Page 91 - Drumul_socialismului_1977_12

16 • DUMINICA, 25 DECEMBRIE 1977
Pag. 3

iNT DELICT j Inscripţie pe o

u c sâptănaî- i
jsesejă aver- i redută ia
promis so-r J
vor lecui —- ţ
mai sustragă I Poezia e scară spre tine necunoscutule
Abatorul din * soldat al cărui glas îl aflu săpat
Lupule-sc şi \ în săgeata ce îmi arată viitorul ■—
măcelari la l chipul palid, alungit în tăişul baionetei
s-au gindit }
avitură mare. i Cînd sirenele şi ochii arşi de geruri urmăresc
pus la caie l zborul vulturului peste Carpaţi.
g carne, ac- r au un contur O, să nu tulbur focul ce se rupe
s-a oferit să 1 ) Consemnări deasupra gorganelor, aceste lumini
nă a'; ajutor ^
ncisc, gestio- i se luptă şi azi sub albastrele-arcade.
'.inul cu auto- V In vălmăşagul gîndurilor Cuvinte-lirâ se alcătuiesc în monade
din Haţeg, ţ se proptesc ore tîrzii paşii mei, paşii tăi prin secoli răsună egali.
să, paznicii l cînd sirenele j Destinul Poetului 3v Marfinovici
m şi Sabin J au un contur propriu - Sfîrşitul acestui an a a-
rins pe rău- ţ pe sub ramurile castanilor dus încă o recunoaştere a
flagrant de- l calităţii literaturii hunedo-
>sa a venit ■ imbibaţi cu sudoare 0 veghe neîntreruptă rene.: recent, Asociaţia
>r doi măce- trec muncitori tineri \ lntr-un eseu apărut in 1919 şi intitulat: ,,Ideile funda- Scriitorilor din Braşov a
rsfăcut con- cu amintiri de peste zi i mentale ale culturii sociale contemporaneVasile Pârvan' decernat premiul pentru
uncă. / considera că sensul vieţii nu stă în a se consuma intr-o \ sporeşte cuvîntul poezie al anului 1976 scri­
frămîntînd in minte \ nepăsare barbară, ci in propria sa afirmare creatoare, cu [' itorului Iv Martinovici,
caleidoscopul ziarelor leite cuvinte in lupta împotriva morţii. „Fiece neglijenţă din Hunedoara. Premiul a
>IERDUT ca pe o sâmînţâ 1— scria redutabilul istoric — fiece slăbiciune, fiece adăs- Steaguri uitate, ţări uitate — fost acordat pentru volu­
,!N CAL ? bună de aruncat Itare, fiece îndoială Înseamnă laşitate, fiece neluptă e ne- pentru cine osemintele lunii ? mul de poezii „Euridice".
în ogorul gros şi izgonit ^ creare, e dezertare de la demnitatea umană. Oamenii care Fosforul în noapte, zbor neîntrerupt — Este bine să reamintim că
i nu sprijină viaţa în ei înşişi şi în aproapele lor sînt a- . în anul 1972 - ace­
dincolo de halele circulare au căzut temple, cavaleri
ie de o săp- , i postaţi şi ei otrăvesc societatea, trădează viaţa, sprijină ţ eaşi asociaţie a acordat
siile, un cal . întruchipînd ţ moartea." Mi-am amintit de acest pasaj semnificativ de l melancolici, urmele focului rj le mai premiul pentru poezie tot
ăşit prin păr- ^ Carpatii. l curind, în timp ce parcurgeam consideraţiile cu privire »i ştie vîntul — dar patria mrfj visează lui Iv Martinovici, pentru
i. El trăieşte t VALERIU BÂRGAU '? la situaţia politică internaţională pe care le-a făcut io- ţ cu ochi albaştri mileniile / volumul do poezii „Ochii
