Page 95 - Drumul_socialismului_1977_12
P. 95
67 © MARŢI, 27 DECEMBRIE 1977 Pag. 3
,119"! \
£S
„Antena wă aparţin® i un succes
tara nr. j
estionar ţ NECONCORDANTE
jheluţă) î SUPĂRĂTOARE
asigure ? d® prestigiu ai ariei hunedorene
n m a re i Dacă tc vei afla dumi-'
de la ^ nică după-anilază in trece
Teliuc. ji S-ar putea afirma foar lui, elevii Liceului de şi fraţii Eugen şi loan Dar valoarea de excep bat de-o vârstă cu vea re prin oraşul Brad (dru-
meţitKl sau cu alte treburi),
de zile i te multe lucruri deosebit construcţii din Deva, ta Evu, poetul Valeriu Bâr- ţie a spectacolului s-a cul" cum l-a anunţat pre să nu caufi ceva de min-
□te lip- ţ de bune despre spectaco rafurile din Brad şi „Ha- gău, taragotistul Pera datorat şi prezenţei urnii zentatorul Adrian Pău- care Sn jurul autogării..
i carne 1 lul prezentat duminică de ţegana" din Hunedoara, Bulz şi inepuizabilul Li- om. El se numeşte Todor nescu. Simplu după vor Ne-am convins şi noi du
minică, 11 decembrie a.c.,
mălai, ) artiştii judeţului nostru soliştii vocali Irina Soroiu viu Oros. Dragoşa din Ţebsa, „băr- bă şi port, a urcat pe cind la „Virşlerie" intr-un
altele. j în cadrul emisiunii televi* scenă şi a eîntat ţării în „decor de birt" am îndrăz
filiala ( zate „Antena vă aparţi tregi balada şi „Marşul nit să cerem ceva din lista
de bucate afişată şi care
ra nu / ne". S-ar putea vorbi de lui lancu", realizând cu ne îndemna la : ouă Ia pa
□-iajoruil V spre marea cantitate de acest prilej o înălţătoare har, ochiuri la capac,
ocuirea ^ efort colectiv, despre in lecţie de istorie, aşa cum omletă simplă, omletă cu
caşcaval, ouă fierte. Fata
or de i terpretare, costume, vers, o face de .ani şi ani ia Ţe- de la bar se uita la noi ca
ea ne- J eîntec şi dans ; despre bea, panteon al neamu la nişte fiinţe apărute de
Ceea \ participarea la reuşită a lui românesc. pe altă planetă şi nu-i ve
nea să creadă că vorbim
ioi să-i t unor formaţii redutabile, Telespectatorii de du cu adevărat româneşte —
şii de ? laureate ale primului minică seara nu vor uita adică după lista de buca
ilimen- ) Festival naţional „Cînta- multă vreme pe protago te tip „virşlerie" — care
A. Hu- l rea României — corul şi niştii acestui suoces de „virşlerie" nu se ştie cui
1
aparfinc, că nu scrie pe
ceţi pe orchestra Combinatului prestigiu al artei hunedo- f i r m ă ş i mai ales nu se
cores- 1 siderurgic din Hunedoara, rene. Va fi greu de ui ştie de ce i s-a dat o de
brigada artistică a Casei tat şi bătrânul Todor Dra numire atît de apetisantă,
cînd măcar nici din „bună
de cultură a sindicatelor . goşa, decanul de vîrstă al tăţile 0 de mai sus nu avea
din Petroşani, dansatorii ghizilor români, care, la nimic.
Alături — o firmă lumi
populari din Deva şi Hu- -- „antena vă aparţine", a noasă, foarte atrăgătoare,
nedoara, ansamblul pio eîntat pentru toată ţara ne face să ne apropiem de
unitatea nr. 82, „Berărie", a
nierilor din Aninoasa —, cîntece care au mers la I.S.C.M. Apoi ne-a mai a-
SĂ \ inima tuturor !
