Page 94 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 94
rag. a DRUMUL SOCIALISMULUI
reesaldnarea Mummn \ TRECI
) Unita
RETRIBUŢIEI Idlotiăm pentru creşterea nivelului de ţ i 119 (I
tovarăşi
/ a-re me
) aliment-
(Urmare din pag. 1) aceasta adăugind u-se ve i n-umăr
niturile provenite din ma } frontul
Programul suplimentar jorarea alocaţiei de stat organizare a producţiei şi a muci In 1978 1 Dar de
de dezvoltare econoniico- pentru copii şi din ridica ^ de la i
socială este unitatea legi rea plafonului pînă la ca i sesc cc
că, firească, dintre dez re se acordă alocaţia. Unitate de prestigiu mun mulate de secretarul general trecerea la locurile de mun cîndu-se arzătoare moderne ’ de pane
voltarea generală a eco De devansarea cu trei citoresc, întreprinderea mi la Conferinţa Naţională a că direct productive a unui cu flacără reglabilă, care a- ţ deterge.
nomiei, creşterea venitu luni a încheierii primei e- nieră Hunedoara a fost prin partidului. Alături de apli însemnat număr de lucrători sigură atit creşterea produc I „Fac c<
lui naţional şi ridicarea tape a majorării urmea tre primele mari unităţi e- carea mai largă a tehnolo auxiliari, extinderea califi tivităţii orare a cuptoarelor, I.C.R.A.
— pe această bază — a ză să beneficieze şi în ju conomice din judeţ care au giilor noi, de mare produc cării şi policalificării, utili cit şi reducerea consumului ţ mi le <
nivelului de trai. înţele deţul nostru alţi peste raportat îndeplinirea sarcini tivitate, de introducerea zarea cu eficienţă a forme de gaze naturale. Au fost, l nu vine
de asemenea, extinse .recu
lor de retribuire a muncii în
gerea acestei unităţi, ac 68 000 de oameni ai mun lor de producţie ale acestui mai accentuată în subteran acord global, asigurarea de peratoarele de căldură de ? şi ridice
an. Minerii din Munţii Po
a progresului tehnic, concen
ţionarea în sensul ei este cii. Ei sînt lucrători în iana Ruscăi au dat supli trarea producţiei va contri condiţii îmbunătăţite în pro concepţie proprie. Inzidirea ) comand
chezăşia înfăptuirii nea industria pielăriei, mate mentar economici naţionale bui direct, prin efectele sale ducţie, de igienă a muncii, rapidă a cuptoarelor cu ade ^ căjită c
bătute şi pe mai departe rialelor de construcţii, e- însemnate ‘cantităţi de fier pozitive, la creşterea mai dc locuit şi masă, precum zivi a dus la reducerea con i ce ne f
a altor măsuri destinate nergetieii, industriei poli în minereu marfă, dolomită, rapidă a productivităţii mun- şi a nevoilor cultural-sporti- sumului de gaze naturale cu J întrebări
traiului nostru mai bun. grafice, telecomunica talc. ■m peste 20 ia sută. La secţia \ la LC.S
De majorarea retribu ţiilor, industriei lem Anul 1978 vine cu sarcini ÎTn tezaur îndemâna tuturor noastră de nemetalifere a i tare şi
ţiei în prima etapă au nului, silviculturii, in sporite şi pentru minerii de „ w ...... . . . X > ------------------------------------------------- - ---------- fost introdusă selectarea / nedoa-ra
beneficiat din plin şi oa dustriei cooperatiste, gos la Teliuc şi Ghelar. îndepli colectivelor de muncă mecanică a talcului la carie Via „11'
nirea exemplară a acestora
ra Ceri.şor, am efectuat în
menii muncii din judeţul podăriei comunale , şi solicită, înainte de toate, cercări de înlocuire a proce ^ pondent
Hunedoara. Peste 102 000 prestărilor de servicii, creşterea nivelului de orga ; deului dc tratare chimică a
de oameni, reprezentînd circulaţiei mărfurilor, să nizare a producţiei şi a mun ; BXPEBSE&ŢA FBTJMTAŞSLOR talcului, metodă caro ne dă
personalul muncitor din nătăţii şi din alte dome cii in abataje, la itoate locu un talc înnobilat şi s-a în
domeniul construcţiilor, nii. Un beneficiu substan rile . de muncă. Cum se v.a oii, la realizarea exemplară vc. La mecanizarea minelor ceput livrarea talcului şi a
siderurgiei, mineritului, ţial faţă de Decretul ini realiza aeeastă oerinţă pri a sarcinilor de plan ale anu ;şi dezvoltarea capacităţilor dolomitei în containere şi