bine în adă- / ) varăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul prezentat la Corn- (I şi ploile". Din fişa scriito­
°i.P. Gazdele } l ferinţa Naţională a P.C.R. Se remarcă acolo accentuarea h o veghe neîntreruptă rului hunedorean mai con­
îşi : cine a ţ J contradicţiilor din lumea contemporană, care menţin fo- \ sporeşte cuvîntul şi cheamă lauda popoarelor semnăm volumele de poe­
) carele conflictuale şi creează altele noi, întreţinând chiar' străbunii mei dorm liniştiţi sub gorganele zii „Cercul de aur" (1966),
\ Ştim să cîntăm l pericolul unei noi conflagraţii mondiale. Singura putere t trace la Griviţa, Plevna şi mai aproape. „Ca să fii stea" (1969), cele
V
de proză „Pe sub arcada
xi al s Ştim să cîntăm ] capabilă să se opună unui posibil dezastru o reprezintă ţ Ard înalt şi iubesc lăsat toţi graurii să zboa­
porţii negre" (1972) şi „Am
)eforturile solidare ale forţelor progresiste şi democraticei
\
l din întreaga lume, adică aspiraţia comună a celor ce}
noi n-am murit şi nu
\ iubirea de ţară, / apără viaţa. \ vom muri niciodată re" (1976). Iv Martinovici
1 Printre aceşti apărători ai vieţii s-a numărat dintot- i
t cal ? Doar ţ Şi rodul răspîndit ydeauna şi Poetul, prin extensie, Scriitorul, în largă accep- ! o zodie stelară încunună este cunoscut şi ca un bun
traducător
din
literatura
|înd păguba- i Ia ceasul însorit, ţiune — Artistul. Să ne amintim : de-mult, in epoca de 1 creştetul meu. universală.
calul să ier- J Ochiul acoperit cu lumină ^ bronz, Ulise a revenit acasă după îndelungi rătăciri şi s-a lj
e o putea ! ţ
de vară, i răzbunat pe toţi cei ce râvniseră să-i uzurpa drepturile. \
) Singurul supravieţuitor al acestei cumplite răzbunări ah
Priveşte din cumpăna \fost Poetul al cărui destin era de a cutreiera lumea cin- V
i DAR NU \ veacului, neobosit. l tind deosebirea dintre crimă şi virtute. Şi intr-adevăr, de ş Si a fost ziua-ntîi
ESC ! S Ştim să cîntăm pădurea, alunei, dar, cine ştie, poale şi mai dinainte, Poetul cu-1|
s ţarina, I treieră lumea şi veacurile creînd frumosul, nestrămutat ?j
' l j
Amurgul de seară ^ de partea virtuţii. Frumosul e însăşi viaţa şi astfel Poetul y v Deschidem cartea trecu­ măriei şi să le Opunem că
— blocul B 1, | întins peste porţi, i i o fost dintotdeauna, şi va fi azi mai mult decit oricînd, ^ tului de peste trei decenii ţara noastrăto Republică".
rin — blocul \ In hora bucuriei ' creatorul şi aducem prezentului ima­ Scăpat parcă de o grea
'creatorul şi apărătorul vieţii. Mulţi s-au întrebat dacă nu lişi apărătorul vieţii. Mulţi s-au întrebat dacă nu ‘
.......■)
litru Blat — ( ţ va muri in cele din urmă — obosit şi mult prea bătrîn ■ ginea acestor locuri din a- povară, primarul a deschis
trada Cerbu- ^ oriunde ne dăm mina, Poetul. Dar el nu va muri. Dacă va şli să se impotri- V cel decembrie fierbinte. In uşa cancelariei : „Strenţ !