a altor formaţii cu boga tras atenţia reclama inge
E! ţ nios concepută, şi care spu
te cărţi de vizită, cum ar Prin amploarea sa deo nea că putem servi : miti
fi căluşarii din Geoagiu sebită, prin înalta calita
Dtica", \ te a repertoriului şi in tei, ctmăclori, virşli, gră-C-
tare... Bucuroşi, dăm să ţ
Hune- f şi Orăştioara de Sus, du- terpretării, spectacolul se intrăm, dar... uşa era În
zilnic 1 başii din Pojoga, corul înscrie ca un succes re chisă şi din orarul afişat
i cu / din Orăştie, formaţia de prezentativ al artei hune- am înţeles că unitatea nu'
re aa j muzică tânără a Institu dorene în această presti are program duminica. De
ce chiar duminica ? O îi
oftai- 4 tului de mine din Petro gioasă emisiune. nerentabil ? Şi cînd tc gin-
e de ? doşti clţl călători trec du
□vem! 1 şani şi Ateneul tineretu Moment din spectacolul „Antena vă aparţine". Foto : VIRGIL ONOIU C. DROZD minica prin nutogara Brad...
nîine" ^ GH. GOSTIAN
nărui, i
ă-trei J
face ţ
celor L
(ne) /
ei u- 1
ava... I
(Aron ) ia examenul turului, prea multe...restanţiere Speranţe hunedorene pentru
bine 1
Cu masiva sa participare în cească mai sirguincios, să se că la încheierea turului, cind Olimpiada 1980
competiţia
eşalonului
secund,
I fotbalul hunedorean, avînd şi înscrie în normele lor de o- normal trebuia ca toţi facto
bligaţii şi, deci, pe o linie as
rii să ne întrunim, să stabi
avantajul de a fi concentrat in
tr-o singură serie, ar 'beneficia cendentă de evoluţie". lim ce avem dc făcut, ec pu Practicant .al luptelor libe publican şcolar; locul Jf Aa
ING. PETRE LIBARDI, Ma
tem face în pregătirile de iar-
□ de de toate premisele teoretice de estru ai sportului, antrenorul flă şi în retur, nimeni nu s-a re din anul 1970, în cadrul Campionatul- republican pe
echipe, la categoria 57 lig.
a se constitui in factor anima
Clubului sportiv şcolar Pe
:.a.p. tor al întrecerii, chiar al lup echipei MINERUL LUPENI : interesat, nimeni n-a venit în troşani, tînărul Mircea Risi Ultimele rezultate au consti- 1
mijlocul echipei, nu s-a stabi
„Principala cauză a rezultate
tei pentru Supremaţia seriei. lor siabe ale echipei cuprinde lit nimic ; s-a plecat in va piţii (născut în anul 1959), tuit premisele nominalizării
•° in ) Iată, insă, că la „sesiunea de două laturi. în primul Tind, canţă şi nu se ştie ce se va şi-a început activitatea sub lui Mircea Risipitu ca spe
lenta l examene" a turului, trei dintre slăbirea valorică a lotului, prin face în viitor...". îndrumarea prof. Ghearglre ranţă olimpică pentru 1980,
cele cinci echipe divizionare B
plecarea
Rudisuli,
jucătorilor
De Ia conducerea secţiei de
plică / llunedoreiie sînt.. restanţiere G. Slan, Mavruşka şi Roşu, lo- fotbal a A.S. DACIA ORĂŞTIE Pop, actualmente fiind pre iar în vederea realizării a-
luna 1 (Aurul Brad, Minerul Lupeni şi ni s-a spus : „Pentru evoluţia gătit de antrenorul Vasile cestui deziderat, programul
.trate 4 Dacia Orăştie). Chiar global slabă a echipei noastre se fac Făgaş. La patru ani de la său de pregătire specială cu
prinde o seamă de obiective
judecind activitatea celor 5 for
prima sa apariţie pe... sal
rea- i maţii, recurgind şi la artificii vinovaţi în primul rînd jucă tea, o primă confirmare — eşalonate pe următorii ani:
torii, care, beneficiind dc toa
9. 1 compensatorii, de a repartiza, în divizia B la fotbal te condiţiile materiale, de pre locul 5 la campionatele re 1978 — campion republican
din ^ de pildă, plusurile acumulate gătire şi activitate, nu au mun publicane de juniori II — de juniori şi selecţionarea în
de Victoria Călan (6 puncte), şi
ase- 1 Mureşul Deva (3 puncte) celor cit, nu au răspuns acestor con face din Hisipitu o... speran lotul de juniori ; 1979 —
i/iziei ' lalte trei, tot n-ar fi de ajuns cui lor nefiind completat, o- diţii, situaţie in faţa căreia ţă ce va confirma în acelaşi campion republican de ju
viţei \ pentru ea toate 5 echipele să dată cu menţinerea în lot a secţia noastră este lîotărită să an (locul 4 la concursul re niori şi selecţionarea în Io
