Page 11 - Drumul_socialismului_1978_01

INERI, 6 IANUARIE 1978 Pag. 3

Ioan Pop — Crăciuneasa.
1 Activitatea în cercurile Conform prevederilor ăart,
16, alin. 1 din Deqretul' 246/
1977, drepturile de alocaţie
4; tehnico-aplicative — mijloc de stat pentru copii se a-
eordă numai de la data sta­
con-! bilirii lor, nu şi retroactiv. Prezenţele hunedorene în ierarhiile
din \ eficient de educaţie
ta j u -1 Elena Bogdan — Si-me-
ria. Cuantumul drepturilor
a u- / de alocaţie ce vi le plă­ anului sportiv 1977 - confirmări ale
nsiu-1 O succintă radiografie re“, şi peste cîtcva zile sc rilor tehnico-aplicative :
post 4 ■ în activitatea cercurilor va deschide o nouă expo­ cursanţilor li se eliberează teşte unitatea este-, legal
enta-1 tehnico-aplicative ce func­ ziţie de fotografii „Deva la absolvire o adeverinţă stabilit. dezvoltării mişcării sportive in judeţi
:tricălj ţionează în cadrul Casei — ieri şi azi“. Aflăm tot­ de atestare ; unele cercuri, Constantin P. Corlat —
DSL?f\ de cultură din Deva ne re­ odată că în jurul datei de datorită număi-ului mare Certeju de Sus. Neavînd
>anei i. levă unele aspecte demne 20 ianuarie a.c. va fi gata de cursanţi, îşi- desfăşoară vechimea în muncă mini­ Sfîrşitul lui 1977 a fost
sastă i, de apreciat. Mijloc eficient şi filmul documentar „De­ lucrările în două, trei sau mă necesară, aveţi dreptul marcat şi în sport de de­
nuite ) de educaţie a cetăţeanului, va — trei decenii de pros­ patx-u grupe ; nu peste semnarea celor mai buni
iui 11 cele 11 cercuri tehnico-a­ peritate", realizat de cine- mult timp unele obiecte de sportivi ai ţării, la feminin
ince-\ plicative se bucură de o clubul devean. artă în lemn vor fi valori­ vft r&ipiihde pi şi masculin, precum şi pe
discipline şi ramuri sporti­
timp V largă participare, fiind Celelalte cercuri — sle- ficate prin magazinele de ve. De asemenea, după tra­
nain- 4 specialitate ş.a. la întrebare diţie, se întocmesc clasamen­
banii }. Consemnînd însă aceste te anuale ale celor mai buni
do 1
jarea ' laturi pozitive, nu putem sportivi ai judeţului, muni­
V trece cu vedejea şi unele la pensie pentru munca cipiilor şi oraşelor, cluburi­
?mer- 1 neajunsuri. De pildă, sem­ depusă şi limită de vîr-stă lor şi .asociaţiilor. Este un
enfcru i ne de întrebare ridică com­ numai la 62 ani. titlu de mîndrie că în ierar­
hiile anului 1977, stabilite de
Iu- \ frecventate cu regularitate nodactilografie, croitorie, portarea timidă a cineclu- federaţiile de specialitate,
izeze. I de aproape' 300 de cursanţi, radio-tv., chitară, balet, bului şi cercului foto în Virgil Gateu — Orăştio. figurează sportivi din jude­
epre- J majoritatea oameni ai limbă germană (pentru co­ prima ediţie a Festivalului Primesc alocaţie pînă. la 18 ţul nostru, fapt ce conferă o
i a \ muncii din municipiul pii) şi limba engleză (pen­ ani doar copiii bolnavi, in­ notă de creştere valorică a
: l Patru din cele unspreze­ tru adulţi) — îşi desfăşoa­ naţional „Cîntarea Româ­ valizi, care sînt încadraţi mişcării sportive hunedorene,
Hi a ce' cercuri — foto, arte ră activitatea cu regulari­ niei". De asemenea, dota­ medical în gradul I sau II consolidîndu-i prestigiul pe
rtur.id ) plastice, cineclubul şi cel tate pe parcursul a patru rea materială a unor de invaliditate. plan naţional şi internaţio­
nal. Cu atît mai mult, cu
l o r i de artă a lemnului — au ore săptamînal. Pregătirea cercuri mai lasă de dorit. cit sportivi hunedoreni ocu­ Enciu Stoica — rugbistul nr. 1
rans- } participat la întrecerile din de specialitate se realizea­ Organizatorilor li s-ar pu­ Cleonin Suciu — Orăşfie. pă poziţii fruntaşe în spor­ al anului 1977
sub t prima ediţie a Festivalului ză sub îndrumarea unor tea reproşa şi o insuficien­ Nu puteţi primi pensia turi care, prin rezultatele şi delişlilor, Eugen Egri (Explo—
A
tă popularizare a activităţii
mătuşii dv. decedate, deoa­
enţu, i muncii şi creaţiei : „Cînta- instructori competenţi ca din acest domeniu în etapa rece aceasta se plăteşte succesele dobîndite în con­ rări Deva) se clasează ai 4-
rea României". Dintre a-
fruntări internaţionale, au
lea, în timp ce fraţii Petre
Mircea Lac (arta lemnului),
efec- î cestea s-a impus în prim- Nicolae Stoican (foto), Va­ înscrierilor la cursuri. membrilor de familie di­ adus noi aprecieri şi lauri şi Ştefan Horvuth (Explorări
şan- ^ plan cercul de artă. a lem­ lona Horovitz (croitorie), Oricum, din punctul de recţi (specificaţi în Codul mişcării sportive româneşti. Deva) sînt plasaţi pe poziţia
Deva i nului, care prin Mariana Claudia Zbox a (balet), Eva vedere al educaţiei, cercu­ familiei) şi nu nepoţilor. Este cazul lui Enciu Stoica, a 9-a, în lista celor mai buni
-
banii ; Bîrlan a obţinut premiul Paralescu. (stenodactilogra­ rile tehnico-aplicative ale component de bază al echi­ aeromodeli.şti din ţară. . Un
pei reprezentative a Româ­
Gheorghe Novac — Deva.