. vească ispitei de a-şi exhiba propriul, sărmanul orgoliu, i
edoara, au i In linişte privim \ desfăşurarea precipitată a Mă, Strenţule, unde eşti ?“
îatic anul a- > arsura din torţi. ţ nu va muri. Dacă nu va osteni să creeze frumosul, să j evenimentelor, cînd postu­ „Aici, domnule primar
■lăţească e- ) l apere viaţa şi demnitatea umană, nu va muri nicicînd. ) rile de radio au anunţat „la-ţi toba şi anunţă sătenii
Ştim să cintâni ) Dacă va rămâne, ca şi pină azi, solidar cu puterile lumi- i proclamarea Republicii, mi­ să vină degrabă la primăriei
ică pe care l ale noastre ninsori,
-o. Dar cum i i nii, ale progresului şi dreptăţii, Omul de Pretutindeni îl ? nerii din schimbul doi de Mai eşti aici ?", „M-orri
;va zile pină 1 Crugul întrupat ^ va preţui, iubindu-l şi socolindu-l fratele său. Şi Poetul') la mina Lupeni se pregă­ dus !" începuse să ningă
inului, poate ^ pe gura de cetate, tştie că cinste mai mare nu poale afla. Tocmai pentru că-j^ teau de plecare spre case­ de-a binelea cînd, în faţa
c că, de cînd cutreieră lumea
e bălrîn o ştie şi pentru
acum... (V. Eroii apropiaţi i n hă.t.rin n ştie si nenini. ă, de cînd cutreieră lumea şi I şi \ le lor. Vestea îi încremeni­ primăriei — pe frontispiciul
şi poate, ca nimeni altul, să 1 .
orespondent). \ cu paşii din zori, ţ veacurile, a văzut multe şi poate, ca nimeni altul, să se pentru o clipă, crezînd căreia prinseseră în cui©
^ deosebească crima de virtute. , ţ că e vis. Cînd însă craini­ şi încadrasem între drapel©
Au chipul scăldat cul repetase comunicatul, lozinca „Trăiască Repu^
\ in eternitate. \ RADU CIOBANU \ Dumifru Dem au izbucnit în strigăte de blica Populară Română!"—*
CUMPĂRĂ bucurie, în urale, aruneîn- se strînsese toată suflarea
MIRON JIC lonaşcu du-se unul în braţele celui­ de la poalele munţilor. D©>
PRODUSE \ lalt, strîngîndu-şi mîinile asupra căciulilor miţoasej
LIERE ? , | De curînd, la librăria muncitoreşte, ştiind că a- q basmalelor şi broboade-'
„Mihai Eminescu" din De­ ceastă a mare victorie a este tutu­ a lor, pluteau nori de aburi
comuniştilor,
lor,
va a avut loc, în prezenţa şi fum de ţigară. „Ce te-a
in Simeria a- \ unui numeros public, lan­ ror muncitorilor şi ţărani­ apucat Strenţule ? Ne-ai
j demult un' l lor. sculat cu noaptea-n cap ş}
s unde cum- ' s sarea noului volum al scri­ Ani întîlnit cîţiva dintre acum te hlizeşti la noi cd
;e petroliere, itorului petroşănean Du­ martorii acelei clipe încăr­ la urs !" „Nu vedeţi, mă,
stribuţie con- \ mitru Dem. lonaşcu. cate de- tensiune. Oameni că-i sărbătoare 1" „Sârbă-;
le cîţiva ani. ţ Dumitru Dem. lonaşcu a cu tîmple albe, părtaşi ac­ toare, zici?" .„Ce sărbătoa­
debutat editorial în anul tivi Ia făurirea vieţii noas­
nu mai exis- i re, mă ? !" Cineva silabi-j
rlată de con- 1 1962 cu volumul „Flăcări tre noi. Miner pe atunci, sea : „Trăă.. - ; iaa... ssscă.îl
ru eliberarea ţ Teme majore în expoziţia anuală în cîmpic", urmat apoi de iar azi pensionar, Coriolan Trăiască... Ree..'.’ puu... bl5.71
11ui unor Iu- t lucrările „O singură noap­ Catană îşi aminteşte : caa... Republica... Popit-
Ită staţie nu / te" (Ed. Eminescu), „La un — Era în ziua marelui e- Iară,.. Roo... mââ... nă.îî
3t însă, deşi ş a plastlclenilor hunedoreni pas de centrul pămîntu- veniment, Vestea istoricului Română", „Ce-o mai fi
toată
it destul de ţ lui" (Ed. Eminescu) în co­ act se răspîndise în populaţie asta ?" „Nu ştiu ! O să
Valea.
