Page 79 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 79
*-ag. 3
3 ® JOI, 22 DECEMBRIE 1977
:
P@rf@cţi@iiareo activităţii
4TELEGERE \
MEN1E ^
۩ papilare
şi punerea \
i punctului i
•O.N. Câ- Prspuperifs alegătorilor-program de
adului — ai
nînatâ. Mo- i
■. Dar a ve- i lucru «ret pentru noile srgaRC ele
:atarii de ta '
nu au căi- ţ
deşi li s-au i puterii şi administraţiei le stat
■rtamente în J
construite, \ In documentele Confe dustrială a anului 1980 va
t în eta tot ( rinţei Naţionale se sub fi cu 380 milioane lei mai
nu au căi- * liniază necesitatea ridică mare decît cea realizată în
[iile consi- ţ rii continue a rolului con 1976, iar producţia marfă
a-le depu- l siliilor populare în înflo cu 265 milioahe ;
aţeniîor nu / rirea economico-socială a e Volumul producţiei
ecît cu pro- 1 tuturor localităţilor. Ele destinate exportului va de
Ite termene ^ trebuie să facă totul pen păşi în 1980 suma de 43 Deva se extinde pc orizontală şi creşte pe verticală. Cei mai tînăr cartier al său. Dejan mai este ^încă
:onstructoru- i tru a asigura participarea milioane lei valută ; „populat" cu siluetele macaralelor. Foto: VIRGIL ONCUU
Deva si ' activă a cetăţenilor la con ® Pentru lucrările de in
ducerea localităţilor, la în vestiţii sînt alocate peste. Prin Decretul 387 din 27 — fondul locativ proprie
făptuirea sarcinilor econo 150 milioane lei şi ele sînt octombrie 1977, Consiliul de âseeiafie de Secitari tatea statului. A urmări
mice, sociale şi edilitar- destinate dezvoltării capa Stat a aprobat noul Statut cum este el exploatat, în
gospodăreşti. cităţilor de producţie ac privind organizarea şi treţinut, a lua măsuri a-
Iată ce ne declară în le tuale, construcţiei altora funcţionarea asociaţiei de tunci cînd se dovedeşte.
vorba de ^ gătură cu aceste probleme noi, precum şi celor social- locatari. Potrivit prevede organizaţii eu pronunţ lipsă de grijă faţă de el,
contracu- I) şi preocupări tovarăşul culturale. rilor sale, în termen de sînt îndatoriri statutare ale
:ă caldă ca- l Iustin Popa, vicepreşe- e Sînt prevăzute să se două luni de la aprobare, asociaţiilor şi neexercitarea
i fost procu- / te al Biroului executiv construiască 976 aparta asociaţiile urmează să se 'caracter ofeşteso lor corectă duce la distru
buia montat ) al Consiliului popular al o- mente fizice, un dispensar reorganizeze acolo unde gerea prematură a aparta
ecembrie — ţ raşului Orăştie : medical, o creşă, o cantină există mai mult de 600 mentelor, a blocurilor. în
ultimul ter- , — Tot ceea ce ne-am pro restaurant, noi spaţii co membri. Această acţiune treprinderea proprietară de
pa-ratul res- ’ pus să înfăptuim în urmă merciale şi de prestaţii, ex de reorganizare se află în rilor pot folosi serviciile cooperaţiei meşteşugăreşti fond locativ are un servi
montat — torii ani implică o partici tinderea spaţiului de şco curs de desfăşurare, ea unităţilor socialiste specia- nici cele de gospodărie co ciu de fond locativ în ale
rebuie să-şi pare activă, nemijlocită a larizare şi alte obiective. trebuind să se încheie pî- lizate“. munală şi locativă nu sînt cărui obligaţii intră şi u-
it stagiu — tuturor cetăţenilor, pentru ® Volumul desfacerilor nă la sfîrşitul anului. Prevederile acestea atrag pregătite deocamdată pen nele din sarcinile statutare
din locatari i că tot ceea ce am realizat de mărfuri va creşte în Noul cadru statutar în atenţia asupra cîtorva si tru a satisface asemenea pentru asociaţii, dar fără
i. Aceasta ’ pînă* acum şi vom realiza 1980 cu peste 72 milioane care urmează să-şi desfă tuaţii’ nou create. Dacă cereri. Problema odată re ajutorul acestora din urmă
i lipsă de ţ în viitor exprimă interese lei faţă de 1976. şoare activitatea asociaţiile pînă acum adunarea ge zolvată de aceste unităţi nu va putea realiza mare
şi de ome- l le şi năzuinţele maselor şi a Se va executa un im de locatari subliniază pro nerală a locatarilor şi co prin dezvoltarea sectoare lucru.
