Page 81 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 81
Prolefari din foafe fărlle, unifi-vă !
ANUL XXIX
NR. 6 261
VINERI,
23 DECEMBRIE
1977
4 pagini — 30 bani
Tovarăşii!
în centrul preocupărilor NICOLAE GEÂyŞESCII
organizaţiilor de partid— a primit delegaţia
înfăptuirea hotărîrilor Partidului Comunist din Olanda
Joi dimineaţa, tovarăşul final de la Helsinki. Ele a—
Nicolae Ceauşescu, secretar preciază că una dintre pro
Conferinţei Naţionale general al Partidului Comu blemele cele mai arzătoare,
* nist Român, a primit dele ale lumii contemporane o,
gaţia Partidului Comunist reprezintă trecerea la mă
a partidului din Olanda, condusă de to suri hotărite pentru înceta-,
varăşul Joop Ijisbarg, mem
rea cursei înarmărilor, pen
bru al Comitetului Executiv, tru adoptarea unui programj
secretar al C.C. al P.C.O. de dezarmare generală şi, ini
ral dezvoltate, orientările, în cursul convorbirilor, s-a primul rînd, da dezarmare»
obiectivele şi sarcinile ce evidenţiat dorinţa celor două nucleară.
trebuie înfăptuite, ele de părţi de a intensifica şi ex Cele două partide mili
venind obiectivele funda tinde relaţiile de prietenie tează pentru lichidarea fe
mentale ale muncii sus „Marmura" Simeria. în atelierul de daJe mozaicate, la şi colaborare tovărăşească, nomenului subdezvoltării şl
schimbul dc delegaţii, dc pă
presa K-40, echipa fruntaşă din schimbul maistrului Ioan
ţinute a întregului po Ţăpîrlan realizează lucrări de bună calitate. reri, informaţii şi publicaţii a decalajelor dintre ţări*
pentru făurirea unei noi or
por. Conferinţa Naţiona Foto : VIP.GIL ONOIU dintre Partidul Comunist dini economice internaţio
lă a stabilit căile şi pîr- Român şi Partidul Comunist nale, acordă întregul • lor
ghiile accelerării mersu din Olanda. Cele două par sprijin luptei de eliberare a.
lui nostru spre obiec OaiKfniî mumii hunedoreni răspund prin tide au subliniat însemnăta popoarelor de pretutindeni^
tivul strategic fundamen tea dezvoltării conlucrării şi P.C.R. şi P.C.O. militează,
tal prefigurat de Congre solidarităţii dintre partidele pentru realizarea- unei uni
sul al XI-lea. Iată cum, fapte Întăririlor Cimferisţei iafioBale, comuniste şi muncitoreşti pe tăţi de tip nou între parti
dele comuniste şi muncito
baza egalităţii în drepturi,
pas cu pas, obiectivele respectării independenţei, reşti, pentru dezvoltarea so
partidului au devenit i- neamestecului în treburile lidarităţii şi colaborării din
dealurile naţiunii noastre, chemărilor tovarăşului licolae Ccausestu interne, a dreptului fiecărui tre ele in lupta pentru pace,,
direcţia efortului său. partid de a-şi elabora poli democraţie şi socialism, pen
Faptul se explică prin CU PLANUL ra Zarandului sînt hotăriţi tica, strategia şi tactica re tru înfăptuirea aspiraţiilor şi.
orientări obiective, legice, ANUAL ÎNDEPLINIT să contribuie din plin la în voluţionară, corespunzător intereselor vitale ale popoa
date de condiţiile stadiu deplinirea sarcinii de creşte condiţiilor istorice naţionale relor.