construcţiilor de maşini, ţial aduce actuala măsură mordială ? lui viitor. de producţie sc va avea mai - paletizat. In 1978 vor fi mult N-AU
extinse metodele de exploa
Ing. Ionică Barie, director
mult în atenţie utilizarea ia
chimiei, cercetării ştiinţi lucrătorilor din domeniul tehnic cu producţia : Valentin Guiţă, economist, -capaci-taţe a utilajelor din tare do mare productivitate, VAD
fice şi ingineriei tehno telecomunicaţiilor, indus — în anul 1978, abatajele responsabilul comisiei pen ‘dotare, extinderea săpării noi metode de lucru in aba
logice, agriculturii, şi-au triei lemnului şi sănătă model vor reprezenta pentru tru probleme de organizare suitorilor cu găuri lungi, ex taje, rambleierea hidraulică, La u n
a producţiei şi a muncii :
sporit în acest an venitu ţii — cu patru luni mai unitatea noastră una ‘dintre — Creşterea productivităţii tinderea tehnologiilor moder vom experimenta o maşină [ din cent
rile realizate din retribu devreme, la care se a- sursele principale de obţine muncii cu 11 la sută în anul ne de extracţie, perfecţiona -de încărcat autopropulsată / doa-rei,
ţie, .ca urmare a majoră daugă celelalte categorii re a producţiei do minereu, 1978 exprimă sintetic şi rea metodelor ‘de organizare — lip I.M. Barza, .se vor 3n- 1 mulţi ot
troducee instalaţii perfecţio
rii ei în prima etapă. De şi ramuri pentru care a realizării acesteia pe sea convingător faptul că sporul şi conducere a producţiei ia nate de perforare. Vom ge t seamă î
ma creşterii accentuate a
o deosebită atenţie s-au majorarea a fost devan productivităţii fizice. Mai în de producţie industrială se nivelul întreprinderii, exploa neraliza modernizările la .' reţete' d<
tărilor, sectoarelor şi secţii
bucurat în acest cadru sată cu 1—3 luni de zile. detaliu, abatajul model în va r-eabza integral pe aceas lor. toate cuptoarele uzinei de ţ mologi
;
minerii, ale căror cîştiguri Tuturor acestor măsuri seamnă stabilirea unor re tă cale. Programul special Ing. Fiorin Lupei, şeful bi preparare, va fi optimizat 1 diferite -
realizate din retribuţie au de ridicare necontenită a laţii optime între lucrările întocmit de comisia .pentru roului tehnic : procesul de prăjire şi vor fi / încercaţi
fost majorate în medie nivelului de viaţă, oame miniere şi cele de exploata creşterea .productivităţii mun — .Anul pe care-1 încheiem evitate pătrunderile -de cor 1 — le s|
cu 24 la sută, nivel supe nii muncii hunedoreni le re a liniei de front, specia cii şi organizarea ştiinţifică a fost -rodnic. Am extins me puri metalice în coneasoare. i cam de
rior tuturor celorlalte ca răspund cu entuziaste lizarea pe operaţii a forma a producţiei şi a muncii, în todele de exploatare de mare Vom continua -încercările de / l-un-i de
colaborare eu comisia dc
Înnobilare a talcului prin
ţiilor de mineri, eliminarea
tegorii profesionale, în fapte de muncă, prin in ştrangulărilor din activitatea specialişti pentru proble productivitate, in special melodo noi, nepoluant-e, se i să cred<
metoda de exploatare cu ca
care se întrevede grija tensificarea preocupărilor de aprovizionare şi transport mere şi stîlpi, al cărei efect va extinde livrarea contai- ^ ca re se
deosebită a însuşi secre pentru sporirea producţi precum şi asigurarea ia un mele creşterii productivită a condus la creşterea pro nerizată şi paletizată a tal- i aprovizic
ţii muncii şi ;dc mecanizare,
tarului general al parti ei şi productivităţii, pen nivel superior a asistenţei conţine măsuri specifice eu ductivităţii muncii in abata •oului şi dolomitei măcinate. I ni taţi le
dului pentru această ca tru reducerea cheltuieli tehnice. Această vastă acţi privire la asigurarea forţei je cu 12 la sută, economisi ...Gânduri, frământări, cău ^ lentile. î
tegorie de oameni ai lor. Cele 5 miliarde pro une pe care o întreprindem de muncă, creşterea ‘gradu rea lemnului de mină în tări. Desigur, interlocutorii 1 lipsurile
muncii. Efectul financiar ducţie suplimentară în reprezintă şi ceea ce numim lui de mecanizare a minelor procent dc 50 la .sută; S-a noştri s-au oprit ‘doar ia o 1 Câta, co
parte dintre preocupările lor.
