Page 10 - Drumul_socialismului_1978_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR,

r
I LUC ţ

în unn
ţ mmm m «ar m mmmmr * jmmm j mmmr m ■> c—r e jmmm * jmmm w mmm * mmmm jr mmm m m
/ ani, i.F.E
I 1 tractat c
ANGAJAMENTUL NOSTRU \ Deva al
i Economisirea energiei electrice — /lui Sibk
'nei tonii
B
•w«Wk*w ‘qi «*»
«w*»*"»»
5 «na jbp'vw *w» ^ TMTTTjTrA.ft.13E! T aIEIT \ ne şi ins
TRAFO
j o înaltă îndatorire patriotică J rea cui <
\ a sectiiOi
ţ£E AŢI ÎNTREPRINS • CUM ACŢIONAŢI • CAŞE S1NT REZULTATELE H i bra şi
bra
La sfîrşitul anului 1977, cotele repartizate : E.M. pentru a cărei grabnică şi * 11
r U.M.Î.C.F
J pe care l-am încheiat de Deva, I.M. Barza, Uzina de bună rezolvare sînt datoa- J .^localitate
a
0 contribuţie cit mai substanţială I curind, prestigioasele co­ preparare I.M. minereurilor re să acţioneze cu toată \ l tărăgăna
lective muncitoreşti de la
Barza,
li
/1975
Hunedoara, fermitatea organele şi or- I
j C.S. Hunedoara şi I.V. Că- C.M. Valea Jiului, C.M. De­ ganizaţiile de partid, con- J 'put, dt
lan au raportat nu numai va, „Vidra" Orăştie, între­ siliile oamenilor muncii, or­ ^au fost ■
ia îndeplinirea angajamentului judeţului * | îndeplinirea şi depăşirea prinderea de bere Haţeg. ganizaţiile de sindicat şi >> i'ce repre:
t te insă c
sarcinilor
substanţială
a
Este o situaţie nepermisă,
I
tineret.
» de producţie, ci şi însem- ^ totală a
(Urmare din pag. 1) sfea, de asemenea, încă de la începu­ | nate economii la consumul tunat inşi:
tul anului preocuparea pentru reduce­ /suri de I
urgentarea mecanizării lucrărilor, prin rea costurilor investiţiilor, pentru >■ de energie electrică : 1 ca în iai
introducerea utilajelor complexe de transpunerea în . viaţă a programelor | 3 155 000 kWh energie e- • MUNCITORI, MAIŞTRI, TEHNICIENI, INGI­ t era re a s<
mare productivitate — sublinia secre­ care s-au stabilit în acest scop. *• lectricâ au economisit în NERI! NU ÎNGĂDUIŢI SĂ SE RISIPEASCĂ ENERGIA / La re cep
tarul general al partidului, tovarăşul Anul 1978 este hotărîtor pentru în­ | luna decembrie siderurgiş- 1 zentantul
NICOLAE CEAUŞESCU, la întîlnirea deplinirea cu succes a istoricelor hotă- ELECTRICĂ LA LOCURILE DUMNEAVOASTRĂ DE ţ constatat
cu minerii Văii jiului — să uşurăm rîri ale Congresului al Xl-lea al parti­ | tii din Hunedoara, 773 000 / ficienţe,.,
munca minerilor, să îmbunătăţim con­ dului, a cincinalului actual. In acest E kWh cei din Câlan, Lor li MUNCĂ. IN PROCESELE TEHNOLOGICE DE CARE 'multe re
diţiile de muncă în general şi, totoda­ an este necesar să se asigure — aşa I se alătură alte colective RĂSPUNDEŢI NU PERMITEŢI NICI UN CONSUM \ca după
tă, să asigurăm o creştere mai accen­ duipă cum sublinia tovarăşul NICOLAE J de muncă vrednice care au tlinia şi
tuată a productivităţii şi sporirea pro­ CEAUŞESCU la Conferinţa Naţională DEPĂŞIT DE ENERGIE ELECTRICĂ. Normare
ducţiei de cărbune de care patria a partidului şi în Mesajul de Anul nou' | înscris economii de energie \ tensiune
noastră are nevoie pentru dezvoltarea — un salt revoluţionar calitativ în în­ * electrică : Ţesătoria de mă- • CETĂŢENI Al JUDEŢULUI NOSTRU ! FOLOSIŢI ^ nenurnârc
