Page 83 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 83
© VINERI, 23 DECEMBRIE 1977 Fag. 3
FIECARE \
\
E.T. Min- J
io\e/- cu ţ
oneroase, i
vagoane i I cu reale valori educative
eţat. Din ^ Bogat program politico-educativ şi recreativ
nou irtO- i — Cer punerea sub a- flict între mentalităţi, în
coape ■ şi > cuzare a numitului dr. tre vechi şi nou, între bi Avînd sprijinul între
prinderii
cinematografice
rudimen- ] vacantei de iarnă Mitică Irod, pentru depă ne şi rău. Acuzarea con judeţene, organizatorii au
olvă pro- l şirea competenţelor pro damnă faptul că doctorul dorit şi au reuşit să reali
a înlătu- / Ieri, 22 decembrie, a ne care vor funcţiona în fazele pe şcoală şi loca fesionale, crimă din im- Irod nu are prieteni. Nu-i zeze o manifestare eultu-
iurilor cu I început vacanţa de iarnă această perioadă, notăm lităţi ale concursurilor pi'udenţă, ipocrizie şi ca are pentru că fiecai'e cli ral-edueativă de aleasă ţi
ea Jiului ( a elevilor, răgaz de odih pe cele de la Brad, Cin- patrulelor şcolare, de cir rierism ! pă a sa e angajată în no- nută, care rămîne în su
e înoheţ. / nă şi recreere instructivă ciş, Prislop, Baleia, Pie culaţie, „prietenii pom bila-i pi’ofesie. Prietenii flet, aşa cum a rămas pro
— Doctorul Mitică Irod
; din s970 \ după un trimestru bogat trele, Straja, Rusu, Lun pierilor", „sanitarilor pri nu se apără, nu are timp lui sînt bolnavii ! Irod e cesul literar „Noi'a", dez
decît su- ţ în rezultatele obţinute în ca Florii (schi, săniuş, cepuţi", la schi, săniuş, să se apei’e. în aceste mo pur şi simplu om cinstit, bătut cu mulţi ani în ur
tovarăşii i pregătirea teoretică şi sau limba şi literatura tenis ‘de masă, şah. Mai mente el salvează viaţa pasionat .profesional. Cînd mă, tot de acest colectiv
I.E. Deva » practică. română), unde vor fi cu subliniem faptul că toate unui om. Ne revine nouă, unui medic în vîrstă nu-i inimos. De astă dată, „pro
iu numai | prinşi peste 2 000 de e- edificiile culturale şi spor apărării, această misiune. este ruşine să recunoască cesul" i-a vizat direct,
ie, ci şi l Şi în acest an, prin levi şi studenţi. De ase tive vor fi puse cu gene Avem obligaţia umană de pentru că filmul a fost
mai efi- ? grija organelor de partid menea, peste 1 500 de e- rozitate la dispoziţia tine a ajuta instanţa în misiu sincer, a spus ceva pentru
ttervenţiii- ) şi de stat, tinerii vor a- levi şi studenţi îşi vor retului. nea plină de răspundere, „Mere roşii" — oamenii halatelor albe,
vel ui cen- I vea condiţii să-şi petrea petrece vacanţa în tabe de a afla adevărul şi de pentru munca lor de adînc
teruiui E- i că zilele vacanţei în ta rele de la Sinaia, Buş Fără îndoială, organiza a lua o hotărîre justă a- în proces public umanism, i-a îndemnat la
să in- J bere, excursii, în acţiuni teni, Predeal, Borsec, So- torii vacanţei de iarnă — supra soartei unui tînăr meditaţie, la analiză, la
liste. I eultural-educative — în vata. Inspectoratul şcolar ju medic... Acuzatorul sus confruntare cu viaţa în
î expilica i cadrate în faza de masă Acţiune cu ample va deţean, Comitetul jude pectează cinstea şi corec- săşi. Şi dacă procesul ci
rpetuează l a Festivalului naţional lenţe educative va fi şi ţean al U.T.C., Consiliul titudinea, principiile fer că ai-e ce învăţa de la el, nematografic „Mere roşii"
„Cântarea României" —, judeţean al Organizaţiei me ale medicului chirurg. aceasta spune mult!
