Page 82 - Drumul_socialismului_1977_12

rag. z DRUMUL SOCIALISMULUI NR

k centrul preocupărilor \ NECÂZl

Din
organizaţiilor fie partid - | ti a svnt no
1

sâptămîni
prea
DOCUMENTELE CONFERINŢE! NAŢIONALE â nun
înfăptuirea hotăririlor t I cu bii/zări alert
cărbu
nou
d
\ de alte n
Conferinţei latiouafe PARTIDULUI—VAST PROGRAM DE ACŢIUNE
l
tare
care
de
blema
/
In Raportul prezentat de ferit de ceea ce s-a realizat de partid al secţiei noastre o importanţă deosebită a a- J rării bloo
(Urmare din pag. 1) judeţul Hunedoara docu­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu pînă în prezent. Dacă în ul­ s-a situat în permanenţă a- vut-o rezolvarea unor pro­ l cărbune
mentele Conferinţei Na­ la Conferinţa Naţională a timii ani, la metal, combus­ plicarea în viaţă, cu consec­ bleme tehnice în cadrul la­ • în ,'perioa
ci o realitate care se con­ ţionale a partidului, exi­ partidului se subliniază cu tibil, energie şi alte resurse venţă, a hotăririlor condu- minorului. Oricum, s
cretizează în activitatea genţele formulate în Ra­ claritatea unui imperativ i matexâale de bază, diminua­ ceiâi de partid şi de stat pri­ La rezultatele bune obţi­ timp mat
„în mod deosebit trebuie să
practică a fiecărui comi­ portul prezentat de tova­ acox'dăm atenţie asigurării rea anuală a consumurilor vind reducerea continuă a nute s-au evidenţiat tovară­ i ficient pe
specifice se situează la
şii ing. Ilie Marcu, ing. Oc-
consumurilor specifice. A-
tet judeţean, municipal, răşul Nicolae Ceauşescu şi gospodăririi raţionale a 1,3—3,5 la sută, in 1978 aces­ ceasta cu-atît mai mult cu tavian Hera, maistrul prin­ » din condx
orăşenesc, comunal, a constituie nu numai un combustibililor şi energiei — te sarcini sînt de 8—12 la cît secţia laminorul de pro­ cipal Adrian Balaş, lamina- ţ să găsea
comitetelor de partid din program clar, cuprinzător problemă vitală pentru în­ sută, ceea ce impune abor­ file mijlocii şi benzi este torii Filip Bălăccscu, Ionel 1 o singure
întreprinderi, a organiza­ şi mobilizator de activi­ săşi dezvoltarea în continua­ darea de pe poziţii şi cu unul din marii consumatori Munteanu, Marin Stoica şi J variantele
ţiilor de bază, a fiecărui tate, dar şi terenul de ve­ re’ a economiei, a întregii metode radical diferite a de enei'gie şi combustibil ai Gheorghe Costea. j ciente, să
membru al partidului. rificare a capacităţii or­ noastre societăţi". prevederilor de plan în a- combinatului. De la darea în Privind reti’ospecliv evo­ 1 le necesai
La noi în secţie, la lami­
cest domeniu.