Horvatj de- ^ se face împreună cu obştea portant volum de lucrări nunţatul caracter obştesc mitetul asociaţiei rezolvau lor proprii de astfel de Separat de aceasta, pen
ălan). 1 şi în interesul ei. în tot ce edilitar-gospodăreşti : ex al acestor organizaţii, no problemele de ordin finan- prestări ar rezolva parţial tru executarea anumitor
ea ce întreprindem ne tinderea reţelei de apă şi ţiunea de autogospodărire, ciar-contabil sau de perso o alta : încadrarea în mun prestări privind întreţine
!ERE ) sprijinim pe mase, acţio canal,, amplificarea capaci de autoadministrare a fon nal prin intermediul unor că a unor femei ce nu au rea imobilelor, asociaţiile
rRATE... \ năm împreună cu ele. A- tăţii staţiei de tratare a a- dului locativ deţinut de vor apela exclusiv la uni
>!ER \ cest stil de muncă a per pei potabile, construcţia de ele, în folosinţă sau în tăţile prestatoare, de pro
mis obţinerea unor rezul trotuare, amenajarea de zo fil. Pentru furnizarea de
e agricole ţ proprietate, căpătînd un LEGILE ŢĂRII - LEGILE NOASTRE energie, apă, apă caldă,
din Dineu i tate bune în realizarea pre ne şi spaţii verzi, locuri de conţinut nou. Iată cîteva căldură, gaze naturale etc.,
Vata, Strei- J vederilor planului de dez agrement ş.a. prevederi ale articolului SĂ LE CUNOAŞTEM © SĂ LE RESPECTĂM asociaţiile vor apela de a-
să amintim ţ voltare economico-socială © Importante obiective 14 din Statut : „Activitatea semenea exclusiv la uni
exemple — l în profil teritorial a ora avem de înfăptuit în dome de administraţie, contabi tăţi furnizoare sau presta
şului în primii doi ani ai
niul agriculturii — sector
et lăuda cu / cincinalului, realizîndu-se o important în economia o- litate şi casierie şi func persoane încadrate Ia aso altă calificare. toare socialiste, pe bază
lapte pe i raşului. Livezile de pomi ţionarea centralelor termi ciaţie pe bază de contract Discutînd cu mai mulţi de contract. Modul cum îşi'
:ază în aţ- l depăşire a producţiei glo se vor extinde cu 100 ha, ce aflate în exploatarea a- de muncă, în noile condi administratori de asociaţie îndeplinesc acestea obliga
bale industriale cu peste
i de stabu- i 186 milioane lei. se vor dezvolta capacităţile sociaţiei locatarilor se a- ţii statutare aceste operaţii din Deva ni s-a spus că ţiile contractuale fată de
cauzele cu i în anii următori avem de de creştere şi îngrăşare a sigură de regulă, în mod se organizează şi se efec sistemul de decontare cu asociaţiile de locatari va
itivă asupra \ realizat sarcini importante bovinelor şi porcinelor, va voluntar, de membrii aso tuează de către membrii ora al cooperativelor meş trebui să facă obiectul u-
in zooteh- ^ în toate domeniile de acti fi înfiinţată o. nouă fermă ciaţiei, inclusiv ai comite asociaţiei şi ai comitetului. teşugăreşti nu e cel ' mai nor analize ' în consiliile
în zooteh-
îe şi faptul vitate, de onorat angaja cu 500 capete vaci etc. tului acesteia. Administra Gospodărirea şi curăţirea bun, în sensul că nu e co populare.
