Page 89 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 89
Prolefarî din toafe fările, unlfi-vă!
ANUL XXIX
NR. 6 2fi6
DUMINICA,
25 DECEMBRIE
1977
4 pagini — 30 hani
ŞEDINŢA BIROULUI EXECUTIV CONSILIUL DE STAT
HOTĂRÎRiLE CONFERINŢEI NAŢIONALE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
AL CONSILIULUI NATIONAL •
A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN 13 E O R IED T
AL OAMENILOR MUICII PRIVIND REEŞALONAREA PE RAMURI
Participare lat mai largă SI ACTIVITĂŢI Â MAJORĂRI? RETRIBUŢIEI
Sub preşedinţia tovară în prima etapă a acestui PREVĂZUTE PENTRU ETAPA I 1978'
şului Nicolae Ceauşescu, cincinal.
§ săniilor muncii secretar general al Parti In cadrul şedinţei, to Pe baza hotărîrii Comi publicii Socialiste România
dului Comunist Român, varăşul Nicolae Ceauşescu tetului Politic Executiv al d e c r e t e a z ă :
preşedintele Republicii So a subliniat sarcinile noi, Comitetului ' Central al Articol unic. — Artico
ia înfăptuirea actului cialiste România, preşedin vin organelor şi organiza Partidului Comunist Ro lul 4 din Decretul Consiliu
de mare răspundere, ce re
tele Consiliului Naţional al
mân cu privire la reeşalo
lui de Stat nr. 188/1977,
Oamenilor Muncii, sîmbătă ţiilor de partid, de sindicat narea graficului de majo pentru aplicarea majorării
de justiţie 24 decembrie, a avut loc şi tineret, adunărilor gene rare a retribuţiei, astfel muncitor se modifică în
retribuţiei
personalului
rale şi consiliilor oameni
şedinţa Biroului Executiv
al Consiliului Naţional al lor muncii, consiliilor de incit etapa I a majorării să ceea ce priveşte eşalonarea
se încheie la 1 iunie 1978,
Măsurile cu privire la juridică încă din faza de Oamenilor Muncii. conducere ale unităţilor faţă de 1 septembrie 1978, majorării retribuţiei pe ra
perfecţionarea activităţii urmărire penală, limita Biroul Executiv a discu cooperatiste, în direcţia muri şi activităţi pentru
organelor de justiţie, pro rea duratei arestării pre tat planul de acţiune pri mobilizării tuturor celor cit a fost prevăzut iniţial. etapa I 1978, după cum ur
curatură şi ale Ministeru ventive şi, în fine, respec vind desfăşurarea adunări ce muncesc la înfăptuirea Consiliul de Stat al Re mează :
lui de Interne şi la îmbu tarea cu stricteţe a pre lor generale anuale ale sarcinilor ce revin fiecărei Nr.
Data
nătăţirea legislaţiei Repu zumţiei de nevinovăţie în oamenilor muncii, organi unităţi din planul naţional crt. R a m u r a majorării
blicii Socialiste România, baza căreia „pînă la sta zarea întrecerii socialiste unic.