exploatare a laminorului şi
Prin Conferinţa Naţio­ ganizatorice, a puterii lor norul de profile mijlocii şi luţia consumului de enei’gie J tralei şi
electrică pe tona de lami­
nală partidul şi-a însuşit de însufleţire şi antrena­ benzi din C. S. Hunedoara, nate, pe o perioadă de 10 1 nergiei El
un program de activitate re a minerilor, siderurgiş- se înţelege bine această ce- ani, în cadrul secţiei, se l siste şi sc
pe cît de cuprinzător pe tilor, constructorilor, e- îânţă. Ştim că pentru spo- Reducerea mai poate trage concluzia că i Nu se
atît de profund şi revolu­ nergeticienilor, a tuturor rirea mai accentuată a efi­ printr-o preocupare perma­ l cum de
cienţei economice şi micşo­
ţionar în transformările pe categoriilor de oameni ai rarea cheltuielilor mateiâale nentă şi susţinută, care a vi­
care le va produce. Con­ muncii la înfăptuirea pe unitatea de produs este accentuată a zat reducerea consumului de
ţinutul esenţial al etapei neabătută a programului necesară perfecţionarea şi energie electxâcă şi utiliza­
rea raţională a acesteia, s-au
inaugux-ate — căci este suplimentar din actualul raţionalizarea cotei consu­ obţinut rezultate bune. Ast­
vorba realmente de o e- cincinal. In această ac­ murilor, în scopul reducerii consumurilor specifice- fel, dacă în 1967 consumul
tapă nouă — constă în cepţiune, acum, în cen­ continue a acestora. Este de energie electrică pe tona neputinţa
trecerea la o nouă calita­ trul preocupărilor trebuie binecunoscut faptul că asi­ de laminate a fost de 104,15 tuaţiei ? (
te, definită prin elemente să stea organizarea acti­ gurarea materiilor piâme, a sarcină prioritară a kWh/tonă, in urma măsuri^ PENTRI
combustibililor şi energiei
în esenţă de eficienţă vităţii, astfel îneît înde­ pune probleme dintre cele lor de reducere şi raţionali­ MAI
sporită. Aceasta impune plinirea sarcinilor supli­ mai dificile po plan mon­ fiecărui comunist, a zare, la a căror realizare a DE I
partidului, organizaţiilor mentare ce revin fiecărui dial, că preţurile acestora fost antrenat tot colectivul
sale, tuturor comuniştilor, colectiv să fie asigurată cresc foarte susţinut în ulti­ secţiei, s-a reuşit ca în 1976
să se ajungă la un consum
ridicarea calităţii şi efi­ pas cu pas. Acestui obiec­ mul timp. în aceste condiţii, fiecărui laminator de 52,67 kWh/tonă, ceea ce Moara t
cienţei activităţii politi- tiv esenţial tx-ebuie să-i este evident că o dezvolta­ reprezintă o reducere de 50 lansat ui
co-organizatorice şi edu­ fie subox-donate toate ce­ re economică eficientă, ra­ la sută.. Anul acesta mar­ mai are
cative în toate domeniile. lelalte laturi ale muncii ţională, impune ca o nece­ chează încadrarea în consu- ţ mălaiul’pc
sitate obiectivă acele alter­
„Este necesar — se arată de partid : luarea hotărâ­ native ale ci'eşterii care con­ în procesele de producţie pînă în prezent, nu a fost murile planificate. Deva nu <
în Raport — ca toate or­ rilor printx-o lai'gă con- duc la, un înalt grad de va­ metalurgic^, problema fuxi- an în care problema prin­ Această dinamică a consu­ . ridice (ritr
ganizaţiile partidului să sultax'e a colectivelor, an- lorificare a materiilor pri­ damentală în ce priveşte .-e- cipalelor consumuri speci­ mului specific de energie e- ţ Tovarăşii i
conomisirea metalului o con­
acţioneze cu hotărîre pen­ tx-enarea activă a fiecă­ me, la economisirea cea mai stituie creşterea indicelui de fice să nu fie analizată fie lectrică reflectă rezultatele L acestei uni
tru organizarea temeinică rei formaţii de lucru .în strictă a resurselor materia­ scoatere a laminatelor din în adunări generale de unei activităţi susţinute şi , ocupaţi pr.