1 I. In cea de a doua ediţie fie), ing. Pompiliu Nariţă Casei de cultură din Deva Perioada cit aţi lucrat la niei — campioana Europei loc fruntaş — 4 — ocupă Mii-
rius Mărcuş (Metalul Hune­
declanşată de curînd s-a (radio-tv.), prof. Tiberiu se situează la un bun ni­ firma particulară a tatălui în 1977, declarat rugbistul nr. doara) intre cei mai buni al-
1 organizat pînă acum o ex­ Nicula şi Eva Munteanu zai'e şi funcţionare putînd dv. este perioadă valabilă 1 al ţării, remarcat în recen­ pinişti din ţară. Datorită a-
vel, modul lor de orguni-
tul meci cu reprezentativa
cestor clasificări, a prezen­
poziţie cu lucrări din lemn
(în holul casei de cultură), (chitară), Alee Şerbănescu servi ca exemplu şi altor pentru pensie numai dacă Franţei ca unul ‘dintre cei ţei numeroşilor sportivi hu­
(limba engleză). De la in­
este dovedită cu cotizaţii
rarea ţ aşezăminte culturale din mai buni jucători ai „15“-lui nedoreni (56) în diversele
sarea j. o expoziţie de fotografii structorul Victor Mureşan judeţul nostru. (carnet sau dovadă) la Ca­ nostru, elogiat de presa in­ loturi reprezentative ale ţă­
ternaţională ca unul dintre
greu- :■ artistice cu tema „Deva — aflăm şi alte amănunte le­ sa Asigurărilor Sociale. Al­ cei mai valoroşi jucători de rii, îndeosebi datorită rug-
bi.ştilor Mircea Orteleean şi
pro-) oraş în continuă dezvolta- gate de funcţionarea cercu­ C. DROZD ta posibilitate nu este. linia a IlI-a. De asemenea, Enciu Stoica, a tinerelor
. şe- \ de aceleaşi elogioase apre­ handbaliste hunedorene Cris-
t cieri se bucură, pentru ac­ tina Lada şi Oltea Jalbă, me­
tivitatea la echipa naţională
daliate eu bronz la Campio­
şi la club (Ştiinţa Petroşani), natele mondiale de junioare,
taloneurul Mircea Orteleean, judeţul Hunedoara ocupă un
- de- ^ clasat al 4-lea în ierarhia ce­ loc destul de bun — 12 —
nsării \
lor mai buni rugbişti din . ţa­
în ierarhia pe ţară, alcătui­
lă ir', i ră, şi declarat sportivul nr. tă pe criteriul contribuţiei
1 al judeţului Hunedoara pe
la cucerirea medaliilor in
;retu- J anul 1977 (lista celor mai competiţiile oficiale, de că­
mizat ) buni sportivi hunedoreni ai tre reprezentanţii României.