rasiere se \ mente asumate în întrece torul poate fi desemnat părţilor comune cade, de relat cu norme de pro Am încercat în aceste
In toate sectoarele pro
în stare ,na- i rea socialistă pentru a ne ducţiei materiale, precum numai dintre membrii aso asemenea, în sarcina mem ducţie. rînduri să atragem atenţia
netocate şi - aduce o contribuţie cît mai şi în ce priveşte gospodă ciaţiei locatarilor. în mod brilor asociaţiei. Adunarea Potrivit noului • statut, asupra cîtorva situaţii noi
n 'ipsă de substanţială la Programul rirea oraşului se va acţiona excepţional, gdunarea ge generală a locatarilor este, îndrumarea şi controlul a- ce se vor crea în funcţio
m, sînt con- l suplimentar d° dezvoltare ferm, .responsabil, mobi- nerală a asociaţiei poate prin urmare, desemnată să sociaţiilor de locatari se narea asociaţiilor de loca
oncenii ne- / economico-socială a ţării. lizîndu-se toate forţele pen hotărî ca administratorul organizeze aceste servicii, exercită de către comite tari ca urmare a aplică
iduf de con- 1 Iată cîteva din obiectivele tru îndeplinirea sarcinilor şi îngrijitorii să primească să hotărască cine, - cum, tele şi birourile executive rii noului statut. De felul
iste destul ţ pentru a căror îndeplinire înscrise în plan şi onorarea o indemnizaţie lunară, pe cînd le prestează, dacă se ale consiliilor populare. cum vor fi ele rezolvate în
inerii şefi şi i vom milita cu toată oasiu- cu cinste a angajamentelor baza unei convenţii de apelează sau nu la servi Este cu atît mai necesară fiecare oraş, în fiecare a-
î aceste u- ţ nea-şi răspunderea de co luate. prestări de servicii. Pen ciile unităţilor de prestări întărirea răspunderii aces sociaţie va depinde buna
;ă găsească ţ munişti şi revoluţionari : Rubrică realizată de tru întreţinerea si cură specializate. tor organe ale puterii de convieţuire în blocuri, asi
ice pentru 1 © Producţia globală in N. BADIU ţenia părţilor de folosinţă Satisfacerea integrală a stat pentru activitatea ce gurarea unor condiţii op
npas caută ) comună, asociaţiile locala- solicitărilor de servicii de o desfăşoară asociaţiile de time de viaţă civilizată în
istificări, ca- \ către acestea din urmă nu locatari cu cît acestora le aceste colectivităţi.
însă cu ni- l 1 se poate realiza imediat, e dată în administrare o
rea produc- , pentru că nici unităţile valoare de mare utilitate ION CIOCLEI
r V t
Mai bine ar *■ ■ \ yţ.-'B
y
upe de pro
ătorilor a
există, sau ţ La Hunedoara s-a creat o roditoare
or în func- «
estea au în- J
, cum rugi- ţ pepinieră de handbal
licoiau). > ţ
Drumul ascendent al hand s-a ţinut prea puţin cont. obiectivul pe care A.S. Con
AGREMENT \ balului hunedorean, într-un în această situaţie, echipa dc structorul şi l-a propus pen
INIZAT ^ timp relativ scurt, este un e- „senioare" este transferată tru anul competiţional 1977—
xemplu de netăgăduit de dă la A.S. „Constructorul", iar 1978.