sa economico-socială". In fiecare zi, treaga activitate. Obiectivele întrecerii, I tase Deva, întreprinderea CU CEA MAI MARE CHIBZUINŢĂ ENERGIA ELEC­ /remedieri
din fiecare abataj, de la fiecare com­ ale muncii, vor., trebui deci să cuprindă * de lianţi Chişcădaga, ltuat nici
plex, de la toate utilajele din dotare, şi preocupările pentru ridicarea nive­ i I.P.N.C. Orăştie. TRICĂ IN CASELE DUMNEAVOASTRĂ. NU UITAŢI : tierul Ele
trebuie să asigurăm, tovarăşi mineri lului tehnic şi al calităţii tuturor pro­ I Din păcate, numărul u- i mulţumim
din Valea Jiului, o productivitate spo­ duselor, aplicarea de tehnologii noi nitâţilor cu economii se RISIPA ÎNSEAMNĂ PAGUBĂ AVUŢIEI NAŢIONALE,
rită în noul an de muncă! care să asigure reducerea consumuri­ I termină aici. Este însă în- DAR Şl IN BUGETUL FAMILIEI DUMNEAVOASTRĂ !
Siderurgiştii de la Hunedoara şi Că- lor de materii prime, materiale şi e- [ grijorător de mare al celor
lan au adăugat chiar din primele zile nergie, creşterea mai rapidă a produc­ | care ou consumat peste
ale anului noi valori economiei hune- tivităţii muncii şi a eficienţei econo­ *
dorene. „Sînt convins — spunea secre­ mice. ^ încasaţi,
tarul general al partidului, în cadrul Pentru toţi oamenii muncii huxxedo- ţ neterminc
neuitatului dialog de pe platformele reni, obiectivul central în întrecei-ea i lor ne cr<
Hunedoarei — că oamenii muncii din socialistă din cel de-al treilea an al ttăţi în p
Combinatul Hunedoara, din municipiu cincinalului este de a aduce o contri­ La intervenea ziarului nostru )ducţie. (
şi din întregul judeţ vor face totul buţie cit mai substanţială la îndeplini­ ful S.F.E.
pentru a obţine rezultate şi mai bune rea angajamentului organizaţiei jude­
în activitatea lor, pentru a ocupa con­ ţene de partid de 5 MILIARDE LEI Răspund furnizorii ţ STAREA
tinuu un loc cit mai de frunte în ma­ PRODUCŢIE SUPLIMENTARA ÎN A- s
rea întrecere ce se desfăşoară în în­ CEST CINCINAL ! de utilaje şi materii / Din
treaga ţară, între toate judeţele patriei Pentru a veni în sprijinul organiza­ ' vacanţei-
noastre". Colectivul hunedorean erou, ţiilor de partid, al colectivelor de mun­ ţ cembrie
cu un loc de prestigiu între colectivele că din întreprinderile industriale, de prime din ţară r prezent,
muncitoreşti ale ţării, se va angaja şi pe şantierele de construcţii, din toate »lui din f
în acest an în deschiderea marii în­ unităţile economice ale judeţului, în \ o singi
treceri pentru îndeplinirea exemplară scopul îndeplinirii exemplare a aces­ INSTITUTUL PENTRU PROIECTĂRI DE SECŢII i pentru
a sarcinilor calitative stabilite de Con­ tui important obiectiv al întrecerii, zia­ ' aflaţi 111
i-------
ferinţa Naţională a partidului. rul „Drumul socialismului" iniţiază ac­ ŞI UZINE METALURGICE BUCUREŞTI 1 râ de da
Anul 1978 trebuie să marcheze o ţiunea de presS „ANGAJAMENTUL i motive c
contribuţie sporiţă şi din partea colec­ NOSTRU : 5 MILIARDE LEI". Invităm Iii legătură'.cu . articolul la io.- 12. 1977 pentru o va- 1 tive şi m