ia cele mai severe măsuri. Nu
bilul 4 apară la „bilanţ" pe zero, in- unor jucători aflaţi Ia limita au existat motive obiective ca publican de toamnă). Rezul tul de seniori; 1980 — selec
restanţierele
trucît
totalizează
potenţialului fotbalistic şi a u-
rghe / minus 10 puncte Ia „media en nora care n-au atins nivelul re să justifice slaba compor tatele sale semnalează o per ţionarea în iotul olimpic. Ia
gleză" de calculare a acumu cerinţelor diviziei B. In al doi tare a echipei, nici după ple spectivă evolutivă certă şi tă, obiective de mare difi
lării de puncte (cele de pe te lea rînd, condiţiile pregătirii şi carea antrenorului Iuliu Uţiu în următorii ani izbuteşte o cultate, care vizează-atinge
fel \ ren propriu şi din deplasare). desfăşurării activităţii, neasi (după meciul pierdut cu F.C. adevărată consacrare pe plan rea unui ţel mare, dar ambiţia
ob). 1 Dar, fondul problemei rămîne gurate de secţia de fotbal — Baia Mare — nji.) şi nici îna naţional şi internaţional : sportivului, rigurozitatea an
\ că participarea echipelor noas ea însăşi inexistentă, toate intea acestei demisii". ® 1975 — locul 3 la campio trenamentelor conduse de
tre nu are darul de a confir problemele rămînînd pe seama Fără alte comentarii, conside
r ia ma calitativ masiva reprezenta preşedintelui asociaţiei, loan răm cele spuse suficient de o- natele republicane şcolare ; MIRCEA RISIPITU antrenorul Făgaş, munca a-
ţ re divizionară a fotbalului hu- Untea, singurul care încearcă biectiv prezentate, dar mai a- © 1976 — campion republi siduă desfăşurată zi de zi —
nedoroan, situaţie ce trebuie să şi face cit poate — constituie les realist lămuritoare ale u- can de juniori, component al al juniorilor ; locul 2 la cam constituie premisele realiză
dea serios de gîndit conduce o altă deficienţă existentă la nor situaţii existente în sinul lotului R.S.R. şi participant pionatele internaţionale ale rii depline a obiectivelor
din rilor secţiilor de fotbal şi aso noi. De aici, bază materială celor trei formaţii, explicînd la concursuri internaţionale juniorilor din R.D.G. ; locul planificate pentru următorii
i de ciaţiilor respective, avînd în necorespunzătoare, activitate temeinic slabele lor comportări. de juniori ; campion republi 5 la turneul speranţelor o- ani. Totul depinde de înţele
)eva i î vedere perspectiva organizării neorganizată. Edificator în a- can şcolar ; locul 1 la con limpicc „Prietenia" — în Po gerea adevărului că marea
dor ) i unei noi formule competiţiona- cest sens este şi simplul fapt NICOLAE STANCIU cursul republican de toamnă lonia ; 1977 — campion re- performanţă nu poate apărea
Ie, ca şi 'toate măsurile ce vi
irea . zează îmbunătăţirea activităţii decit prin muncă, multă
muncă şi conştiinciozitate,
a ( fotbalistice. Desigur, în situa prin spirit dc sacrificiu, prin
ţia lor. Aurul Brad (—2 punc
i în i i te), Minerul Lupeni si Dacia Clasamente finale ale unor campionate judeţene renunţarea la o serie de
a Orăştie, fiecare cu cîte —4 plăceri mărunte, de moment,
•. 9. puncte faţă de posibilul pe care, s-a văzut de multe ori,
teren propriu apar serios ame
mai ninţate în returul campionatu CAMPIONATUL JUDEŢEAN CAMPIONATUL JUDEŢEAN e Notă : Conform regulamentelor au frânat atîtea evoluţii, au
de s lui. care Sn mod sicur va fi şi DE ŞAH PE ECHIPE MIXTE DE TENIS DE ClMP (MASCULIN) campionatelor, primele două echipe frânat atîtea speranţe. Nu e
mai greu, toate echipele jucînd clasate în campionatul juniorilor şi cazul lui Mircea Risipitu, dar
ititâ sub ameninţarea perspectivei primele două echipe de juniori din preventiv amintim acest pe
sâ l de reducere a numărului de 1. Voinţa Deva 12 11 0 1 89 —31 34 1. Aurul Brad 12 11 0 1 61—11 22 campionatul seniorilor s-au întîlnit ricol, ce trebuie evitat din
deşi l 1 participante In campionatul di 2. Vict. Călan 12 11 0 1 85,5—34,5 34 2. Electrica Deva 12 6 5 1 48—24 17 într-un turneu final pentru desemna timp.