natural din (
iui ui „Ceta- / ruire din partea unor oa cea de juniori de la această Iată cum s-a ajuns ca
meni pasionaţi şi hotărîţi,
asociaţie la Şcoala spori.ivă
a cunoaşte 1 activişti şi tehnicieni spor şi „seniorii" la C.S. Metalul. sportivul Vasile Stingă, cres
Jupă-amiază ţ tivi, care au perseverat zi Crearea secţiei de handbal cut la şcoala sportivă şi a-
poi la „Metalul" să participe
or de copii de zi, ceas de ceas în dorin la şcoala sportivă, atît pen la Campionatul mondial de
udul gheţii. ţa de a realiza un handbal tineret, iar după- terminarea
i, odată ou al Hunedoarei pentru zecile liceului să fie transferat la
acanţă, pa- 1 de mii de iubitori ai sportu Steaua, iar azi să facă parte
lui. Astăzi, Ion Mătăsaru,
ischide por- J Cristache Boiangiu, Iuliu din lotul naţio'nal de seniori.
i de masă, ţ Voma, Ioan Doţiu, Remus Alături de el, Hunedoara dă
care starea l Balint, Vasilica Ivan, Con-, handbalului românesc pe Ol-
elnică. Su- ? Aspect din timpul spectacolului stantin Ghenea şi Gheorghe tru băieţi cit şi pentru fote, tea Jalbă, Cristina Lada şi
itinoarui să i ceului de artă din DeVa. „Cintcc pentru Republică", prezentat de elevii U- Iacob sînt bunii profesori şi a însemnat de fapt crearea Rodica Ardeleanu, compo
lază sporti- ? Foto : IONEL BUJOR antrenori, prin ale căror unei .pepiniere, pentru sec nente ale lotului naţional de
anizarea u- 1 6 6 mîini au trecut mii de copii- ţiile cluburilor şi asociaţii junioare, participante la
care au descifrat ,,A-B-C-ul“
n cadrul e- I 9? Cîntec pentru handbalului la Hunedoara. lor spordve. Munca pasiona Campionatul mondial. Dar
i a „Dacia- i 1970 este anul de lansare,, tă desfăşurată în secţia ş’o- lista elementelor de valoare
lii sportive este răsplătită
ii de agre- 1 Iată un generic care s-a muzica uşoară românească, în aceeaşi zi, după spec- ^ prin înfiinţarea, pe lîngă prin calificarea echipelor în din handbalul hunedorean
nu se încheie aici ; ea conti
nizat. „Res- ţ dovedit generos duminică la care s-au adăugat ne tacol galeriile de artă ale t Şcoala generală nr. 3, a echi cîteva turnee finale, iar în
pe scena Casei de cultură stematele melodice ale fol
canţei au ' din Deva. Protagoniştii, clorului hunedorean. Inte Casei de cultură au găzduit ; pei de junioare „Elev.ul", 1975 prin cucei vrea titlului nuă cu Iuliana Staicu, Erika
Ardelean, fraţii Knuff (Hil-
î profesorii şi elevii Liceului resant e faptul că acelaşi rilor de artă plastică ale e- l republican al şcolarilor şi în 1977 la junioare II. Acest ciofschi,’care periodic sînt
liţiativa. vernisajul expoziţiei lucră- \ participantă în Campionatul republican Ia junioare l. şi degard şi Ştefan), Sofia Ni-
de artă din Deva şi-au mănunchi talentat de in
levilor liceului, dedicată a- *
1BOLA 5 );! etalat cu măiestrie şi de a- terpreţi şi-a dovedit talen celuiaşi eveniment. Expo- \ juniorilor, sub conducerea fapt a determinat ca aproa chemaţi la loturile naţionale
profesorului Ioan Doţiu şi a-
pe întreaga echipă dc fete
Cooperaţi- t ceastă dată virtuţile inter tul Jie în cintecul de mu ziţia atestă, dincolo de o . poi a profesorului Ioan Mă să fie transferată -la „Con pentru pregătire. Lor le ur
pretative intr-ale muzicii zică uşoară sau populară, tematică majoră inspirată t mează alţii, care recent au
