Page 85 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 85
Proletari din toate fărlle, unlfs-vă !
ANUL XXIX
NR. 6 265
SlMBĂTĂ,
2 4 D E C E M B R I E
1977
4 pagini — 30 bani
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC
CUM ACŢIONAŢI PENTRU A TRADUCE
IN VIAŢĂ HOTĂRlBILE INALTULuT
EXECUTIV AL C. C. AL P.C.R. FORUM AL PARTIDULUI ?
La pregătirea producţiei anii
Sub p r e ş e d i n ţ i a tovarăşului partidului, a orientărilor şi indica Comitetul Politic Executiv a ana
Nicolae Ceauşescu, .secretar general ţiilor date de tovarăşul Nicolae lizat şi aprobat propunerile referi
al Partidului Comunist Român, vi Ceauşescu, secretar general al parti toare la Statutul aosciaţiei pomicul- viitor fineni seama
neri, 23 decembrie, s-au desfăşurat dului, cu privire la ridicarea cali torilor individuali din zonele necoo-
lucrările Comitetului Politic Execu tativă a activităţii economice, folo perativizate. Asociaţia pomicultori-
tiv al C.C. al P.C.R. sirea intensivă a întregului poten lor individuali are ca scop sprijini de sarcinile programului -
Comitetul Politic Executiv a dez ţial productiv de care dispune so rea membrilor în ridicarea poten
bătut şi aprobat propunerile cu pri cietatea noastră. Activitatea de pla ţialului productiv al plantaţiilor suplimentar!
vire la îmbunătăţirea normelor ge nificare pentru cincinalul 1981— existente şi înfiinţarea de noi plan-
nerale de organizare şi dezvoltare a 1985 trebuie să urmărească asigura • taţii — pe terenurile aparţinînd
reţelei comerciale şi de alimentaţie rea economisirii resurselor materia membrilor săi —, executarea în co
publică de la oraşe şi sate, în ve le şi energetice ale ţării, ridicarea mun a unor acţiuni de interes gene Convorbire cu tovarăşul ing. MiNICĂ NEAGOIE,
derea dezvoltării coordonate, cît substanţială a gradului de valorifi ral, aplicarea legislaţiei agricole a secretar al Comitetului nyinicipal de partid Deva
mai raţionale a acesteia, în strînsă. care a acestora, promovarea largă a ţării, combaterea eroziunii solului,
concordanţă cu numărul populaţiei, progresului tehnic în întreaga eco lucrări de irigaţii, folosirea în co — Ziarul nostru a con trimestru al anului 1978.
cu creşterea volumului desfacerilor nomie naţională, sporirea producti mun a mijloacelor mecanizate ale semnat mersul continuu
de mărfuri, în condiţii de eficienţă vităţii muncii sociale, accentuarea staţiunilor pentru mecanizarea mun ascendent al îndeplinirii — Intr-adevăr, rezulta
economică ridicată. Normele gene eficienţei economice în toate sectoa planului pe acest an te comparabile'cu cerinţe
rale asigură stabilirea treptelor de rele producţiei materiale, în vede cilor agricole, aprovizionarea cu în economia municipiului le anului -viitor, în prima
organizare a reţelei şi raza lor de rea dezvoltării avuţiei naţionale şi material săditor de soi, cu îngră Deva. Cu ce bilanţ se va sa parte, au obţinut şi
activitate în cadrul localităţilor ur creşterii nivelului de trai al între şăminte chimice, combaterea dăună încheia 1977 şi această pri obţin colectivul E.M. De
bane şi rurale, amplasarea judici gului popor. Comitetul Politic Exe torilor etc. Asociaţia urmăreşte crea mă parte a cincinalului ? va (ca nivel al producţi
