar trei atelaje pro­ \ organizare
faţă pe teren neirigat — Am desprins însă şi faptul C.A.P. Pricaz a rambursat preocupare pentru valorifi­ pective sînt îndeplinite abia Au fost
n.n.), iar la sfecla de zahăr că nici în acest sector nu toate datoriile scadente, iar carea potenţialului productiv prii. 5 000 bilet
depăşirea înregistrată a în­ sînt puse deplin în valoare veniturile băneşti acoperă în proporţie de 86 la sută. Comitetul comunal de — veţi zic
sumat, în medie, cîte 18 000 rezervele de creştere a pro- integral cheltuielile. se regăseşte şi în modul cum Evident, slaba organizare a partid şi Consiliul popular premiile si
se pregăteşte recolta anului
reproducţiei are implicaţii
kg la ha. comunal Turdaş au datoria de curioa:
Un însemnat salt calitativ de căpetenie să asigure, prin
a cunoscut şi activitatea des­ C.A.P. PRICAZ măsuri politice şi organiza­ cîteva obi-
făşurată în cadrul fermei zo­ A.P. TURDAŞ torice, generalizarea experi­ rioase, în
otehnice. Ferma se prezintă La Înfiinţare In pr< La înfiinţare In prezent enţei înaintate, valorificarea mărunţişuri
cu depăşiri de plan la toţi Suprafaţa totală (ha) 107 deplină a întregului potenţi­ păr, „cireş
Sndicatorii. Efectivele de bo­ Suprafaţa totală (ha) 204 953 419 al productiv al unităţilor a- căni ciobi!
vine pe anul 1977 sînt de­ Număr bovine (capete) 16 600 Număr bovine (capete) 2 350 gricole cooperatiste din co­ menea. Tc
păşite. De asemenea, s-au Venituri băneşti (lei) 56 800 3 100 000 Număr ovine (capete) 250 450 mună, în spiritul sarcinilor lă, dar ni
obţinut în plus 10 vitei faţă Valoarea normei (lei) 25 34 Venituri băneşti (lei) 102 000 900 000 stabilite de Conferinţa Na­ felul de ni
de prevederile planului. Pro­ Avuţia obştească (lei) 49650 13 600 000 Valoarea normei (lei) 25 32,70 ţională a partidului.
ducţia de lapte marfă este Avuţia obştească (lei) 97 550 1 600 000 ^ ron, coresp
N. TÎRCOB
K