în manifestări sportive, organizarea pomului de pionierilor — vor asigu Nu-i place că acest băr Ne oprim aici. Dezbate s-a înscris cu majuscule
de muncă patriotică ş.a. iarnă. în tot timpul va ra, prin toate măsurile bat tînăr stă şi noaptea în rile, însă, din faţa com în manifestările de larg
canţei, în cadrul unităţi
Programele de măsuri stabilite, desfăşurarea în pletului de judecată au ecou educativ, merită o
caldă strîngere de mînă
nării si- -j stabilite de Comandamen lor şcolare vor funcţiona cele mai bune condiţii a spital, nu-i place că se durat mult. Apărarea a organizatorii şi cei care,
frămîntă, studiază — ar
cluburile tineretului, cu
zdrobitoare:
probe
avut
tradiţionale
activităţilor
tul judeţean pentru orga
nizarea vacanţei vor asi- programe proprii de ma vacanţei de iarnă 1977— vrea să stea lîngă un pa argumentele eticii profe prin participare, au ridi
har de whisky cu un Kent
nifestări cultural-educati-
L . gura o activitate densă 1978. ' sionale, noi, socialiste, ale cat valoarea dezbaterii î
:hile l în conţinut, cu un pro Ve şi sportive. în această superlong lipit de buze. umanismului socialist. Pen dr. Radu Nicolau (prezen
or ţ nunţat caracter politico- perioadă se vor organiza C. DROZD Nu, acuzarea nu înţelege tru participanţii la „pro tator), dr. Martin Weber
t.A. ţ astfel de calităţi. Nu înţe ces" dezbaterea a fost una (acuzator), dr. Viorica Ste
educativ, tineresc şi re lege că acestea fac parte dintre cele mai autentice la Seviciu, dr. Schullery
creativ. Consemnăm în integrantă din profilul Erwin (apărători), dr.
limeria a ) şi înălţătoare lecţii de e-
.S. Nu \ acest sens numeroasele moral al unui medic de tică. Gheorghe Mării, dr. Ligia
tip nou. Doctorul Irod do
depozita l întîlniri cu participanţi reşte să muncească con- Dar, să ne explicăm : Bochişiu, dr. Olivia Or-
i I.C.R.A. J la Conferinţa Naţională a foi'm pregătirii sale, do procesul public de la De mindean (completul de ju
işte să-şi ţ partidului, cu «deputaţi, reşte să dăruiască toată va a fost... proces cinema decată). • Şi încă o strînge
partiţiile. ( fruntaşi în producţie, vi capacitatea sa de muncă tografic pe marginea fil re de mînă : corului de
nducerea 1 zite la obiective economi bolnavilor, şi aceasta fără mului î'omânesc „Mere ro cameră al sindicatului
ridicata, ţ ce, social-culturale, mo aşa-zise „recompense" ma şii". O acţiune cu reale muncitorilor sanitari care
leaspec- numente istorice şi case teriale. valori educative, organiza a încălzit, cu lirismul pie
elicatese memoriale, care să vize tă de comitetul sindicalu selor şi al interpretării,
.unii ca ze cunoaşterea de către — Doctorul Irod nu e lui muncitorilor sanitari reuşita seară culturală de
de ba- tineri a realizărilor po un caz izolat, după cum din Deva, sub directa în la Deva.
este, din porului nostru, luptei sale doctorul Mitroi nu e o ex drumare a comitetului de
ireu ac pentru independenţă. A- cepţie. Intre ei e un con partid medico-farmaceutic. LUCIA LICIU
re decît niversarea a trei decenii
de_ la proclamarea Repu
blicii, încheierea trimes-
l trului întîi vor fi marca- \ ' "V- Un mesager al cîntecului popular
/ te în localităţile judeţu- ' 4jl|
ţ lui nostru prin spectacole . .. liilllli Mihai Bud — iinărul că El nu este numai un bun
^ artistice oferite de elevi : ruia ii dedicăm aceste rin- interpret de cintece popu
i părinţilor, oamenilor mun- - - ,mm duri — o îndrăgit cînlecul lare, ci şi un activ mem
1 cii. popular românesc încă de bru al brigăzii artistice şi
Săniuşul — una din preoc upărilc ' principale ale celor
a colectivului de montaj-
\ Dintre taberele judeţe- mici in vacanţa de iarnă. Foto;: I. VLAD mic. 1 s-a consacrat aces literar al Casei de cultură
tuia, ca artist amator, şi
i-a rămas credincios, dova din Haţeg.