ei globale, de metale, pro
oasă a unităţilor comerciale, diver cutiv a stabilit răspunderile pentru rea condiţiilor pentru sporirea pro — Printr-o mobilizare ductivitate, cheltuieli şi
sificarea acestora şi mai buna lor întocmirea proiectului planului cin ducţiei de fructe şi ridicarea cali intensă a organizaţiilor de beneficii),
profilare în vederea satisfacerii în cinal şi a proiectelor programelor tăţii acestora, precum şi pentru va partid, a colectivelor ma energeti-cicnii
de la Mintia (la produc
condiţii superioare a cerinţelor popu speciale, la nivel central şi în pro lorificarea lor prin prelucrare şi rii majorităţi a unităţilor ţia de energie electrică şi
laţiei. Aceste norme sînt obligatorii fil teritorial, în toate unităţile cco- desfacere. economice din municipiu parametrii atinşi la agre
pentru toate ministerele şi organele nomico-sociale. întreaga activitate Asociaţia, organizaţie obştească, s-a reuşit ca municipiul gate), colectivul întreprin
centrale de stat şi cooperatiste care se va desfăşura sub conducerea ne se înfiinţează în zonele necooperati- Deva să raporteze, în derii ,,Avicola“ Mintia (la
au în subordinea lor unităţi dc des mijlocită a Biroului Permanent al vizate, într-unul sau mai multe sate cinstea Conferinţei Naţio- producţia de oua şi carne
facere a mărfurilor alimentare şi Consiliului Suprem al Dezvoltării ale aceleiaşi comune, prin liberul nale a partidului, un suc de - pasăre), colectivul
nealimentare, unităţi de alimentaţie Economice şi Sociale, a organelor şi consimţămînt al pomicultorilor, a- ces de prestigiu : îndepli I.M.C. Bircea (la produc
publică, librării, farmacii, precum organizaţiilor de partid. ceşlia păstrîndu-şi dreptul dc pro nirea sarcinilor de plan în ţia globală, productivita
şi pentru întreprinderile producătoa Comitetul Politic Executiv a apro prietate asupra terenului, plantaţii industrie pe primii doi te şi unele sortimente).
re de bunuri de consum care au bat propunerile cu privire la reeşa- lor şi producţiei obţinute. ani ai cincinalului cu 25 Desigur, economia muni
magazine de prezentare. lonarea graficului de majorare a Comitetul Politic Executiv a exa de zile mai devreme, în cipiului în ansamblu de-
Comitetul Politic Executiv a ana retribuţiei, astfel incit clapa I a ma minat apoi Şi a aprobat propunerile ■ cea- mai hidre parte dtt- i!i;ii-r:r.-.ă de pe o ba/n mai
lizat şi aprobat programul de măsuri jorării să se încheie la 1 iunie 1978, cu privire la Statutul asociaţiei torilă activităţii rodnice solidă de realizări şi ex
pentru elaborarea proiectului planu şi nit ia 1 septembrie, aşa cum se crescătorilor individuali de bovine din acest an. O contribu perienţă, sarcinile sporite,
lui cincinal de dezvoltare economi- prevăzuse iniţial. Această măsură — şi ovine din zonele necooperativi- ţie esenţială la-acest suc .mobilizatoare, ale celui
co-socială a României in perioada zale. Măsurile supuse aprobării Co ces au adus-o organizaţii . de-al Irei-lea an al -cinci
Î981—1985, în vederea transpunerii luată din iniţiativa tovarăşului mitetului Politic Executiv ţin seama le de partid .şi colectivele nalului.