în bugetul familiilor ce actualul cincinal, pe care concentrarea producţiei şi se noastre, dezvoltarea capaci început experimentarea me Sînt căutările spre mai .bine
todei de săpare a suitorilor
lor ce au beneficiat deja s-a angajat să o producă înscrie pe linia ridicării ca tăţilor 'de .producţie. Acţiu \cu găuri lungi, s-au introdus ale unui colectiv dc muncă i EV!
litative a întregii noastre ac
de măsura majorării re judeţul nostru, sînt răs tivităţi, în şpiritul cerinţelor nile preconizate se referă în subteran 3 cărucioare de ■harnic şi destoinic, pe deplin
mai cu seamă la raţionaliza
tribuţiei se cifrează la punsul cel mai ferm şi atit de clar şi limpede for rea .folosirii personalului, perforare, dintre ‘care 2 de hotărît -să-şi realizeze exem R!
circa 81 milioane lei, la concludent. concepţie proprie. La uzina plar sarcinile şi în anul care I
de preparare a fost înlocuit vine. \ între
sistemul de arzătoare peri I fond efe
ferice, la 4 cuptoare de pr.ă- C.H. I. NEGREA ' Sălciva
jire magnetizantă introdu- IOAN GABOR ţ serie de
Hoiărîrea privind reeşakmarea ţ ceea ce
/ contabile
1 de ce, c
majorării retribuţiei - primită ci I martie
• 24 de fc
(Urmare din pag. 1) Minerii de aici au o con | litote ai
vie satisfacţie, cu hoiărîrea de tribuţie de aproape 15 000 Restul c
De asemenea, a îndeplinit tone dc cărbune la sporul de ţ lunile a-iv
producţie de peste 44 000 to
a obţine noi şi însemnate planul anual şi sectorul I al ne pe care-1 înregistrează la l menea,
IM. Urica.ni (sectorul II a
i au fost
raportat mai demult acest această oră destoinicul co i neînregis
lectiv al I.M. -Paroşeni —
succese în producţie succes), plusul de cărbune prima unitate minieră din ţ şef al C
Valea Jiului care a îndepli
i Hodo-r,
extras do la începutul .anului
ridieîndu-se la peste 4000 nit planul anual înainte de ' despre i
PUTERNICA angajare tone. termen. ^ de evide
LA O ACTIVITATE TOT MAI RODNICA La rîndul său, sectorul V SECTORUL FORESTIER DE j* PE CIN
al I.M. Palr.Ua şi-a îndeplinit -EXPLOATARE DOBRA
Hotărârea Comitetului Po tor, întregul spor urmind ) C
litic Executiv al C.C. al să se realizeze pe sea prevederile de plan pe anul inima -unitate din cadrul
P.C.R. cu privire la reeşa- ma creşterii productivită în curs, rea’lizînd suplimen I.F.E.T. Deva, care şi-a În
lonarea majorării retribuţi ţii muncii, prin valorifica tar' aproape 9000 tone dc căr deplinit sarcinile de plan a- *1.9 iulie
ei a fost primită cu o deo rea eficientă a rezervelor bune şi peste 200 ml la lu nuale, este Sectorul forestier
sebită satisfacţie şi mulţu interne. de exploatare Dobra. Lucră ^ locatari
mire şi de către colectivul Un simplu calcul ne ara crările de pregătiri. torii forestieri de aici au ^ solicita I
de muncă al Secţiei de pre tă că, beneficiind cu trei Ultimul colectiv minier muncit cu hărnicie şi abne ( vină pe
lucrare a lemnului din Va luni mai repede de majo care a raportat îndeplinirea gaţie în acest an, obţinînd i unei d<
ta de Jos. Personalul mun rarea retribuţiei, lucrătorii sarcinilor de plan anuale — lună de iună rezultate bune ^ dus la i
citor din unitatea noastră din unitatea noastră vor în producţie. In întîmpina- i peretele
a îndeplinit cu o lună de obţine în plus venituri de cu 10 zile mai devreme —' rea celei de a 30-a aniver