dă prezenţa lui activă pe — Mihai, ce înseamnă
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR scenele de la Brad, Călan, pentru tine cintecul ?
Orăştie, Petroşani, Vulcan, — Viaţa însăşi ! In cin-
Lupeni ş.a. La Cosieşti, ca lec mă regăsesc pe mine,
şi în cadrul festivalului ju
Cum se realizează programul de deţean „Sarmis" el a spus, pe colegii de muncă, pe
oamenii din jurul mku şi
în fiecare an, prezent, cu pe toţi cei ce îndrăgesc
indica- « cerind aplauzele publicului. folclorul.
ot mo- 1 depoluare a apelor în zona Orăştie Mihai Bud a venit în ţi — De cînd ■ ai îndrăgit
rii dau ţ nutul Haţegului din Mara cintecul ? ............
Nervi, i- mureş. Prezent mereu pe — De cînd sînt, adică de
im ia ’ în baza prevederilor Le de epurare de. capacitate unităţile. Nu- peste tot se scenele căminelor culturale vreo 20 de ani. La început
se mai i gii nr. 9/1973 privind pro mai mare. De asemenea, acţionează însă suficient de la sate, mesagerul cîn-- l-am ascultat cu multă plă
cere în sat şi-n familie, iar
diagra- l tecţia mediului înconjură se insistă pe mărirea ca de consecvent pentru Ur tecului popular românesc voluţia reuşită la concursul mai tîrziu — tot cu aceeaşi
— acum solist al asamblu-
acesta i tor şi a hotărîrilor condu pacităţii bazinelor de ae- mărirea respectării tuturor lui „Bucura“ al Casei oră televiziunii „Floarea din plăcere — am începui să-l
ocede- J cerii partidului, în baza rare în vederea îmbunătă prevederilor Legii nr. 9/ şeneşti de cultură din grădină". cînt.
letelor. ^ Programului de măsuri sta ţirii conţinutului de oxigen 1973, a obligaţiilor ce re Haţeg — a încîniat cu .Pe meleagurile haţegane, Mihai Bud, mesagerul
■ călă- i bilite de biroul Comitetu din apă şi pe deshidrata vin de aici. Este necesar cintecele şi vocea sa Mihai s-a adaptat- mediului cîntecului popular româ
işteap- j lui judeţean de partid, or rea nămolului prin centri să privim cu cea mai ma mii şi mii de ţărani coo şi tradiţiilor. A învăţat, nesc, se pregăteşte continuu
deci,'şi cîntece din partea
pentru evoluţia sa în eta
rru es- ) ganelor şi organizaţiilor de fugare pentru a putea fi re atenţie şi răspundere peratori de la Baru, Pui, locului, iar la spectacole pa a doua a concursului
Galaţi, Ostrov, Sarmizege-
pentru l partid, consiliilor popu transportat lâ rampa de problema sănătăţii mediu tusa, Densuş, Toteşti, Sil- dă glas, cu talent, unor „Floarea din- grădină", pe
se im- / lare, conducerilor unităţilor gunoi. lui înconjură toi’, pentru că vaş, Cirneşti şi din alte melodii cum sint „Mindra care i-o dorim rodnică, ca
» de \ economice şi sociale le re La cele 3 ferme zooteh — în ultimă instanţă — multe sate. mea e haţegană", - ,,Pe şi prima.