responsabile a factorilor im­
partid, fie în şedinţe de co­
a muncii în toate dome­ întrecere, controlul înfăp­ le. Un singur exemplu: dacă oţelul lingou, proporţia în plicaţi direct în i-aţionaliza- tele exotic*
niile, pentru întărirea tuirii măsurilor, nivelul producţia anului 1980 s-ar care dintr-o tonă de oţel mitet, unde de fiecare dată rea energiei electrice, cît şi şi alcoolici
au fost stabilite măsuri con­
controlului asupra diferi­ şl conţinutul muncii de realiza cu consumurile spe­ rezultă laminate şi alte pro­ crete de reducere a acesto­ rodul antrenării conştiente a do urilor",a*
cifice de combustibil ale a-
telor compartimente ale pi-opagandă, de educaţie nului 1975, ar fi necesar un duse finite. Din documentele fiecărui laminator la locul naiul măla
vieţii economico-sociale". comunistă a oameniloi', import suplimentar de cca. de partid rezultă că indus­ ra. Analizînd consumul de său de muncă pentru redu­ pricina lor
metal, rezultă că acesta a
Creşterea rolului condu­ înti'onarea în înti-eaga ac­ 17—20 milioane tone ţiţei tria metalurgică are sarci­ fost redus an de an. Dacă cerea oricărei îâsipe de e- cesibil în
cător impune sporirea tivitate a spiritului re­ pe an. na de a atinge la sfîrşitul în 1964 s-a realizat un con­ nergie electrică. portocalele
preocupării pentru îmbu­ voluţionar, de răspunde­ Este firesc atunci ca sai-- acestui an indicele de scoa­ sum de 1090,50 kg/tonă, în In probi
nătăţirea continuă a sti­ re, ordine şi disciplină. cinile şi obiectivele stabilite tere prevăzut pentru anul 1964 s-a redus cu 44,57/tonă, IACOB TOPLICEANU răspundeţi
lului şi metodelor de Aplicînd în viaţă cerin­ de partid pentru cincinalul 1980, ceea ce echivalează, de secretarul Comitetului de la Î.C.f
de partid
muncă, întărirea spiritu­ ţele formulate, de hotărâ­ revoluţiei tehnico-ştiinţifice, fapt, cu un aport suplimen­ ce'ea ce reprezintă cca. 2 OOCţ de la laminorul de profile saţi ca alţi
tone laminate finite cîştiga-
lui revoluţionar, dezvolta­ rile Confexânţei Naţionale deci şi a celor ce trebuie în­ tar de peste 500 mii tone mijlocii şi benii (M. lonesci
laminate, la nivelul econo­
rea legăturii cu masele, a partidului, organele şi făptuite în 1978, să se plase­ miei. în atenţia comitetului te în fiecare lună. La redu­
cerea consumului de metal
accentuarea caracterului ox-ganizaţiile de partid ze la un nivel calitativ di­ din C.S. Hunedoara „INCU
de forţă dinamică, mobi­ din judeţul rxosti-u vor
lizatoare în cadrul fiecă­ aduce o contribuţie de Ora plex
rui colectiv de oameni ai seamă la înfăptuirea pro- io’i din Ai
Muncitorii clin secţia a Ii-a vagoane a I.M.M.R. Simeria
muncii. gramelor adoptate ■— co­ sînt bine cunoscuţi în întreprindere pentru hărnicia şi dărui­ I N V E S T I Ţ I I L E produce căi
Pentru organele şi or­ mandament major al ac­ rea cu care muncesc pentru realizarea sarcinilor. încurcături.
ganizaţiile de partid din tivităţii întx-egului partid.- Foto : VIRGIL ONOIU in termen, economice, de calitate ^ iese de la
i vină la mas
Dacă proiectantul şi ' ti mul momi
\ şi afişează
l toare. Este
beneficiarul ar pune mai .' mentul cînd
) năvală în <
i vorbe, întîr;
vîrtos umărul, ritmul lucrului } casa de bil
) eliberează
^ ma fiind la
ar putea creşte! / începe acur
1 ze la elibei
^ Şi timpul ti
1 torii de pe
© La multe puncte de lucru aprovizionarea cu mate­ .» tă. Cum ■an
1
riale suferă © Ce bună ar fi o staţie de îmbuteliat ace- \ te prea j
tilenă ! • Sudorii să aibă front de lucru ® Beneficiarul l aşteptat în
prezent rar şi numai prin... diriginţi ® fn căutarea proiec­
} pun măsuri
tanţilor • Un răspuns care nu mai soseşte. j organizare ■
l Autogara di
! ales că nu
v
— Abia s-a rezolvat pro­ Mihai Şimon este absent ne- 1 prima dată
blema cotuiâlor pentru reţea­ motivat dc la lucru. (Arpail ^ aceste încur
ua de oxigen. Din cauza a- Furca, subinginer). ţ Dumitru, co
ceasta lucrările au întîrziat. — Cum vă sprijină benefi­
Cînd contractările sînt urmărite la modul... aproximativ (Ionel Măgla.ş, subinginer). ciarul ? — întrebăm.