tivelor de muncă din cadrul Centralei pe această cale comuniştii, oamenii „S.O.S. cu adresă", vă re- Joare de 48 000 000 lei. . Sîntem
minereurilor Deva la dezvoltarea bazei muncii, cadrele de specialişti şi de con­ dăm mai jos situaţia aco- Deci, volumul proiectelor, ^ aflăm cx
de materii prime. In Programul supli­ ducere din toate unităţile economice să peririi cu proiecte a lucră-, efectuate între 31. 05. 1977 /la ora t
1
mentar, în cele 5 miliarde lei care re­ trimită redacţiei spre publicare artico­ rilor C.E.T.-3 de la Călări. i iş. 12. 1977 reprezintă i stare de
ş
vin judeţului nostru, sînt prevăzute le despre măsurile întreprinse în fie­ Valoarea lucrărilor. de , circa 83 Ia şută din volu- ^ Drozd).
;
intrarea în producţie mai devreme a care unitate, la fiecare loc de muncă construcţii-montaj este. de mul total. Restul de circa
unor mine noi, precum şi creşterea privind organizarea mai bună a pro­ circa 58 000 000 iei. Terme- 10 000 000 lei, respectiv . 13 1
susţinută a producţiei de minereuri şi ducţiei, introducerea progresului tehnic, nele .de punere în funcţiu- , la .sută, se referă numai Ta­
metale. Desigur, toţi muncitorii mineri modernizarea tehnologiilor şi ridicarea nc (cazane, suflănte, turbo- lucrări interioare pentru Cu gî
din judeţ, care se Tmcură de o deose­ calităţii produselor, materiale despre generatoare) se eşalonează două turbogeneratoare, ale , tă boga
bită atenţie din partea conducerii iniţiative şi acţiuni care contribuie la în paralel eu punerile în căror proiecte sc vor preda 1 nu au f
partidului şi statului nostru, - vor răs­ valorificarea rezervelor ■ şi creşterea plan, la
punde cu angajamente şi fapte deose­ ' productivităţii muncii, îndeplinirea pla­ funcţiune a obiectivelor de în aprilie 1978, fiind con- i s-au
bite în noul an. nului şi a angajamentelor, despre rea­ bază (iunie — decembrie diţionate de proiectele pri- rcut
Avem, în acest an, în judeţ, un pro­ lizările obţinute şi experienţa dobîn- 1979). vind montajul turbogene- ^ 8 400 le
Proiectele s-au • predat ratoarelor ca se elaborează
gram de investiţii de mare răspundere. dită, propuneri şi sugestii privind acti­ astfel : la 31. 05. 1977 pen- de către I.C.P.E.T.—Bucu- i rea de
De pe acum trebuie declanşată pe toa­ vitatea în perspectivă. Totodată aştep­ ,'în vedei
te şantierele întrecerea pentru a rea­ tăm materiale care să combată lipsu­ tru o valoare de 6 300 000 reşti şi care se vor preda, } Intenţia
liza în luna ianuarie cel puţin 8 la sută rile şi deficienţele care mai persistă, Fabrica de mobilă Deva, sec­ lei ; pînă la 30. 09. 1977 eşalonat, pină în luna mar- dar, pe
din planul anual de construcţii-mon- rămînerile în urmă în realizarea indi­ ţia Haţeg. Tapiţerul Ioan Lft- pentru o valoare de- tie 1978. Menţionăm că pune ir
taje! In activitatea constructorilor, catorilor de plan şi a angajamentelor, păduş v depăşeşte planul lunar 19 400 000 lei ; pînă la 15. un turbogenerator trebuie r se vor t
beneficiarilor, proiectanţilor trebuie să unele manifestări de indisciplină. în condiţiile executării unor lu­ 11. 1977 pentru o va- să fie pus în funcţiune oda-' 'iile resp
crări de bună calitate.