în viaţă a prevederilor Programului Nicolae Ceauşescu, secretar general de solicitările şi propunerile făcute de muncă de Ja E.M. De
partidului de edificare a societăţii al partidului, — se înscrie pe linia va, I.E. Mintia, IJVÎ.C. — Vorbiţi de o sarcină
socialiste multilateral dezvoltate şi înfăptuirii hotăririlor Conferinţei în cadrul Consfătuirii agricultorilor Bircea, ,,Avicola“ Mintia, mobilizatoare, în care de
înaintare a României spre comu Naţionale dc ridicare continuă a ni din localităţile necooperativizate, dc I.R.E. Deva, S.U.T. şi al sigur, se include şi con
diferiţi specialişti care lucrează în
nism. Comitetul Politic Executiv a velului de trai al oamenilor mun zona de deal şi munte, de organele tele. Prin îndeplinirea tribuţia la realizarea Pro
stabilit ca în centrul activităţii dc cii. Prin noua eşalonare, personalul agricole judeţene. Ele au în vedere înainte de termen a pla gramului de măsuri supli
alcătuire a viitorului cincinal să muncitor din ramurile respective va nului pe cei doi ani, dar mentare pentru dezvolta
stea aplicarea fermă a Uolărîrilor beneficia, în plus, de fonduri de mai ales prin rezultatele rea economico-socială a
adoptate de Conferinţa Naţională a peste 2 miliarde lei. (Continuare în pag. a 4-a) ţării pînă în 1980 adoptat
ce s-au obţinut şi se obţin de Conferinţa Naţională
în acest an, vom încheia
prima parte a cincinalului a partidului, la înfăptui
ÎN SPIRITUL HOTĂRÎR1I Şl AL CHEMĂRII cu. ,o prod ucţie industrială rea în bune condiţii alun
ga jamcntului organizaţiei -
CONGRESULUI ŢĂRĂNIMII suplimentară în valoare judeţene de partid de 5
de 200 milioane lei. cu de miliarde lei. Cum s-a a-
păşirea productivităţii pla sigurat, în detaliu, pregă
nificate cu 22 000 lei/lu- tirea producţiei anului
Maximă responsabilitate fată de crător, cu zeci de milioa viitor ?
ne de lei economii la chel — în 1978, de care he
tuielile de producţie şi re mai despart puţine zilje,
gospodărirea judicioasă 0 alizarea planului de in- ___________ _
producţia , industrială a
vestiţii cu un plus de 78 municipiului Deva va
milioane. creşte intr-un ritm de 18
Secretarul general al rezultate' demne de eviden — Deci se poate spune, la sută, dat fiind faptul
partidului, t o v a r ă ş u l ţiat se prezintă C.A.P. pe baza realizărilor obţi că în acest cincinal se va
Nicolae Ceauşescu, a sub Brad, Banpotoc, Şoimuş, nute, că cea mai mare
liniat cu mai multe prile Băcia, Haţeg şi altele. Sînt parte a unităţilor econo dubla. Intrucît angaja
juri necesitatea ca toate însă şi unităţi, ca de pildă mice reprezentative ale mentul municipiului la
programul
suplimentar
unităţile agricole şi_ toţi C.A.P. Jeledinţi, Ribiţa, municipiului au lucrat în
deţinătorii de pămînt să Sălaşu de. Jos, Gurasada şi C.S. Hunedoara, uzina nr. G, reparaţii electrice. Ulccistul trimestrul IV la nive este de peste 650 milioa-
acorde maximă grijă folo Sălaşu de Sus, care nu Mircea Vilccanu, lăcătuş montator, este evidenţiat în între lul principalilor indicatori
cerea socialistă lună de lună. El caută permanent să ridice
sirii cu chibzuinţă a fon şi-au îndeplinit integral o- ştacheta calităţii la lucrările pe care le execută. prevăzuţi pentru primul (Continuare în pag. a 2-a)
dului funciar, să înlăture bligaţiile ce le-au revenit Foto : N. NEGRU
orice risipă sau degradare privind extinderea supra
a lui, acesta constituind feţei arabile.