— Beneficiarul este pre­ 1 UNDE E
— Nu avem conducte cu
diametrul de 450, 600, 700 şi zent în şantier doar prin s DE C<
800 mm. Nu putem lucra. simpla pei-soană a diriginţi- Şl UNDE TR
Pentru a cunoaşte situa­ care tx-ebuie să se preocu­ prinse de consiliul popular stilul de muncă „api-oxima- (Linlt Gaşpar, şeful unei for­ lor. Cînd ne lovim de greu­ \ DE
ţia livrării de către gos­ pe şi să răspundă. Datele pentru a îndeplini obiecti­ tiv“ al vicepi-eşedintelui maţii de instalatori). tăţi le rezolvăm noi, cum pu­
podăriile populaţiei din aproximative ce ni le-a o- vele ce-i revin din progra­ consiliului popular comu­ — Tabla cutată pentru a- tem. Apoi vin dînşii şi spun La întreba
comuna Turdaş a produse­ ferit (care începeau cu... mul judeţean de dezvolta­ nal. Să nu mai amintim că coperirea halei laminorului că nu-i bine. Nu avem vre­ te registrul i
lor agroalimentare la fon­ vreo, ciî-ca, mai facem ce­ re a zootehniei sînt destul la înti-ebarea: cîte gospo­ de semifabricate nr. 2 a so­ me să umblăm după ci. ţ — adresată
— Ar trebui ca şi proiec­
dul de stat, am solicitat va zilele astea şi aşa mai de palide însă. Acest lucru dării sînt în comună ?, — sit tîrziu şi nu la dimensiu­ tanţii să fie mereu pe şanti­ l şefi de unite
datele cuvenite de la vi­ departe), nu au făcut alt­ este reliefat şi de faptul nera spus prima dată că nile cerute. Aceasta ne cre­ er, aici, cu noi. De multe ori ; din Huned
ează mari greutăţi. (Alexan­
cepreşedintele consiliului ceva decît să ne edifice a- că în satele Spini şi Turdaş, există 2 500, iar apoi, după dru Cîmpcanu, maistru). trebuie să-i căutăm. Mergem 1 primit cîtevi
popular, tovarăşul Miron supra existenţei unor ca­ spre exemplu, numărul va­ consultarea unui document, — Dacă am avea o staţie noi cu desenul la ei, le ară- 1 care ne-au
David. Din capul locului renţe în ceea ce piâveşte le-a redus la... 500. Am de îmbuteliat acetilenă am tăm greşelile, dau telefoane } duri în pri
ti'ebuie să facem preciza­ preocuparea pentru reali­ cilor existente la gospodă­ dorit să evidenţiem şi cîţi- putea lucra mult mai bine. la Bucureşti, rezolvă anevo­ .1 cum se tratei
rea că dialogul purtat cu zarea exemplară a sarcini­ riile populaţiei se situează va contractanţi de animale Aşa supapa de siguranţă de ie. Nu putem aştepta cu lu­ \ tivele unităţi
interlocutorul nu a reuşit lor în acest domeniu. Nu-i undeva sub 30 de capete fruntaşi, dar n-am reuşit la generatorul de acetilenă crările după ei.' Acum două ! cu organele
să ne edifice cîtu.şi de pu­ deci de mirare că în loca­ (după cum ne-a spus inter­ să aflăm nici un nume. îngheaţă, sudorii autogeni luni au fost trei tovarăşi pro­ I lată răspuns
iectanţi de la IPROLAM Bu­
ţin asupra modului cum locutorul), ceea ce eviden­ Doar la lapte am putut să n-au spor la lucru, iar mult cureşti aici. Am colindat şan­ tea ,iParc" c
cai’bid se risipeşte. (Mitrică
se îndeplinesc sarcinile e- lităţile aparţinătoare co­ ţiază trecerea acestora de notăm că Sever Sima şi Tălăngă, maistru). tierul, le-am ai’ălat nccon-