rcii ta 1 vin sarcini importante în nice ale I.S.C.I.P., situaţia este vorba- de sănătatea' Dealtfel, Mihai Bud este coasta cu florile", „Slreiu- PETRE FĂRCAŞIU
j. Mai 1 menţinerea şi îmbunătăţi la ora actuală este încă noastră/, a tuturor. cunoscut şi. în ţară. Tele le, măi Streiule", .,Mindra corespondent
pentru \ rea calităţii mediului am destul de necorespunzătoa spectatorii i-au urmărit e- mea de pe măgură" etc.
esizăm l biant, îndeosebi a apelor. re. La Gelmar, unitatea DOINA COJOCARU
(Petre i în zona Orăştie, apele are, din anul 1974, docu
ent). | sînt poluate de mai mulţi mentaţia pentru construi
factori, printre aceştia în- rea unei staţii de epurare
SUL ^ scriindu-se cu „contribuţii' 1 corespunzătoare, dar lucra înălţimile Hunedoarei cresc fără contenire
substanţiale fermele Gel- rea nu a fost încă ata
SĂ FIE \ mar, Romos şi Orăştie ale cată. (Am primit asigurări
I.S.C.I.P., complexul bovin din partea directorului (Urmare din pag. 1) ca — Erou al Muncii Socia vor intra în folosinţă în si — 1978", multe secţii rapor-
tînd că muncesc în contul a-
şi ferma de vaci, întreprin I.S.C.I.P. că ea va începe liste. Dar Hunedoara îşi are derurgie, minerit, vor apare nului viitor, siderurgiştii do
derea „Vidra", întreprin anul viitor). Şi la Romos, şi poeţii şi prozatorii săi, noi unităţi ale industriei u-
de es- etajele, în elegantele sale car minerii săi, constructorii ca şoare, care să capteze forţa vedind că au înţeles îndem
trol" ? derea „Chimica", coopera indicatorii de impurificare tiere. Şi-am încercat o a- re au ridicat-o din temelii de muncă feminină, săli de nurile secretarului general
mul toi tiva „Viaţă nouă" şi deversaţi în apele uzate propiere intre înălţimile şi-i dau zi de zi dimensiuni clasă, creşe şi grădiniţe, al partidului nostru, tovară
testări S.G.C.L. Fiecare dintre ele depăşesc cu mult limitele „plămînilor" de foc ai com moderne, impresionante, pe cinematografe, săli de _ gim şul Nicolae Ceauşescu, spu
se cînd au avut înalta cinste
am •m i evacuează ape uzate, ale avizate. Aceasta din cau binatului şi înălţimile case măsura zilelor pe care le nastică, casă de cultură... să-i viziteze din nou la ei
unsuri i r i i căror încărcături cu noxe za slabei întreţineri şi lor în care trăiesc oamenii trăim. Hunedoara are astăzi La temelia de granit a acasă. „Am deplina convin
lui. Priviţi coşurile oţelăriei
şi studenţii săi.
gin depăşesc cu mult limitele funcţionării defectuoase a vechi, ale vechilor furnale prezentului şi viitorului gere că... Hunedoara va par
României socialiste — aşa
Cine cunoaşte Hunedoara
Ddului 5 . stabilite de actele norma staţiei existente. Aici, prin şi vechiului aglomerator şi de acum 20 de ani, nu mai cum o prefigurează clar şi ticipa activ, în 197S, la lupta
ispec- ţ tive în vigoare. aplicarea filtrelor vertica înălţimile coşurilor noii oţe- mult, a văzut-o cu ochii săi precis Programul partidului, care se dă pentru primul
carea Nu putem afirma că din le, se preconizează să se lării, a laminoarelor moder cum a crescut. Două exem documentele adoptate la loc în siderurgie. Ştiu că aţi
>ntrol. partea conducerilor acestor facă o epurare mai eficien ne. Primele sînt mult mai ple : acum 20 de ani, poşta Conferinţa Naţională — Hu obţinut de multe ori acest
loc şi sper că veţi face toiul
unita- unităţi nu există preocupa tă. La ferma din Orăştie scunde, privesc cu un aer de nouă era clădirea extremă a nedoara a aşezat suplimen pentru a vă menţine pe un