l neficii
Foto : V. ONOIU loare de 28 100 000 lei ; pînă tă cu al 4-lea furnal. ţ(N. Toac
PENTI
NEG'
Ge obiective aţi prevăzut in Aplicarea tratamentelor fitosanitare în livezi \ Una
planurile de producţie şi financiare? Potrivit programului ju­ s le de
ţ încălţat
ţse poa
chele de San Jose, ouăle
deţean de dezvoltare a po- de afide, de păianjeni, de aeriene, distrugîndu-se ast­ lor de protecţia plantelor / cumparc
fel dăunătorii care iex-nca-
din localităţile Deva, Brad,
(Urmare din pag. 1) vind consumul de zile-om miculturii, în ultimii ani
pe hectar s-a făcut cu ri­ insecte defoliatoare, coconi ză pe ramurile şi ex’ăpătu- llia, Dobra,’ Simeria, Hu- ) marfa f
-
tului şi evacuării gunoiu­ gurozitate, ceea ce asigură s-au extins simţitor livezi­ ai viermelui merelor şi rile scoarţei pomilox . Pen­ nedoai’a, Orăştie, Geoagiu ţ ţi-o
le şi s-a trecut la moder­
/ dacă
lui. şi reducei-ea cheltuielilor nizarea plantaţiilor, urmă- alte insecte, iar dintre tru aplicarea tratamentelor şi Haţeg. * ţi-o
în spaţiul rămas liber pe unitatea de produs. La boli: făinarea, rapănul, de iarnă s-au aprovizionat Pe lîngă aplicarea trata­
ne-am propus să organi­ grîu, consumul de zile-om rindu-se intensificarea pro­ miniliozele etc. cantităţile necesare de mentelor chimice, în com­ \ timp
zăm o îngrăşătorie de tau­ pe ha este de 2,7, la po­ ducţiei îndeosebi în' bazi­ Jn combaterea acestor Dibutox 25, care se va a- baterea dăunătorilor şi bo­ t „au
nele
Gcoagiu,
Romoşel,
' maa
rine pentru a putea livra rumb — 20,6, la sfeclă de Haţeg, Toteşti, Densuş şi dăunători şi boli, de mare plica în doză de 1 la sută lilor de un real folos sînt magazie
la fundul de stat peste 70 zahăr — 50,7. Peşteana. Producţiile ce se importanţă este aplicarea numai în livezile oi-gani- şi răzuirea scoarţei tulpi­ \ ca Sole
io ne carne. Creşteri însemnate de pot realiza din livezile or­ cu răspundere,' corectă şi zate, unde se pot lua mă­ nilor bătrîne, tăierea ra­ t numeşte
în vederea realizării u- producţie avem prevăzute murilor atacate de făinare, 'pectivă,
nor parametri ridicaţi în la legume, care vor depă­ ganizate, cît şi din gospo­ a lăstarilor lacomi şi a cu dim
zootehnie vom folosi cu şi 21 tone la ha. De ase­ dăriile populaţiei, trebuie 0 acţiune de mare însemnătate drajonilor, strîngerea şi (pe o h
randament sporit întreaga menea, în zootehnie avem să asigure în acest cinci­ arderea acestora şi a fruc­ I dar c
suprafaţă afectată produ­ stabilite creşteri cu 40 de nal întreg necesarul de telor mumifiate. ) învăţăm
cerii nutreţurilor. în struc­ capete la efectivul matcă consum al populaţiei din ia timp a tratamentelor do suri corespunzătoax’e la lu- Pentru sporirea produc­ \ (D. C.).
