Page 86 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 86
DRUMUL SOCIALISMULUI ]
Pag. 2
UUU.TUIK
Iei Sumino docymenlelor sppip
o P.C.R.
Activitatea de cu M AC] MAŢI ITRU A 1 IAC iUCE li VIA] Ă
propaganda, HOTÂRÎBILE «ALTULUI FOUUi AL PARTIDULUI?
^ ffk i b e na an am finalizat prevede fleţitoare chemare şi acţio
a La pregătirea producţiei anului rile de pian la producţia nează zi de zi, fiecare la
locul său de mimcă, pen
globală şi marfă cu mult
viitor ţinem seama de înainte de termen, reali- tru a nu da nici un produs
de slabă calitate. De ase
zînd suplimentar un în
roinilor de producţie sarcinile programului suplimentar! semnat volum de produse menea, am reţinut că din
fizice. La F.P.R. Baru pro
programul de creştere su
ducem, după cum se ştie, plimentară a producţiei in DE-
(Urmare din pag. 1) Zilele trecute, am anali cărămizi refractare, plăci dustriale în perioada 197C—
Pornind de la faptul că ai muncii la creaţia şliinţi- zat în secretariatul co
menirea propagandei este fico-tehnică din cadrul Fes ne lei, se impune ca în mitetului municipal de -termoizolante şi prafuri e- 1980, sarcini însemnate re
de a mobiliza la acţiune tivalului naţional „Cîntarea 1978 să dăm o producţie partid stadiul pregătirii xoterme pentru C.S. Hu vin şi colectivului nostru,
practică, la unirea eforturi României", au fost mai bine în plus de cel puţin 200 nedoara. De aceea, • sarci pentru a căror materializa
lor pentru înfăptuirea în folosiţi specialiştii, comisiile milioane lei, la care să producţiei anului viitor, nile mari pe care partidul, re acţionăm de pe acum,
viaţă a politicii partidului, la inginerilor şi tehnicienilor, în general, pregătirile e- Conferinţa Naţională le-au cu insistenţă. Lucrătorii
transformarea fiecărui om cercurile inovatorilor. în ca contribuie în mod echita fectuate asigură desfăşu pus în faţa metalurgiei, ne noştri sînt mobilizaţi cu
al muncii într-un militant drul acestei acţiuni cu un bil ţoate unităţile econo rarea normală a producţi vizează deopotrivă şi pe toţii în aceste zile pentru
activ, organizaţiile de partid înalt simţ de răspundere mice. Pregătirea produc ei din primele zile ale
din oraşul Brad sînt spriji muncesc inginerii Keill ţiei anului 1978 trebuie să noului an. Intrînd însă în noi. Ne revine obligaţia de îndeplinirea planului anual
nite pentru a folosi mai bine Ottmar, Kisely Andrei, Nico ţină seama şi de sarcinile a spori continuu producţia înainte de termen şi la pro
tortele, formele şi mijloace lae Moga de la I.M. Barza, programului suplimentar, detalii s-a constatat că la materială şi, în mod deo ducţia fizică, ca şi Ia indi
le de care dispun în scopul Vasile Lungu, Virgil Pocnar, întreprinderea de lianţi, sebit, de a ridica perma catorii de eficienţă. Nu
îndeplinirii sarcinilor econo Ioan Drăghiţă de la Uzina de saltul calitativ revolu fabrica de mobilă, trustul nent calitatea produselor, mai pe primele două deca
mice şi angajamentelor în de utilaj minier Crişcior etc. ţionar cerut de documen de construcţii, ţesătoria pentru că, aşa cum subli de din decembrie am rea
întrecere. Deosebit dc valoroase se tele Conferinţei Naţionale de mătase, F.N.C. Mintia nia secretarul general al lizat peste sarcinile de
în acest cadru, o atenţie dovedesc iniţiativele colecti a partidului, precum şi nu era asigurată aprovi
deosebită se acordă învăţă velor de conducere ale sta recuperarea unor rămî- partidului nostru, tovară plan ale perioadei 40 tone
mântului poiitico-ideologic ţiilor de radioficare de la neri în urmă înregistrate zionarea tehnico-materia- şul Nicolae Ceauşescu în de cărămizi refractare, 20
de partid şi al organizaţii nivelul oraşului şi I.M. în unele unităţi. Anul vii lă. Întreprinderea de li Raportul prezentat la Con tone de prafuri exolerme,
lor de masă, în care sînt Barza, care au făcut din tor va trebui sporită con anţi nu avea încă reparti ferinţa Naţională : „A ve 40 tone de plăci termoizo
încadraţi 17 000 de oameni rubricile săptămînale „La ţia de zgură granulată nit timpul să transformăm lante, precum şi alte pro
ai muncii, conţinutului său microfon conducătorul proce tribuţia minerilor la dez (parcă am aduce-o din cantitatea într-o nouă ca duse. Totodată, pregătim
tematic şi nivelului calita sului de producţie" o tribu voltarea bazei de materii im.port şi nu de la unită litate. Aceasta este cerinţa temeinic producţia anului
tiv al acestuia. Sc au în ve nă a mobilizării şi antrenă prime interne, în dome primordială de care depin viitor, îneît să demarăm
dere, in primul rînd, pro rii colectivelor de oameni ai niul materialelor de con ţile siderurgice din ju
bleme arzătoare ale vieţii muncii la realizarea exem strucţii se cere asigurarea deţ !), de cărămizi refrac de viitorul industriei ro cu bine din primele zile,
noastre economice, îndepli plară sub aspect cantitativ unei producţii de ciment tare şi saci. La fabrica de mâneşti, viitorul întregii e- să ne putem îndeplini şi în
nirea cincinalului, căile de şi calitativ a sarcinilor de la nivelul dotării cu mij mobilă nu era contractat conomii naţionale" . 1978 sarcinile mobilizatoa
sporire a eficienţei econo producţie. nimic -din repartiţiile de întreprinderea noastră, re care ne stau în fată.