întreaga
care încă'l- i împărţită în două sec­ Mircea Bîtcă, „Mineri în nui „an cultural" trebuie laborare, şi ■ recent — se bucura. La noi, la mi­ vă spună domn’ primar)
: la sobe cu t ţiuni — pictură şi- sculp­ abataj ‘ de Eva Stito, „Că­ să se constituie într-un „Bărbaţii" (Ed. Facla), de­ nă, nu s-a mai lucrat în mintenaş !“ rîdea Strenţ)
J
i motorină. \ tură — expoziţia anuală lăii" de Eugen Bencău, bilanţ calitativ nu numai venind membru al Uniunii după-amiaza acelei zile. chinuind toba cu lovituri
cînd, la cei ţ a plasticienilor hunedo­ „Motive din Vale" de al plasticienilor consa­ Scriitorilor din R.S.R. De „Tovarăşe Catană, mi s-a asurzitoare. Am ieşit. „Oa­
că au con- 1 reni reprezintă, ca în Victor Sylvester ş.a. In craţi, ci şi în etalarea pu­ asemenea, a scris scenarii adresat secretarul organi­ meni buni, vă rugăm liniş­
mari, vine ' fiecare an, un eveniment portretistică notăm cîteva blică a celor mai repre­ radiofonice şi piese de tea­ zaţiei noastre de partid, te !“ „Oameni buni, conţi-)
iartă. Ce fac \ de seamă al vieţii cultu­ creaţii izbutite: „Lucian zentative creaţii ale artei tru, cea mai nouă fiind îţi revine sarcina de a nuase primarul, astăzi, îrf
la pîndă să £ rale. Se întîlnesc cu acest Blaga" de Mircea Bîtcă, de amatori. „Primăvara înşelătoare".- arbora drapelul partidului toată ţara e sărbătoare:
ece cisterna 7 prilej artişti din diverse „Portretul Anei Benţa" C. DROZD la poarta principală. Cei­ Tovarăşii din Valea Jiului
generaţii, cu stiluri şi de Ion Cârjoi şi „Su­ lalţi tovarăşi vor asigura au venit special pentru
ira şi ei pe- i modalităţi diferite de ex­ dor" de Lucia Niţă. Intîl-
>rină. Consi- 1 primare. nim şi nume noi, ce aduc paza minei pină vom primi asta. li dau cuvîntul..." Şţ
jrăşenesc nu ^ un plus de vigoare în ex­Marginalii (J penel cu certe noi instrucţiuni". am început să vorbesc ii.
rdine în ser- i După cum era şi firesc, poziţie : Natalia Păcura­ n După cîteva minute s-a „Tovarăşi ! Azi, într-adevăf)
>r cu aces- J multe din creaţii au ca rii, Alexandru Rădules- primit telefon de la jude­ e o mare sărbătoare. De
temă inepuizabila noastră promisiuni ţeană de partid să ne pre­ ieri, la cererea Partidului.
istorie, evenimentele ani­ cu, Dimitrie Păcuraru şi ’ zentăm de urgenţă pentru Comunist şi a guvernului)
versate în acest an con­ Eugen Bencău. In urmă cu puţin o sensibilitate aparte. Na­ comunicări. Şi iată-ne, în a abdicat şi a plecat din
CLAfĂ.., stituind bogate surse de Lucrările de sculptură timp, în incinta Galerii­ tura în tablourile pictori­ zorii zilei de 31 decembrie, ţară regele...".
inspiraţie pentru plasti- (amplasate inestetic în lor de artă ale Fondului ţei nu se relevă ostentativ ; călătorind, împreună cu Mulţimea a vuit de uimi­
cieni. „Noapte de Au­ cadru... !) fac din nou do­ plastic din Deva un publio alţii zece comunişti, în-
ceaţa este gust" dc Ion Tcngheru, vada talentului sculptori­ numeros a asistat la verni­ partitura compoziţională de­ re.