în cursul convorbirii, s-a
şi sociale din propria ţară.
lui dezvoltării noastre, de ŞANTIERUL re suplimentară a producţiei In condiţiile actuale se constatat că în probleme de
industriale pînă în anul 1980,
Prezentînd' Raportul la particularităţile economi- HIDROENERGETIC extrăgind zilnic însemnate impun întărirea solidarităţii importanţă majoră punctele
Conferinţa Naţională a co-sociale ale României. RÎU MARE-RETEZAT cantităţi de minereu peste şi conlucrării, pe plan naţio de vedere şi aprecierile ce
partidului, t o v a r ă ş u l Edificarea societăţii so Cu 10 zile înainte de în plan. Numai dc la începutul nal şi internaţional, a tutu lor două partide coincid, că
Nicolae Ceausescu subli cialiste multilateral dez cheierea anului, constructorii acestei luni, minerii de la ror forţelor democratice, există voinţa comună de a
nia că tot ceea ce am voltate este opera clasei de pe amenajarea hidroener Barza au realizat suplimen înaintate. extinde şi adinei în continu
realizat pînă în prezent getică Riu Mare-Retezat au tar sarcinilor de plan mai P.C.R. şi P.C. din Olanda are relaţiile de prietenie şi
muncitoare, a ţărănimii mult de 400 tone de mine se pronunţă în mod ferm solidaritate dintre Partidul
este indisolubil legat de şi intelectualităţii, a în raportat îndeplinirea inte reu, producţia globală înrc- pentru edificarea unui sis Comunist Român şi Partidul
activitatea partidului, de grală a sarcinilor de plan a- gistrind o depăşire de 12 la tem trainic de securitate şi Comunist din Olanda in in
tregului popor condus de nuale. In acest avans de 10
creşterea rolului său po partid. De aceea, creşte zile pe care l-au ciştigat vor sută faţă de plan. De men cooperare în Europa pentru teresul ambelor popoare, al
litic conducător. Evecînd rea rolului conducător al executa lucrări de înaintare ţionat că angajamentul a- impulsionarea traducerii în cauzei generale a socialis-j
doar unele episoade ale partidului în etapa făuri în galeriile subterane şi de nual, suplimentat în mai viaţă a prevederilor Actului mului şi păcii în lume.
multe rînduri — fiind acum
revoluţiei şi construcţiei rii societăţii socialiste construcţii-montaj în, valoa de 40 milioane lei — se ma
re de peste 7 milioane- lei.
socialiste, oricine poate multilateral dezvoltate es O contribuţie însemnată Ia terializează exemplar, pre-
înţelege că partidul co te o necesitate obiectivă, obţinerea acestui succes în văzindu-se ca, ,1a finele a- Şedinfa Consiliului de Sfat
munist a ridicat steagul garanţia realizării obiec muncă şi-au adus construc nului, el să fie sensibil de In după-amiaza zilei de carea unor prevederi refe
păşit.
torii de la şantierul II-Bră-
luptei pentru înlăturarea tivului strategic funda dăţel, care acţionează la fe Paralel cu eforturile ce se 22 decembrie a.c., la Pala ritoare la procedura divor
exploatării şi al făuririi mental. Dar — aşa cum restrele Valea Mare, Valea depun pentru obţinerea unor tul Republicii, a avut loc ţului. Prin acest decret se,
socialismului iar chema spunea tovarăşul Nicolae Jurii şi Netiş, cei de la noi succese în acest an, la şedinţa Consiliului de Stat, simplifică procedura divor
I.M. Barza se pun baze trai
rea sa a răspuns celor mai Ceauşescu în Raportul la şantierul I — uzină, care nice producţiei anului 1978. prezidată de tovarăşul ţului, redueîndu-se terme
înalte idealuri ale între Conferinţa Naţională — au în răspundere centrala Nicolae Ceauşescu, preşe nele de soluţionare a cere
subterană, cei de la şantie
gului popor. Congresul al afirmarea rolului condu rul III-baraj, precum şi SECTORUL I — dintele Republicii Socialis rilor de divorţ ; se reduce,,
XI-lea al partidului a de cător al partidului nu muncitorii şantierelor I.C.F., FRUNTAŞ PE MINĂ te România. de asemenea, taxa de di
finit conţinutul etapei este o noţiune abstractă, I.D.P., coloana auto, ceilalţi Dintre sectoarele de mun La şedinţă au participat, vorţ.