mico, reducerea cheltuieli-, loace fixe, prin scurtarea cherestea, plăci P.F.L., toţi lucrătorii sînt deplin Ing. VALENTIN JITEA
lor materiale, aplicarea prin Munca permanentă cu oa termenelor de atingere a conştienţi de această însu- directorul F.P.R. Baru
cipiilor eticii şi echităţii so menii, cunoaşterea preocupă parametrilor proiectaţi la lacuri şi combustibili, iar
cialiste în înfăptuirea repar rilor şi dorinţelor exprima liniile de fabricaţie de la la trustul de construcţii Mecanizatorii noştri vor executa
tiţiei, ca şi în întreaga via te de aceştia a dat. naştere Chişcădaga, precum şi — cimentul şi prefabrica
ţă sociaiăj adîncirea demo unor iniţiative muncitoreşti : amplificarea volumului de tele (cu excepţia panouri
craţiei socialiste, întărirea „Să _ lucrăm o zi pc săptă- panouri mari şi prefabri lor mari). numai lucrări de calitate
rolului conducător al parti mînă cu electrozi economi
dului, educarea comunistă a siţi" la Uzina dc utilaj mi cate puse la dispoziţia Faţă de această situaţie Am citit cu mult interes drul SM.A. Dobra sînt pă
cadrelor de conducere etc. nier, „Nici un vugonet de şantierelor de către .IM.C. au fost luate măsuri ca în Raportul prezentat de tova trunşi de importanţa mun
minereu rebutat", „Brigadă,
La punctele de informare revir şi schimb de produc Bîrcea şi S.U.T. Sarcini fiecare unitate să se ana răşul Nicolae Ceauşescu cii lor, de faptul că de ea
poiitico-ideologică de la co ţie şi educaţie socialistă" ia calitative deosebite se pun lizeze decadal stadiul pre Conferinţei Naţionale a depinde, în ultimă instan
mitetele de partid ale I.M. I.M. Barza şi altele. Prin şi în faţa colectivelor de gătirii producţiei şi in partidului, înaltul forum al ţă, obţinerea de producţii
Barza, Uzina de utilaj mi modul în care organizaţiile la Ţesătoria de mătase vestiţiilor anului viitor şi comuniştilor noştri, şi am agricole superioare.
nier din Crişcior, autobaza de partid au stabilit măsuri Deva şi Termocentrala ca în câteva zile să se în reţinut ce sarcini ne revin Insuşindu-şi sarcinile ce
de transporturi auto, la de înfăptuire a obiectivelor Mintia, aici îndeosebi în cheie, practic, contractă nouă, mecanizatorilor, în Ic revin, treeînd cu hotă
clubul inginerilor şi tehni acestor iniţiative au făcut ce priveşte siguranţa func rile de materiale.