zile mai devreme toţi in peste 1 300 000 lei. Evident, Frezorul loan Clopa, de la I.M. Orăştie este unul din este sectorul I al I.M. Paru- sări a proclamării Republi ' doua de
dicatorii de plan pe anul acest fapt reprezintă un sutele de creatori ai strungurilor S.U.—250. şeni. cii, ei înregistrează o pro \ De atun
1977, inclusiv sarcinile ce nou imbold în muncă, un ducţie suplimentară faţă de ţ bine de
i-au revenit la export. Ca prilej de angajare cu toa plan, de la începutul anului, i an, dar
urmare, vom depăşi pro dc peste 360 mc buşteni de
ducţia prevăzută pe acest te eforturile, puterea şi răşinoase, 520 mc buşteni de J nu a gâ
an cu circa două milioane dăruirea în muncă pentru Problemele carlierylyj — diverse specii, 200 mc lemn ţ ia măsur
a îndeplini exemplar sarci
lei. nile ce ne revin din Pro de mină, 580 mc celuloză de l pe parei
Puternic stimulat de ma răşinoase, 1750 mp lemn de / venit vei
jorarea retribuţiei cu trei gramul suplimentar de dez programul meu concret dl® muncă diverse specii pentru plăci, ţ asupra :
luni mai devreme — la 1 voltare economico-socială a 365 tone mangal, precum şi l \e. Şi c
aprilie în loc de 1 august patriei noastre în actualul alte produse. Pină la finele trece igi
—■— colectivul nostru de cinpinal. La alegerile de la 20 no fost rezolvate, cu sprijinul trecere pentru cea mai cu anului, colectivul S.F.E. Do ) Cu-rînd \
muncă este ferm hotărît să iembrie a.c., am fost ales consiliului popular, chiar rată şi mai frumoasă sca bra va realiza suplimentar
amplifice realizările, să TEODOR CĂTANĂ ca deputat în Consiliul în perioada campaniei e- ră şi balcon. faţă de plan o producţie glo ^ trerupăte
sporească cu cel puţin 9 la şeful Secţiei de prelucrare popular al oraşului Brad. lectorale, asigurîndu-se căl bală în valoare de 1,7 mili i lectric ci
cartierului,
Problemele
sută producţia în anul vii a lemnului din Vata de Jos Cu acest mandat am fost dura corespunzătoare în ale locuitorilor constituie oane lei şi o producţie mar I ranţă, -
investit de către alegătorii apartamente şi un fond de fă de peste 1,2 milioane lei. ţ Pe cînd
IMBOLD IN MUNCĂ, MOBILIZARE ÎN PLUS din circumscripţia electo marfă corespunzător cerin- programul meu concret de ( nită, tc
LA REALIZAREA SARCINILOR rală nr. 1 — Oraşul nou. muncă şi în calitate de ANGAJAMENTUL A FOST > I.J.G.C.L
deputat nou ales, avînd
Voi căuta ca prin întreaga DEPĂŞIT
Am primit cu multă o retribuţie de 2 640 lei, activitate să justific încre sprijinul comuniştilor, co V N'
bucurie şi satisfacţie Hotă- faţă do 2 284 lei cit am a- lySandatul mitetului de cetăţeni şi al Valorificind cu eficientă
rîrea Comitetului Politic cum. Adăugind la .aceasta derea acordată, mă voi asociaţiei de locatari, voi ridicată rezervele de sporire
Executiv al C.C. al P.C.R. faptul că şi soţia, care lu strădui ca toate probleme dg deputat— acţiona împreună cu ale a producţiei marfă care se
şi recentul Decret al Con crează în învăţământ, va le cartierului să Ie rezolv. gătorii pentru soluţionarea obţine din sectorul zooteh
siliului de Stat privind beneficia de majorarea re Aşa cum am discutat cu lor operativă. Printr-o con nic, ţăranii cooperatori din S
reeşalonarea pe ramuri şi tribuţiei cu 3 luni mai de cetăţenii în cadrul adună onorat' exemplar Silvaş au reuşit să-şi onore din: st;.