tura bazei furajere avem de bovine, producţia mar­ judeţul nostru. iarnă. Pentru speciile măr, ci-ările cu pesticide extrem ţiei de fructe şi obţinerea
cuprinse culturi ca trifolie- fă de lapte sporind cu Pentru ca să se realize­ păr, coacăz şi agriş sînt de toxice. In vederea tra­ unor produse de calitate ţ IN ÎN
nole. sfecla furajeră şi po­ 200 000 1 iar cea de carne ze producţii constante în necesare două tratamente, tării pomilor i'ăzleţi şi din vom acţiona în aşa fel în-
rumbul siloz, care asigură cu 15 tone. Obţinerea spo­ pomicultură, pe lîngă mă­ din cai-e unul se aplică incinta localităţilor se a- cît în această iarnă nici un
condiţii sporite de unităţi rurilor de producţie stabi­ surile agrotehnice (fertili­ după căderea frunzelor şi sigură produsele Carbetox pom să nu rămînă nestro­ Pentru i
nutritive la hectar. Pentru lite o vom asigura printr-o zarea organică şi niinerali- al doilea se repetă la in­ pit în judeţul nostru. Ast­ furajere e
creşterea producţiei vom organizare temeinică a eră, lucrările solului şi tă­ terval de minimum 30 de 37, care se folosesc în doză fel voxxx putea să ne adu­ lin anul ti
procura şi un aspersor cu muncii în cadrul formaţii­ ieri), este necesară şi apli­ zile. Sc lucrează numai la de 0,8—1 la sută la trata­ cem o contribuţie sporită / Boz pe 3(
care să putem iriga circă lor de lucru, prin întărirea carea lucrărilor de protec­ temperaturi peste 0 grade mentele de iarnă şi Poli- la înfăptuirea prevedci’ilor lvadâ să
120 ha ocupate cu lucernă ordinii şi disciplinei, fac­ ţie a plantelor, de igienă C. Tratamentele trebuie sulfui-a de bariu în doză de de creştere suplimentară a lplante fur
4)i păşune". tori care ne asigură folosi­ culturală şi efectuarea tra­ terminate înainte de înce­ 6 ia sută. producţiei agricole în actu­ /sau ghi:
Mircea Onea, inginer şef rea eficientă a bazei tehni- tamentelor chimice prin putul umflării mugurilor Aceste substanţe, fiind alul cincinal, aşa cum a 'schiţat nic
Lin aceastc
ia C.A.F. Simeria: „Crite­ co-materiale, gospodărirea care se menţine sănătatea de rod. Speciile sîmburoa- toxice, se vor folosi cu a- stabilit Conferinţa Naţio­ i animalele
riul rentabilităţii culturilor judicioasă a fondurilor ma­ pomilor şi a fructelor. se se tratează o singură tenţie, x-espectind indicaţii­ nală . a partidului. ) nite cu pli
şi producţiei animaliere stă teriale şi băneşti, acoperi­ in perioada de repaus dată. le specialiştilor. Substanţe­ \ca cel pi
Ia baza întocmirii proiectu­ rea integrală a cheltuieli­ vegetativ pomii adăpostesc O bună reuşită a trata­ le respective, cît şi apai-a- Ing. VIONELA CHIRILĂ Inu mai f
lui planului de producţie şi lor din venituri proprii". o serie de dăunători şi a- mentelor de iarnă se asi­ tele necesare pentru apli­ inspector şef la Inspectoratul Nicolau).
financiar pe anul 1978. în­ Anchetă realizată de , genţi patogeni dintre care gură cînd pomii sînt bine carea • tratamentelor . se judeţean pentru protecţia
cadrarea în haremurile pri­ N. TIRCOB .mai.; frecvenţi .sînt.: pădu­ îmbăiaţi pe toate organele găsesc. în dotarea formaţii­ plantelor