cienilor se organizează cu să crească răspunderea mun dezvoltarea viitoare a agri râre la aplicarea lor în via
regularitate expuneri prac ţionării agregatelor şi re culturii. In Raport se arată ţă, comuniştii din organi
tice, urmate de demonstraţii citorească, simţul datoriei şi ducerea consumului de Convorbire consemnată de că : „Staţiunile pentru me zaţia noastră de partid,
al spiritului tovărăşesc de
ni aplicaţii potrivit preocu echipă. combustibili. * I i. MÎRZA canizarea agriculturii, sec toţi mecanizatorii vor de
pării, calificării şi pregătirii ţiile acestora, integrîndu-se pune o muncă susţinută şi
de cultură generală a oame Folosind variatele şi mul direct în activitatea coope permanentă pentru execu
nilor muncii. tiplele forme şi mijloace ale indapiinlod şi depăşind ritmic rativelor agricole de pro tarea la timp şi de calita
propagandei ■ de partid, ale
A intrat în practica con muncii politice de masă, sar ducţie, preluînd sarcina te a reparaţiilor la tractoa
siliilor de educaţie politică cinile şi îndemnurile secre realizării lucrărilor de iri re şi celelalte maşini agri
si cultură socialistă organi sarcinile de pian la toţi indicatorii,
zarea unor manifestări cu tarului general al partidului, gaţii, trebuie să poarte răs cole complexe, în aşa fel
tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
o bună aderenţă în mase date la Conferinţa Naţiona ia toate sortimentele punderea directă pentru îneît, să ne aducem o con
datorită responsabilităţii .cu lă, precum şi cu prilejul re desfăşurarea în bune con tribuţie pc măsura răspun
care sînt pregătite, a pro diţii a activităţii in coope derii ce nc-a fost încredin
blemelor abordate, a învăţă centei vizite de lucru în ju Colectivul de muncă al înaltului forum al comu rative, pentru realizarea ţată la sporirea an de an
deţul Hunedoara, colectivele
mintelor desprinse pentru de oameni ai muncii din o- Fabricii de produse refrac niştilor români, ia însufle- producţiei planificate". A- a recoltelor în cooperative
activitatea practică din uzi raşul Brad au raportat rea tare Baru şi-a racordat ţitorul program de creşte cest fapt va trebui să-l a- le agricole dc producţie.
nă. lizarea integrală a sarcini din primele zile de după re .suplimentară a produc vem mereu în faţă, să-- ne
• Organizarea unor sesiuni Conferinţa Naţională a ţiei materiale pînă în anul orienteze activitatea în vii NICOLAE NEMEŞ
de comunicări, schimburi de lor de plan pe acest an cu partidului întreaga capa 'iS80. Noi am obţinut şi în tor. şeful formaţiei de lucru
experienţă, simpozioane, me 37 de zile mai devreme, ceea citate şi energie creatoare de la atelierul mecanic,
se rotunde, conferinţe şi ex ce permite ca pînă la sfir- la istoricele hotărâri ale anii trecuţi rezultate bune Lucrătorii celor două sec
şitul anului 1977 să dăm pa
puneri pe teme ca : „Metode în producţie, iar în acest ţii şi trei formaţii din ca- S.M.A. Dobra
moderne de descoperire a triei o producţie industrială
suplimentară în valoare de
zăcămintelor de materii pri
me", „Valorificarea superi 74 milioane lei, 150 mii iei ÎNGRIJITORI Maximă responsabilitate faţă de
valută ia export, 8100 lei
oară a minereurilor aurifere productivitatea pe om al DE ANiMALE
sărace", la I.M. Barza ; „As
pecte actuale şi de perspec muncii, 7,4 milioane lei be FRUNTAŞ! gospodărirea Judicioasă a pămîntulm
tivă privind exploatarea neficii, să depăşim planul
anual de investiţii cu 3 mi
subsolului în regiunea Mun I Cooperativa agricolă
ţilor Apuseni", la Casa de lioane, din care 900 mii lei ; de producţie din Pe- (Urmare din pag. 1) ciului judeţean de cadas C.A.P. Haţeg, Romoşel, Bo-
cultură, „Preocupări pentru la construcţii-montaj. | treni şi-a îndeplinit in- tru şi organizarea terito şorod, Geoagiu, Toteşti,
introducerea sudurii automa Evaluînd eforturile con ; tegral planul anual de I.J.G.C.L., întreprinderii riului au fost întocmite Peştcana etc. Proiecte de
te şi semiautomate în cadrul ştiente depuse de oamenii i livrare la lapte, încă proiectele de organizare acest gen mai elaborăm
fluxurilor tehnologice folo muncii din oraş pe primii { din luna noiembrie, ceea de panificaţie Deva, necesare pentru aproape pentru C.A.P. Beriu, Deva,
site de Uzina de utilaj mi doi ani ai actualului cinci | ce-i va permite să pre- U.J.C.C. Lipsa de preocu Orăştie, Răduleşti şi Oha
nier", „Procedee pentru creş nal, rezultă un avans de pare a conducerilor aces toate unităţile agricole din
terea productivităţii muncii două luni şi 10 zile, de- | dea în plus peste tor unităţi se reflectă ne judeţ. Pentru cele 13 ba. Tot în anul acesta au
Sn subteran", la mina Ţebea, monstrînd prin aceasta un j 4 000 1 pînă la sfârşitul gativ în producţia agrico- C.A.P. şi 3 I.A.S. care nu fost terminate proiectele
şi altele, constituie preocu înalt spirit de responsabili anului. In fruntea ■ în , lă, deoarece terenurile care au încă proiecte, le vom de amenajare şi ameliora
pări permanente ale orga tate muncitorească în opera trecerii pentru depăşi trebuiau recuperate sînt realiza pînă la sfîrşitul a- re a pajiştilor naturale la
nelor şi organizaţiilor de de înfăptuire a programului rea producţiei marfă se cuprinse în planul de pro nului viitor. Dc asemenea, C.A.P. Dobra, Cinciş, Nuc
partid ia care sînt antrenate suplimentar de dezvoltare situează îngrijitorii de şoara, Sălaşu de Sus şi
cadrele tehnice şi de specia economico-socială a ţării, o animale Anton Lăcă ducţie. în acest an elaborăm pro Beriu.