a să, ea nu „Balada Independenţei" lor hunedoreni. Ne refe­ sajul expoziţiei de pictură gajă căldură, gingăşie, prin itr-un camion vechi, fără „Oameni buni, vă rugăm
j în totali - \ de Mircea Mureşan, „Ar­ rim mai ales la lucrările a artistei Crisfna Gloria utilizarea tonurilor calme iprelată, spre comunele de faceţi linişte, să-I .ascultăm
3 de care ţ heologică" de Gheorghe „Ţăran — 1907“ de Er­ Oprişa. Evenimentul, în­ şi de o rafinată discreţie. imunte din zona Haţegului, pe tovarăşul..." Şi mi
con du .cerile < nest Kovacs, „Burebista" scris în cadrul ediţiei a Celelalte lucrări de mai lîa primăria din Baru am făcut m-am lăsat invitat a doua
Jlităţile. Bă- J Pogan, „1907“' de Natalia de Nicolae Adam (un largă respiraţie suferă pe primul popas. Primarul, un oară. „Tovarăşi, de-acum
Păcuraru, „Ţăran-1907" de Il-a a Festivalului naţional bărbat mărunt şi greoi în încolo sîntem liberi şi stă-
care ■ nici j Ernest Kovacs, sau „Cu­ reuşit proiect de monu­ „Cîntarea României", a alocuri de unele stridenţe pîni în ţară. In aceste clic
în- « lorile lui August" de Iosif ment), „Cuplu" de Gheor­ constituit' o plăcută surpri­ ale proporţiilor, altele poar­ mişcări — se pare, făcuse
transporte i ghe Mureşan şi „Cap" ză, lucrările conturînd fără tă titluri de circumstanţă nqapte albă — era agitat pe, tovarăşi, Partidul Co­
aga conţi- \ Mâtyăs — toate reprezin­ de Ioan Şeu. îndoială un ponei cu certe (ca de pildă „Zid pentru ş i ' f u m a ţigară după ţiga­ munist, Guvernul cer, de
tă un cald omagiu adus Aflîndu-ne. în etapa de promisiuni. ră. „Oamenii ştiu ?" am la noi toţi, muncă, discipli­
\ luptei poporului nostru pace", de fapt o variaţiune întrebat. „Nu 'cred, a răs­ nă şi vigilenţă ! Să demon­
sosesc t'ura- pentru dreptate socială şi început a celei de a doua Şi cînd afirmăm aceasta, pe tema „Primăverii" kii puns primarul. In comună străm lumii întregi că sîn­
_ este .greu \ libertate naţională. ediţii a Festivalului na­ ne referim în special la Botticelli). tem capabili să ne condu­
.....
n.n.), de- ce \ ţional „Cîn tarea Româ­ domeniul peisagisticii, la-, nu-s decit trei aparate de
Un alt grup de lucrări niei", , considerăm că tura cea mai izbutită din _ în ansamblu însă, ieşind radio. Abia eu am aflat, cem !" Etuziasmul ce a ur­
pre valorifi- ^ expoziţie. Lucrările de­ din tiparele climatului prin telefon de la judeţ, în mat nu se poate descrie)
neficiari ? ţ ilustrează viaţa şi mun­ s-ar fi impus organizarea plastic devean, Cristina
ca locuitorilor acestor simultană şi a unei ex­ monstrează, dincolo de o plină noapte...". „Atunci sc'-i Aşa a fost în ziua'dinţii a
meleaguri : „Calendarul poziţii a artiştilor plas­ tehnică bine însuşită în do­ Gloria Oprişa obţine un adunăm aici, în faţa pri- Republicii...
recoltei" şi „Grîu" de tici amatori. Sfîrşitul u- zarea efectelor cromatice, succes binemeritat.