llig a avut / şi versului. Spectacolul, ca fie în abordarea pieselor din realităţile contemporan t tăsaru, nou venit în Hune structorul", sub . conducerea spus primul „prezent" la
doara cu gînduri mari. Pro
iniţiativă : ţ re vine în intimpinarea a- simfonice şi corale, de- neităţii hunedorene, talen- 1 fesorul Cristache Boiangiu aceluiaşi profesor Mătăsaru. loturile naţionale de per
iei tombole, l niversării celor treizeci de monstrind astfel o largă tul şi indeminarea cu care j „merge" în paralel, promo- O situaţie aproape identică spectivă. Iar, din urmă vin
găsim în aceeaşi perioadă ia
în vînzare - ani ai Republicii, a con gamă de virtuţi artistice. elevii abordează culoarea, 1 vlnd în aceeaşi divizie echi „Metalul", care îşi consoli alte elemente selecţionate şi
•"oarte bine stituit totodată o prqzentă Şi, pentru că muzica face linia şi forma plastică. 1 pa de băieţi „Constructorul". dează echipa masculină- cu pregătite cu grijă de către
notabilă în agenda fazei de casă bună cu versul, inter
'a, doar că masă a celei de-a doua e- venţiile poetice au adău Prin tot ce a realizat du- \ In 1972 se constituie pe lîn elemente de la şcoala sporti aceşti neobosiţi tehnţeieni ai
ît se poate minică, liceul de artă do- 1 gă Spitalul unificat o secţie vă, sub conducerea profeso handbalului hunedorean.
ditii a Festivalului naţional gat un plus de culoare vedeşte in plus că această ) de handbal feminin în ca rului Boiangiu. Anul 1976
afară de „Cintarea României". spectacolului. instituţie de învăţămint cu i drul asociaţiei sportive „Să Pe zi ce trece prestigiul
mai se- i Timp de mai bine de o Dintre interpreţi am no profil artistic işi are per- > nătatea", al cărei animator este un an de împliniri pen de care se bucură handbalul
tru cele două secţii de la
predomină ) oră, numerosul public a tat numele elevilor Mihai sonalilatea sa in peisajul \ este medicul Xoachim Oană, Constructorul şi Metalul, an hunedorean creşte, numeroa
agrafe de ţ răsplătit cu aplauze inter Nan, Ica Pop, Olimpia Si spiritual al municipiului şi t cel care împreună cu profe în care se reuşeşte, promova se echipe fruntaşe din ţară
din plastic, i pretarea unor piese din re ma, Adriana Costesc, He- judeţului nostru, fiind un 1 sorul Mătăsaru vor constitui rea în divizia B. După nu şi din străinătate vin Ia Hu
nedoara pentru a găsi parte
alte ase- i pertoriul naţional şi u- lene Nedelcu, N. Moldo- argument şi un focar, tot- 1 un cuplu redutabil dc tehni mai un .an competiţional în neri de întrecere, în timp ce
lă, tombo- 1 niversal, aparţinind lui veanu, Emil Sein, Violeta odată, în vastul proces de cieni cu rezultate bune, mai divizia B (la două puncte de echipele hunedorene sînt so
işa, cu tot \ Beethoven, Brahms, Enes- Sallay, Renale Beinel, co educaţie ^estetică al mase- ţ ţ ales în ce priveşte selecţia lider), ambiţia profesorului licitate în tot mai multe-tur-,
cu, Gh. Dumilrescu sau rul şi orchestra simfonică, lor. '
în cadrul şcolilor. Se încear
ri... (T. Mi- ^ Sarasate, precum şi com orchestra de muzică uşoa că în 1974 promovarea în Mătăsaru şi a elevelor sale nee, chiar peste hotare.
— în mare majoritate crescu
ent). poziţii reprezentative din ră şi populară. C. DROZD | Divizia naţională B. Ratarea te în şcoala hunedoreană —
I calificării scoate la iveală o este de a promova în prima Prof. IOAN HORVAT
serie de probleme de care divizie a ţării, acesta fiind şi C.J.E.F.S. Deva I