activităţi a majorării retri vreme decît era planificat, rilor şi întîlnirilor din pe- . sultare permanentă şi o ze exemplar angajamentul H;unedo
buţiei prevăzute pentru e- vom putea face multe lu conlucrare activă — într-o asumat în întrecerea socia cupă. Di
tapa I 1978. Conform De cruri în plus pentru casă, rioada campaniei electora- . strînsă unitate dintre depu listă pe anul 1977. în cinstea nu:', s-a
cretului. ramura telecomu pentru noi şi pentru copi le, cît şi mai apoi cu gru ţelor populaţiei din cartie tat şi alegători — vom aniversării Republicii, unita tru.-- opri
-
nicaţiilor va iijţra ţa nv?,io lul nostru. puri dg alegători de pe ti rul nostru, Altş probleme munci cu hărnicie şi răs tea g livrat suplimentar la
răîe la 1 februarie, in Joc Toate acestea ne mobili nete străzi şi din diferite privesc construcţia a două pundere civică pentru a ne fondul de stat cantitatea de d efect i
de 1 iunie, deci Cil 4 luni zează mai mult, ne dau un blocuri, ne-am propus să alei de la blocuri îa tre gospodări şi înfrumuseţa 100 200 1 lapte şi 8000 kg bor, ape
mai deVreine. Datorită a- imbold în plus pentru, rea soluţionate. lin şir de- pro-* cerea peste rîul Luneci, a- carne. în fruntea întrecerii *pe sc
-estei excepţionale măsuri lizarea sarcinilor ce le ă- menâjarea parcului din cartierul, ne vom aduce pentru creşterea producţiei multe r
— luată din iniţiativa se vem la locul nostru de blehîe de larg interes ob contribuţia la toate acţiu marfă se situează, între alţii, lor, mal
cretarului general al parti muncă. ştesc. între acestea, în or ■centrul Oraşului nou, a u- nile care privesc ridicarea îngrijitorii de animale Gheor- îngheţul-
dului nostru, tovarăşul dinea priorităţilor stabilite nor noi zone şi spaţii verzi, gradului edilitar-gospodă- ghe Nendreanu şi Olimpia cut nurr
Nicolae Ceauşoscu — în M1RCEA SUSAN de conîun acord cu cetăţe întreţinerea ordinii şi cu resc al oraşului nostru. Stingă. Cu depăşiri însem- E.G.C.L.,
bugetul familiei mele vor răţeniei în jurul blocuri • nate faţă de planul de livra
intra cu patru luni mai re maistru principal nii, ■ au fost cele referitoa VIOREL DĂRĂŞTEAN re' se prezintă, de asemenea, fost reci
pede 356 lei în plus, la reţea urbană re la căldura din blocuri, lor, gospodărirea şi folosi C.A.P. Bretea Streiului, Vâl s Poate
fiecare retribuţie, pentru că de telecomunicaţii care era insuficientă şi la rea civilizată a apartamen deputat în circumscripţia cele, Gîntaga, Strei şi alte (j janu).
de la 1 februarie voi avea Deva îmbunătăţirea aprovizionă telor atribuite fiecărei fa electorală orăşenească unităţi din raza Consiliului
rii. Aceste probleme au milii. Vom organiza o în nr. 1 Brad intercooperatist Călan.