adoptate de Conferinţa bilirea vinovăţiei cuiva, pe anul 1978, modul în Secretarul general al 1. Industria petrolului, a gazelor şi de extracţie
Naţională a partidului, re acesta, este considerat ne care s-a aplicat în viaţă partidului a indicat unele a gazului metan • I I 1978
prezintă o parte compo vinovat". Hotărârea Comitetului Po măsuri de îmbunătăţire în 2. Lucrări geologice şi de foraj I I 1978
nentă a măsurilor pri Sub aspectul orientări litic Executiv al C.C. al continuare a organizării 3. Transporturi (inclusiv transportul orăşenesc) 1 II 1978
4. Industria pielăriei, blănăriei şi încălţămintei
vind perfecţionarea demo lor privitoare la perfec P.C.R. în legătură cu îm consiliilor oamenilor mun 5. Industria sticlei, porţelanului şi faianţei 1 II 1978
1 II 1978
craţiei noastre socialiste. ţionarea sistemului de bunătăţirea activităţii con cii, precum şi de sporire a 6. Telecomunicaţii 1 II 1978
Aceste măsuri prevăd a- sancţionare a celor care siliilor oamenilor muncii răspunderii, în cadrul a- 7. Industria materialelor do construcţii 1 IU 1978
sigurarea cadrului organi au săvîrşit abateri sau din unităţile industriale, cestor organisme, a repre 8. Industria energiei electrice 1 III 1978
zatoric necesar participă încălcări ale legii este de construcţii şi transpor zentanţilor organizaţiilor 9. Industria poligrafică 1 III 1978
rii tot mai lărgi a mase demn de subliniat princi turi, măsurile politice şi de tineret şi de femei, pre 10. Industria celulozei şi liîrtiei 1 III 1978
lor de oameni ai muncii piul potrivit căruia, pro organizatorice pentru în cum şi o mai bună repar 11. Industria exploatării şi prelucrării lemnului 1 IV 1978
la înfăptuirea justiţiei şi cesul de reeducare a per deplinirea sarcinilor ce re tizare a sarcinilor între 12. Silvicultură 1 V 1978
la activitatea de legifera soanelor care săvîrşesc a- vin tuturor unităţilor eco- toţi membrii consiliilor. 13. Industria locală şi activităţile cuprinse la alte 1
ramuri ale industriei
re, schimbarea structurală bateri sau încălcări ce nu ■'nomico-sociale din planul T o v a r ă ş u l Nicolae 14. Ocrotirea sănătăţii, asistenţă socială 1 V 1978
V 1978
a sistemului de sancţiona prezintă un grad ridicat naţional unic de dezvoltare Ceauşescu a cerut consilii 15. Administraţie, instituţii financiaro 1 V 1978
re şi reintegrarea socială a de pericol social trebuie pe anul 1978, proiectul lor oamenilor muncii să 16. Industria cooperatistă 1 VI 1978
celor care au comis aba să se desfăşoare, de regu planului de muncă al Con acorde o deosebită atenţie 17. Gospodăria comunală, de locuinţe şi alte
teri de la legile ţării şi lă, fără privare de liber siliului Naţional al Oame ridicării pe o treaptă su prestări de servicii neproductive 1 VI 1978
perfecţionarea continuă a tate, sub ^ supravegherea nilor Muncii şi Biroului E- perioară a laturilor de or 18. Circulaţia mărfurilor 1 VI 1978
formelor de prevenire a colectivelor de muncă din . xecutiv, probleme privind din calitativ ale . întregii 19. Invăţămînt, cultură şi artă, presă, edituri,
săvîrşirii unor asemenea unităţile socialiste, prin introducerea în unele în activităţi economice, întă 20. radio, cinematografie 1 VI 1978
1 VI 1978
Cultură fizică
fapte. prestarea unei activităţi treprinderi, înccpînd cu ririi ordinii şi disciplinei 21. Uniuni, asociaţii şi celelalte activităţi care nu
De o mare însemnătate utile — muncă fiind prin data de 1 ianuarie 1978, a în toate sectoarele de ac sint nominalizate 1 VI 1978
sînt măsurile de înfiinţare cipal factor de îndreptare săptămînii de lucru de 4G tivitate, aplicării neabătu NICOLAE CEAUŞESCU
a consiliilor de judecată şi reintegrare socială. A- de ore şl reeşalonarea gra te a principiilor muncii şi
muncitoreşti din unităţile ceastă prevedere constitu ficului de majorare a re Preşedintele
socialiste şi cele ale oa ie o expresie a umanis- tribuţiei oamenilor muncii (Continuare în pag. a 4-a) Republicii Socialiste România
menilor muncii din cadrul . mului nosteu socialist me