litate din unităţi, conduce însemnată contribuţie a mi tuş, Nicolae Moldovan Un alt aspect negativ iectele privind organizarea
rile întreprinderilor, ale or nerilor din Ţara Zarandului privind folosirea pământu teritoriului şi exploatarea In ceea ce priveşte ca
ganizaţiilor de masă şi ob la înflorirea patriei socialiste. şi alţii din brigada con lui se întîlneşte la o scrie agricolă (rectificare de ho dastrul funciar, în acest
şteşti. dusă de Nicolae Sîntă- de cooperative agricole tare, fundamentarea agro an s-au realizat lucrări pe
Cu sprijinul comisiei oră AUREL BENEA mărean. (Horia Marcu, care nu efectuează lucră tehnicii, asolamentele) pen 18 000 ha, urmărind ţine
şeneşti pentru stimularea secretar a! Comitetului inginer şef la C.A.P. î rile agricole de-a lungul tru amenajarea dc de- rea unei evidenţe clare a-
participării masei de oameni orăşenesc de partid Brad Petreni). supra stării fondului fun
curbelor de nivel penti u a socare-irigaţii din zona
combate eroziunea solu Clopotiva — Ostrov — Peş- ciar pe deţinători şi cate
lui, nu întreprind acţiuni teana — Densuş — Toteşti gorii de folosinţă. O acţiu
de masă pentru curăţirea şi Unirea. ne nouă începută în aeest
terenurilor de vegetaţie Cu scopul de a sprijini an este introducerea ca
lemnoasă nefolositoare, sc întocmirea proiectelor de dastrului în localităţi. A-
complac în situaţia de a profilare şi dezvoltare a ceastă lucrare s-a realizat
risipi terenuri din cauza consiliilor intercooperatis- pentru 12 localităţi din zo
drumurilor inutile. Aseme te au fost întocmite schiţe na Brad.
nea situaţii se întîlnesc la de organizare a teritoriu De o deosebită însemnă
C.A.P. Spini, Roşcani, Ciu lui şi folosire raţională a tate pentru creşterea pro
la Mare, Mărtineşti, Dineu lui pentru consiliile inter- ducţiei agricole şi a efici
Mare, Bretea Română şi cooperatiste Geoagiu, To enţei economice în aceas
în alte unităţi. Aceste uni teşti, Simeria şi Deva. In tă ramură de bază a eco
tăţi au şi o situaţie econo- nomiei naţionale este a-
mico-financiară necores preocuparea noastră a stat plicarea cu perseverenţă a
punzătoare, deoarece pre şi stă în continuare elabo tuturor proiectelor care vi
şedinţii şi cadrele tehnice rarea proiectelor necesare zează ridicarea gradului de
nu se preocupă de folosi modernizării şi intensifică folosinţă a pămîntului.
rea intensivă a fondului rii producţiei pomicole.
funciar. Au fost întocmite aseme Ing. NICOLAE IORDAN
In scopul de a da soluţii nea proiecte şi s-a trecut şeful Oficiului judeţean de
Fabrica de bunuri metalice Arad, secţia umbrele Brad. In atelierul de acoperiri sal-
vamcc lucrează echipa condusă de comunistul Emil Intlrieş. Colectivul acesteia se siluea- eficiente de gospodărire a la materializarea lor într-o cadastru şi organizarea
za continuu in primele rintUiri ale întrecerii, pământului, prin grija Ofi- serie de unităţi cum sînt 3 teritoriului