avuţia naţională cca mai O preocupare aparte se SĂPTĂM1NA pensie a muncitoarelor E- EXPOZIŢIE DE PICTURĂ care-şi satisfac stagiul mi- f
dc preţ. Considcrînd că impune în legătură cu re LITERAR-MUZICALĂ caterina Licescu şi Ana litar la unitatea de pom- 1
înfăptuirea imperativelor cuperarea suprafeţelor BRĂDEANĂ Vulcu. Timp de peste 20 Astăzi la ora 17, la Gale pieri din Deva. i
amintite reprezintă una scoase din producţia agri de ani, cele două munci riile de artă din Deva se
toare au fost o frumoasă
Azi -începe la Brad ac
din sarcinile de căpetenie colă. Din cele 160 ha scoa ţiunea educativă „Săptămî- pildă de hărnicie şi dăru deschide expoziţia do pic CÎSTIGĂTORII
pentru toţi lucrătorii din se din producţie au fost ire în muncă. Acum se tură cu tematică din lupta CONCURSULUI
recuperate 145 ha din te na Jiterar-muzicală bră-
agricultură şi pentru toţi deană“ aflată la cea de-a bucură de binemeritata o- pentru independenţă a po „CINE CUNOAŞTE
cetăţenii patriei, documen renuri neproductive prin doua ediţie. In cadrul săp- dihnă. porului român, inspirată AGRICULTURĂ CÎST1GĂ
contribuţia
beneficiarilor
tele Congresului ţărănimii tămînii vor fi organizate 1
La Casa agronomului din
evidenţiază faptul că tre de investiţii. Suprafeţe mai recitaluri de poezie, întîl- de la o zi la alta Mintia, a avut loc faza l
niri ale publicului cu mem
mari au recuperat Î.E.C.
buie depuse eforturi sus Mintia (46 ha la C.A.P. brii cenaclului „George judeţeană a concursului I
ţinute în scopul ridicării Coşbuc“, concerte corale şi „Cine cunoaşte agricultură \
capacităţii productive a Ruşi), I.E. Haţeg (la C.A.P. de muzică foile, seri de „NE MÎNDRIM CU EL" din faptele prin care s-a cîştigă". Pe locurile I s-au l
pămîntului, apărării, con Sîntămăria-Orlea şi Rîu de poezie ş.a. edificat Republica a cărei clasat următorii coopera- J
lori : Cornca Rcmus (C.A.P. I
servării şi utilizării inten Mori), Combinatul minier Săptămîna culturii se va La lotul II construcţii, a treizecea aniversare o Sîntandrei) — la sectorul !
încheia în 29 decembrie cu
sive a tuturor suprafeţelor Petroşani şi I.C.S.H., toate Spectacolul „Omagiu dc a- care acţionează la furnale vom sărbători în curînd. Dc cereale şi plante tehnice, <
precum şi în vederea ame .suprafeţele respective pu niversarea Republicii" pre le de pe platforma siderur asemena, vor fi expuse lu Maria Culda (C.A.P. Vaţa /
gică din Călan munceşte şi
najării şi valorificării unor ţind fi luate în cultură în zentat dc formaţiile artisti tinărul subinginer Ion Mar crări cu teme din lupta de Jos) — la sectorul de \
creştere a animalelor. An- l
terenuri neproductive. condiţii optime. O seric de ce ale oraşului. tin. Bine pregătit profesio pompierilor militari şi. ci gela Sidoa (C.A.P. Brad) >
Din prevederile progra alte unităţi nu şi-au înde DUPĂ 20 DE ANI nal, harnic şi conştiincios vili pentru apărarea bunu- — la sectorul legumicultu- ţ
mului judeţean de dezvol plinit însă sarcinile ce în muncă, obţine zi de zi -rilor poporului împotriva ră, Anica Tăşală (C.A.P. i
tare a agriculturii, coope le-au revenit în această Colectivul de muncă al rezultate deosebite. Pe bu incendiilor. Peşteana) — la sectorul j
rativele agricole au reali privinţă. Astfel de situaţii E.G.C.L. Orăştie a organi nă dreptate spun construc Cei doi artişti plastici, pomicultură. Ciştigătorilor ^
zat în acest an creşterea se întîlnesc în cazul I.L.F., zat într-un cadru educativ torii, tovarăşii săi de mun Ilic Popa şi Simion Făget li ş-au oferit premii în i
şi emoţionant ieşirea la că : „Nc mîndrim cu el“ ! sint militari în termen obiecte. 1
suprafeţei arabile cu 412 l
ha din 500 planificate. Cu (Continuare in pag, a 2-a) U-