C.A.P. şi de pe lingă con nit să contribuie la spo
siliile populare, cu jude rirea rolului colectivelor 151 MILIOANE LEI zarea sarcinii de 5 miliar şi Eronim Rus), pe locul ÎN ZIARUL DE AZI
cători populari, aleşi din de oameni ai muncii în de lei, pe care . judeţul Hu ii — echipa şcolii profe
Colectivul de muncă al
rîndul oamenilor muncii, întărirea legalităţii, ree întreprinderii mecanice O- nedoara o are de realizat sionale (Ion Chiciudeanu
în cadrul programului su
şi Aurelia Popescu), iar pe
precum şi generalizarea ducarea celor care au co răştie a realizat în acest plimentar în actualul cin locul III — echipa anului Documentele
participării la toate in mis abateri sau infracţi an adevărate recorduri de cinal. II (Ion Bazavan şi Rodica
stanţele a judecătorilor uni şi redarea lor socie hărnicie : prevederile pla Roman). Cîştigătorilor li Conferinţei
populari alături de cei de tăţii ca elemente utile. nului pe primii doi ani ai s-au oferit premii In o- Naţionale a
profesie. Este diferenţiat siste cincinalului au fost înde biecte. (AL Tuza, cores
O importanţă deosebită mul sancţionator al mi plinite din 30 iunie, iar pondent). partidului, vast
planul anual a fost reali
pentru perfecţionarea ac norilor şi al tinerilor în zat încă de la data de 28 program de
tivităţii organelor judici tre 18—21 ani, dîndu-se noiembrie. EXPOZIŢIE
are o au principiile de în posibilitatea judecătorilor Rezultatele obţinute au CONCURS PE TEME DE DE ARTĂ PLASTICA acţiune
făptuire a justiţiei : res să facă o mai bună indi permis ca, pe baza produc PROTECŢIA MUNCII
pectarea neabătută a Con vidualizare a pedepselor. ţiei ce va fi obţinută pînă La Liceul mecanic din Ritmuri
stituţiei şi legilor ţării, e- Pedeapsa închisorii nu va la sfîrşitul anului, să se La Casa de cultură din Vulcan s-a deschis ieri ex hunedorene
poziţia de artă plastică a
galitatea tuturor cetăţeni putea fi aplicată de con estimeze realizarea unei Călan s-a desfăşurat faza tînărului artist amator Ion
producţii suplimentare de
lor fără. nici un fel de siliile de judecată. 151 milioane lei pe primii pe şcoală a concursului pe Gali, muncitor la termo — pagina
teme de protecţia muncii
în spiritul aceluiaşi u-
deosebire în faţa legii, 2 ani ai cincinalului. Este la care au participat şase centrala Paroşenl. Acţiu De la
respectarea dreptului de manism însă, care impli o frumoasă şi meritorie echipe de la Liceul meta nea se înscrie in cadrul
că şi grija deosebită pen-
apărare pentru orice per contribuţie a acestei tine lurgic din localitate. Pe lo fazei a Il-a a Festivalului corespondenţii
soană învinuită, extinde re întreprinderi de con cul I s-a clasat echipa a- naţional „Cîntarea Româ voluntari
rea dreptului de asistenţă (Continuare în pag. a 2-a) strucţii de maşini la reali nului V (Mircea Feldorean niei".
OAMENI SI LOCURI Decenii mai dense
IN ANII SOCIALISMULUI
decitsecolele
lată-ne — după amplul itinerar hunedorean
ediţia 1977, ce ne-a purtat paşii, ochii minţii
şi încărcătura sentimentelor patriotice de
făurari ai noului ev, prin salba de mîndre şi
prospere sate, centre muncitoreşti şi oraşe
hunedorene — poposind acum în municipiul
de reşedinţă a judeţului, unde deceniile sint
mai dense decit secolele de istorie. Încheiem
itinerarul, in ajun de glorioasă aniversare a
Republicii, aici, în inima judeţului, pentru a
ne pune şi a ne răspunde la întrebarea : cu
noaştem îndeajuns noua vocaţie socialistă a
străvechii aşezări de reşedinţă ? ■
Acum trei decenii, cînd s-a declanşat ma
rea epopee a construcţiei socialiste, Deva
avea numai 12 959 de locuitori şi o încreme
niseră secolele de blazare în statutul de
centru eminamente administrativ, fără de
nici o vlagă industrială, fără de nici o aspi
raţie de a se urni din vatra şi străzile ei
colbuite, din situaţia de localitate întreţinută.
DEVA — municipiul reşedinţă a judeţului Hunedoara, cunoaşte în acest cincinal o
(Continuare in pag. a 2-a) puternică dezvoltare economică şi social-cuUurală. Foto: VIKGIL ONOIU