ro viziei B. Dacă situaţia Daciei 3. Min. Vulcan 12 6 1 5 64 —56 24 3. Bucura Haţeg 12 6 2 4 40—32 1-4 rea echipei campioane judeţene de Prof. VASILE VLASIE
şi a Mureşului nu apar ca...
4. Dacia Orăştie 12 4 1 7 47 —73 21
dnic \ surprize faţă de trecutele cam 5. Aurul Brad 12 4 0 8 52 —68 19 4. C.F.R. Simeria 12 4 3 5 35—37 11 juniori. Iată clasamentul acestui tur
îcti- l pionate, surprinde neplăcut e- 6. Prep. Lupeni 12 3 0 9 46,5—73,5 18 5. Justiţia Deva 12 1 8 3 34—38 10 neu final :
ce 1 voluţia şi realizările slabe ale 7. Expl. Deva 12 2 0 10 36 —84 14 6. Voinţa Ilia 12 2 4 6 23—49 8
Aurului în acest tur, aproape
>rţii. l nejustificate, din punctul de 7. Cimentul II Deva 12 0 2 10 12—60 2 1. C. sp. şc. Huned. 3 3 0 0’68—57 6 PE SCURT
în- vedere al componenţei lotului Eqhipa Voinţa Deva va reprezenta 2. C. sp. şc. Deva 3 1 1 1 55—47 3
i şi al condiţiilor create de aso judeţul la Jbarajul" pentru promova CAMPIONATUL JUDEŢEAN
e- i ciaţia sportivă şi secţia de rea în divizia B, ce va avea loc în 3. C. sp. şc. Petroşani 3 1 1 1 53—54 3
g U - i i fotbal. Ca explicaţii, ca justifi perioada martie—aprilie 1978. DE HANDBAL 4. Liceul Simeria 3 0 0 3 61—79 0 BRAŞOV 26 (AgerpreS).
:uri. cări şi ca obiective imediate ale — La Poiana Braşov a în
evoluţiilor celor trei echipe, Echipa Clubului sportiv şcolar Hune ceput luni competiţia de
i ve i prezentăm cititorilor noştri o- CAMPIONATUL JUDEŢEAN S Masculin — senioi biatlon dotată cu „Cupa
la i pinii ale unor factori compe doara va reprezenta judeţul la etapele
tenţi. DE TENIS DE MASA 1. Ştiinţa Petroş. 16 16 0 0 340—140 32 superioare ale Campionatului republi Federaţiei". Proba de 10
Ing. KEILL OTTMAR, pre 2. Sp. stud. Hd. 16 14 0 2 373—254 28 can de juniori. Conform regulamen km a revenit schiorului di-
şedintele A.S. AURUL BRAD : ES Masculin 3. Voinţa Deva 16 9 1
„Contrar aşteptărilor, compo 6 235—234 19 tului federaţiei, echipa campioană namovist Gh. Gîi-niţă.
nenţii echipei noastre de fot 1. Utilajul Petros. 16 15 1 142— 51 31 4. C. sp. şc. Hd. 16 9 0 7 228—200 18 poate folosi un număr de 5 jucători Concursul continuă astăzi
bal nu au sedimentat ceea ce 5. C. sp. şc. Deva 16
au cîştigat în campionatul tre 2. Voinţa Deva 16 14 2 137— 36 30 6 1 9 187—246 13 din celelalte echipe din cadrul jude cu desfăşurarea ştafetei de
cut, privit strict ca rezultate, 3. C. sp. şc. Petroş. 16 10 6 120— 79 26 6. Ponorul Vaţa 16 6 0 10 181—184 12 ţului.