inferioritate spre fruntea co
,,Re- re pentru a reduce gradul a fost executată o staţie de şurilor noi. Aşa se întîmplă oraşului. Acum ea se află tar, prin siderurgiştii săi, loc fruntaş, dacă nu chiar
td că de poluare a apelor în ca epurare în 1975, dar ea n-a şi cu casele în care locuiesc în inima lui, în centrul ci numai în acest an, peste pe primul loc. Eu vă doresc
125 000 tone de fontă, mai
itatea re îşi evacuează reziduuri fost încă pusă în funcţiune siderurgiştii, minerii, con vic. A trebuit ca amil aces bine de 63 000 tone de oţel, succes în această mare în
ta să i se mai clădească un
fabri- le — rîurile Orăştie, Sibi- din cauza unor deficienţe structorii din Hunedoara. etaj. Nu mai făcea faţă so peste 20 000 tone cocs şi a- trecere !“. Hunedorenii în*
iibiu : şel şi altele, dar este încă de construcţie ! Din aceas Primele sînt mai modeste, licitărilor. Şi încă un exem proape 50 000 de tona lami tr-o deplină vrere şi holă-
rire au însoţit cu aplauze şi
Poate mult loc pentru mai bine. tă cauză, apele uzate sînt apoi ele cresc în confort şi plu : în ultimii 15—20 de nate finite pline. Dar a pus urale îndelungate cuvintele
uiu " li . • Menţionăm strădaniile în evacuate direct în ape eleganţă, aşa cum a crescut ani, locul tribunei oficiale şi mii de tone de minereu secretarului general, au ros
ii c treprinse în acest scop curgătoare, fără o preala- Hunedoara, ţara întreagă în la demonstraţiile oamenilor de fier, dolomită şi talc, con tit din mii de piepturi nu
structorii i-au adăugat noi
nou ■ S la întreprinderea „Vidra". bilă epurare. Situaţia se ultimele 3 decenii. Se desfă muncii de la 23 August s-a străluciri arhitectonice. Cu mele partidului şi al omului
şoară deci o autentică com
daca I Aici s-a reuşit să nu se rezolvă însă, deoarece aici petiţie între înălţimile mun muiat de 3-4 ori, pe măsură 2,7 miliarde lei vin hunedo din fruntea lui, tovarăşul
ce creştea oraşul. Acum i
. Păi ) mai deverseze în ape crom inti'ă în funcţiune staţia de cii şi cele ale modului în s-a găsit un loc stabil, pe renii la realizarea programu Nicolae Ceauşescu.
încrezători în ei. în cu-
ti ac- \ şi lanolină, produse din epurare nr. 3, cu eficienţă care trăiesc hunedorenii. frumoasa esplanadă de lingă lui suplimentar de dezvolta vîntul partidului, hunedore
de I import, ele putînd fi refo- ridicată. Hunedoara anului 1977, an modernul şi elegantul centru re a României iar pe harta nii muncesc cu dăruire mun
nătă- ? losite astfel în producţie, După cum am văzut din în care am trăit evenimen civic. Şi creşterile Hunedoa de frumuseţe edilitară şi citorească, comunistă pentru
i nici i în acelaşi timp, staţia de exemplele enumerate, re tele politice memorabile — rei continuă. Volumul in gospodărească a municipiu a înscrie mereu noi fapte de
re se 1 epurare nemaicorespunzînd zerve de accelerare a în care au culminat cu Confe vestiţiilor alocate în acest lui au depus în acest an o înaltă demnitate în cartea de
muncă a cărei valoare trece
ţările ^ rinţa Naţională a partidului cincinal depăşeşte un sfert onoare a muncii !
capacităţii. actuale a fabri deplinirii programului ju — are un colectiv de mun din totalul investiţiilor a- de 24 milioane lei.
cii, anul viitor va începe deţean de depoluare a a- că distins cu înaltul titlu locate în ultimii 30 de ani! La Hunedoara s-au sărbă
l torit deja citeva „revelioane GH. I. NEGREA
construcţia unei noi staţii peior mai există' în toate cu care cinstim astăzi mun- Noi capacităţi de producţie