factori care concură direct la
strategice a făuririi socie realizarea obiectivului hidro că ale I.M. Dîlja cu cele mai ea invitaţi, viceprim-mi- In continuare, Consiliul
tăţii socialiste multilate (Continuare în pag. a 2-a) energetic din Retezat. bune rezultate se prezintă niştri ai guvernului, mi de Stat a aprobat Protoco
sectorul I. Ieri, minerii sec niştri, alţi conducători de lul la Convenţia interna
ANGAJAMENTUL torului I au raportat o de organe centrale, preşedinţi ţională pentru pescuitul ini
păşire a sarcinilor de pro
ANUAL ducţie ale lunii decembrie ai unor comisii permanen Nord-Vestul Oceanului A-
tlantic, referitor la func
te ale Marii Adunări Na
SE ÎNDEPLINEŞTE cu 440 de tone cărbune. Bri ţionarea în continuare se
ÎN INTERIORUL ZIARULUI găzile conduse de Constan ţionale.
EXEMPLAR tin Crăciune, Emil Aionesei, Consiliul de Stat a dez Comisiei, încheiat la Was
Destoinicul colectiv de Vasile Zaharia, Vasile Porav bătut şi adoptat : hington la 20 decembrie,
@ Reducerea mai accentuată a consumurilor muncă al I.M. Barza, care a au cele mai substanţiale rea Decretul privind organi 1970.
specifice raportat îndeplinirea sarcini lizări. Există o hotărire mi zarea şi funcţionarea Ra- Toate decretele menţio
lor de plan anuale cu mult
© Cînd contractările sînt urmărite la modul... înainte de termen, continuă nerească unanimă la minerii dioteleviziunii Române : nate au fost, în prealabil,,
de la Dîlja de a-şi realiza
Decretul privind organi
aproximativ seria succeselor în produc exemplar sarcinile lunii de zarea şi funcţionarea A- avizate favorabil de comi
siile de specialitate ale.
© Cum se realizează programul de depoluare ţie. Din dorinţa unanimă de cembrie, ale întregului an genţiei Române de Presă Marii Adunări Naţionale,
1977. (Victor Negru, preşe
a apelor în zona Orăştie a materializa neabătut hotă- dintele comitetului sindica „Agerpres”. precum şi de către Consi
rîrile Conferinţei Naţionale
a partidului, minerii din Ţa tului de la I.M. Dîlja). Decretul pentru modifi liul Legislativ.
OAMENI SI LOCURI înălţimile Hunedoarei
9
IN ANII SOCIALISMULUI ',7mă
cresc fără contenire
Am privit intr-una din serile trecute Hu
nedoara de sus, de pe dealul Chizidului, de
pe locul unde se adună hunedorenii la săr
g •’ BRAD
bători. Am vrut s-o cuprind intr-o singu
ră privire, dar aşa ceva este cu neputinţă.
BACţA
CERTEJ \ Jos, combinatul pare, la orele inserării,
* "
DEVA GCOA( u J asemenea unei explozii de lumini. Răsufla
"jgfc SIMERIA rea de foc a uriaşelor agregate ce plămă
ORĂŞTIE desc oţel, fontă, cocs, aglomerat, urcă fără
HUNEDI ‘CĂ LAN contenire spre înălţimile văzduhului ne
cuprins, ducînd de ştire depărtărilor că aici
GHELARI
se munceşte cu bărbăţie şi devotament co
& HAŢEG
munist, zi şi noapte. Am încercat să numă
răm uriaşii „plămini“ ai marelui combi
nat : 15 sînt la laminoare, 8 la oţelăria
PETROŞANI
... IUPENI d ILCAN nouă, alţii la vechea oţelărie, la furnalele
vechi şi noi, la aglomeratorul vechi şi la
URlCANI 1
cel nou, la cocserie... Le-am pierdut şirul.
Am întors privirea spre oraş. „Ochii" lui
ardeau în mii şi mii de ferestre, la toate
Hunedoara,' oraş al siderurgiei, al construcţiilor modeme, al florilor acestea sîn»
(Continuare în pag. a 3-a) elteva din virtuţile de azi ale municipiului de pe Ccrna.