2-1 \ dar şi prin evoluţia de ansam 4. Constr. II Hd. 16 9 7 109— 74 24 4 x 7,5 km.
, 4 \ blu. De aceea, nimeni nu poa 5. Voinţa Huned. 16 9 7 104— 86 24 7. C. sp. şc. I S3 Feminin
cu 1 te fi mulţumit la Brad — nici 6. Minerul Lupeni 16 7~*9 83—105 22 Petroşani 16 5 0 11 174—351 10 VARŞOVIA 26 (Ager-
jză jucătorii, nici conducerile aso 7. Victoria Călan 16 5 11 58—120 20 8. Jiul Petrila 16 3 0 13 99—145 6 1. C. sp. şc. Hd. 10 8 0 2 163— 52 16 . pres). — „Cupa campioni
ciaţiei şi secţiei şi, cu atit mai
en- 1 puţin, spectatorii, cărora le-am 8. C.F.R. Petroşani 16 2 14 44—132 17 9. Victoria Călan 16 3 0 13 83—146 6 2. C. sp. şc. Petroş. 10 7 0 3 119— 68 14 lor europeni" la lupte li
ifer / înşelat speranţele. După cum 9. Voinţa Uia 16 1 15 29—143 15 Echipa Ştiinţa Petroşani va partici 3. Sănătatea Deva 10 6 1 3 97— 87 13 bere a fost cucerită la ac
ari- ) se poate vedea dintr-o simplă Echipa ‘Utilajul Petroşani va parti pa la „barajul" de calificare în divi 4. Ponorul Vaţa . 10 4 1 5 T)1 77 9 tuala ediţie de echipa
comparaţie a clasamentelor tu
nd 1 rului trecut cu al turului în cipa la etapa de zonă pentru promo zia B. ŢSKA Moscova. In turneul
in-d i cheiat, locul 2 atunci cu locui vare în divizia A, ce va avea loc 5. Dacia Orăştie 10 4 0 6 85—114 8 final al competiţiei, des
rri- ) 12 acum, echipa a traversat o în ianuarie 1978. 0 Juniori — masculin 6. Avîntul I-Iaţeg 10 0 0 10 43—200 0
perioadă de criză prelungită, făşurat recent în oraşul
dC! I consecinţă directă a automul- Conform regulamentului, echipa polonez Rzeszow, luptătorii
fă- ( ţumiril ce a cuprins jucători EB Feminin 1. C. sp. şc. II CI. sp. şc. Hunedoara va participa la de la ŢSKA au totalizat 8
la J ca Ghiţă, Stingă, Golda şi Go- 1. Minerul Lupeni 6 5 1 20—10 .11 Petroşani - 10 9 0 1 103— 55 18 etapele superioare ale Campionatului puncte, fiind urmaţi de
au } ia, precum şi a faptului că alţi 2. C. sp. şc. Petroşani 6 3 3 18—12 9 2. Lic. ind. Simeria 10 8 0 2 148—106 16 republican de junioare, avînd dreptul formaţiile Tofas Bursa
jucători — Adam, Stoica, Şte
fan. Gabor — nu au dat ceea 3. Constr. Hunedoara 6 3 3 17—13 j) 3. Gr. şc. Crişcior 10 5 0 5 63— 75 10 să folosească 5 sportive de la alte (Turcia), Ferencvaros Bu
ce se aşteaDlă de Ia ei, iar totf 4. Voinţa Deva 6 1 5 5—25 6
3o- componenţii au greşit crezînd 4. Ponorul Vaţa 10 4 0 6 92— 95 8 echipe din cadrul judeţului, iar echipa dapesta, Stal Rzeszow —
că totul vine de la sine. Pen Echipa Minerul Lupeni va participa 5. Lic. ind. Călan 10 2 0 8 34— 73 4 Sănătatea Deva va participa la „ba cîte 4 puncte şi Makedonia
tru viitor, nenlru retur vom la etapa de zonă pentru promovare rajul" de promovare în divizia B. Skoplie — zero puncte.
cere jucătorilor noştri să mun in divizia A, 6. Lic. agroal. Haţeg 10 1 0 9 18— 66 2