conomice ce revin comunei munei Turdaş există res- la situaţia de producători — Aici la laminorul de cordanţele care sînt. Ne-au gistrul ? Nu
din planul de dezvoltare tanţe în ceea ce priveşte la cea de consumatori de Victoxâa Davidescu din Pri- semifabricate nr. 2 şi la la­ promis rezolvarea. Dar răs­ l-a luat şefu
caz au predat 792 şi, res­
economico-socială. în pro­ onorarea contractelor la px-oduse animaliere. O ase­ minorul de sîrrnă muncesc 30 punsul cu soluţiile nu mai nr. 4 desfac
fil teritorial. came, lapte şi lînă. Spre menea transformare este pectiv, 508 litri. de sudori electrici, deci eu vine. (Alexandru Cîmpeanu, cii de stofe
Cînd am adus în discu­ exemplu, livrarea laptelui greu de explicat, ţinînd Evident, nu se pot aştep­ răspund de 30 de aparate de maistru). „Registrul ? I
ţie problema onorării con­ nu s-a realizat decît în seama de resursele fura- ta rezultate mai bune în sudură ca să funcţioneze bi­ Intexâocutoxâi noştri, oa­ la întreprinde
tractelor la categoriile ti­ proporţie de aproape 70 la jere existente în comună acţiunea de contractări şi ne. Toate merg, sudorii au meni de pe şantierele de unitatea 34
construcţii siderurgice ale
neret bovin şi bovine a- sută (!). şi de tradiţia crescătorilor livrare a produselor de la front bun de lucnx. (Mihai Hunedoarei, au spus lu­ Cooperativei
Potcovel, electrician de în­
dulte, vicepreşedintele ne-a Pentru a „explica" ră- de animale din aceste gospodăriile populaţiei în treţinere în şantier). crurilor pe nume, au nu­ „Registrul ? I
oferit nişte date api-oxi- mînerile în urmă la fondul locuri. condiţiile cînd nu se urmă­ — Am 37 de oameni la ce­ mit greutăţile de 'care se n-o fi prin
mative, după ce în preala­ de stat la carne, vicepre­ In legătură cu situaţia reşte îndeaproape îndepli­ le 3 puncte de lucru de care lovesc şi care-i fac să n-aibă cum ? Cum v
bil a controlat fel şi fel şedintele ne spunea că de contractărilor pentru anul nirea obiectivelor ce revin răspund direct: laminorul de ritmul de lucru voit. Punem tivitatea oi
de sertare, a întors mai. vină este... complexul in- 1978, am aflat că: „nu comunei din px-ogramele sîrrnă, de semifabricate nr. 2 în faţa factorilor de răspun­ control penti
multe hîrtii de pe o parte tercooperatist de creştere prea s-a făcut mare lucru, judeţene de dezvoltare a şi hala de pregătire a garni­ dere — pi'oiectant, construc­ i ţirea muncii
pe alta, toate aceste ges­ şi îngrăşare a tineretului dar trebuie să vină achi­ agriculturii. Alte comenta­ turilor pentru oţelăria elec­ tor, beneficiar — problemele 1 de document
ridicate, aşteplînd o rezolva­
turi trădînd de fapt necu­ bovin, care cumpără viţeii zitorul de la Rapolt, că el rii sînt de prisos. trică nr. 2. Oamenii muncesc re bună, competentă, opera­ \ consemnează
bine, deşi e frig şi greu, a-
1
noaşterea cu exactitate a de la gospodăriile popu­ are situaţia exactă". Un a- vcm avansuri la unele punc­ tivă. ^ lor nu ştiţi r
problemelor esenţiale de laţiei (!). Acţiunile între­ s'emenea răspuns defineşte N. TiRCOB te. In tot şantierul numai GH. I. NEGREA