.■stare 1 anului 1977 a fost publicată în Regretabil că în alcătuirea
den ţii pagina a 12-a a suplimentu­ diverselor clasamente naţio­
sea- ) lui ziarului nostru, „Ritmuri ■ nale contribuţia modeliştilor
hunedorene", apărut în de­
Poi... 4 cembrie anul trecut). este aproape nesemnificati-'
vă, „punclînd" prea puţin in
ibiec- J In clasamentele federaţii­ ierarhia ramurilor sportive
roate. ) care aduc prestigiu sportului
sâ \ lor, alţi sportivi hunedoreni linei ţări, îndeosebi cele o-
se remarcă piintre cei mai
;ti(ica il buni din ţară. Şcoala hune- limpiee, care ' „cântăresc"
eastă i doi'eană de modelism este mult — şi justificat — în bi-
CC. V reprezentată la loc de cinste •lanţurile 'sportive. Or, toc-’
de veteranul şi părintele ria- mai la aceste discipline, spor­
vomodeliştilor din Valea Ji­ tul bunedorean nu este atît
ului Leontin Ciortan (Jiul de . reprezentat .pe plan na­
Petroşani), nr. 1 în clasamen­ ţional. Ar fi bine ca aceasta
tul federaţiei. In aceeaşi, lis­ să fietdoar o situaţie de mo­
ecol- tă, colegul său de club, Fre- ment ! '
deşi \ Noul şi modernul spital din Petroşani încă o dovadă elocventă a grijii partidului şi statului pentru sănătatea deric Csaszar, ocupă locul 4,
te în 4 minerilor din Valea Jiului. Foto : V. ONOIU iar în ierarhia rachetomo- NICOLAE STANCIU
ilciva ■'
I. tre- )
peste ţ In., unnă cu eîtva timp, contabil şef al Complexu­ făcut acest apel la vigilen­ ■ aia, ca omul ! Aceasta, în cu cei ce le îneălcau atît In final iată şi o mostră
cui Tribunalul judeţean Hune­ lui de magazine gostat. ţa dumitalc pentru că ase­ timp ce de la inculpatul de grosolan. Astfel, Ion de felul cum se făcea con­
nrinţe j doara a pronunţat sentinţa Pentru falsurile pe care le menea căpuşi se îngraşă, principal s-au putut se­ Şorega a fost condamnat trolul de către revizorii de
lui. t Intr-uri proces~*care — prin patrona sau acoperea, pe de fapt, sub ochii noştri, chestra asigux-atoriu bu­ la 18 ani închisoare şi un gestiune trimişi de con­
abilă, i gravitatea faptelor săvîi-şi- care le dicta ori le săvîr- rnşelaţi uneori de aparen­ nuri în valoare de 57191 spor de 2 ani urmîncl să ducerea complexului l£L
•e, se / te de inculpaţi şi complicii şea cu mina lui — de tea­ ţe îi privim cel mult con­ lei iar de la fostul conta­ execute 20 de ani, Dumi­ Petroşani. Eugenia Cos-
cînd ) sau favorizatorii lor — a ma că nervii, slăbiţi ai e- trariaţi : uite cum îşi chi­ bil şef al C.A.P. Studina, tru Belpa — la 10 ani, Ion mescu a controlat magazi­
■Ituie- 4 stîrnit indignarea tuturor ventualilor complici l-ar verniseşte el banii de are Dumitru Belea', bunuri în Roşu — la 15 ani, Emil- nul condus de Ion Şorega,
be- / oamenilor cinstiţi care putea trăda —, Ion Roşu şi casă, are şi maşină şi valoare de 71 120. „Mun­ Lucian Golea, Nclu Cornel din punct de vedere aL
ţine ? ) asistau la proces sau care primea de la Ion Şorega covoare, bijuterii şi cris­ ceau" aspru contabilii şefi 1 Munteanu şi Victor Popes- gestiunii, în perioadele 17
cunoşteau faptele inculpa­ decembrie 1974 — 15 apri­
ţi lor. lie 1975 : n-a descoperit
■IE
In perioada 1 aprilie IN NUMELE LEGII, ÎN NUMELE DREPTĂŢI! Şl ECHITĂŢII SOCIALISTE nici o lipsă ; 15 aprilie —
1974 — 6 august 1976, adi­ 3 decembrie 1975 : nici o
oare-4 că în doi ani şi patru luni, lipsă ; în perioada 3 de­
de, cît timp a gestionat maga­ VINOVAŢII DE ŞTIRBIREA AVUŢIEI OBŞTEŞTI cembrie 1975 — 13 mai
Tieria 1 zinul nr. 17. din Petroşani 1976 : o lipsă de 262 953 lei.
cuj al Complexului de maga­ ' Pe aceleaşi perioade, re­
iteşte ( zine. gostat al Trustului vizia de fond a descoperit
sau J I.A.S. Deva, Ion Şorega, ŞI-AU PRIMIT PEDEAPSA MERITATĂ lipsuri de 22 850 lei,
106 669 lei şi 405 703 lei.
mînâ, \ principalul inculpat în a- Superficialitate din partea
V sâ i cest pi'oces, a produs avu­
!n
. ! ţiei obşteşti o pagubă în revizoarei ? Necunoaşterea
meseriei ? Notăm doar că
ratori ) valoare de 783 381 lei, adi­ sume care s-au ridicat în taluri şi-şi permite să fie In faţa instanţei au mai cu la pedepse variind între revizorii care au descope­
si în 4. că în medie 28 000 lei lu­ unele cazuri si pînă la „galant" şi „atent" cu toţi fost trimişi în calitate de 1—3 ani închisoare, pedep­ rit pe parcurs oarecari lip­
Tin- } nar. Falsul în acte, actele 30 000 lei ! cei eare-i fac vreun „ser­ învinuiţi în acest proces : se pentru care ei se bucu­
a se 1 fictive acoperitoare, schim­ Urmează în această scan­ viciu". Şi mai închidem o- Munteanu Nelu-Corncl, fost ră de clemenţa legii, dar suri în gestiunea lui lori
Şorega
mai
au
nu
fost
res-1 bările de preţuri, corupe­ daloasă aventură a îmbo­ chii şi cînd sîntem furaţi gestionar la depozitul 1 al care' trebuie să constituie delegaţi şă facă revizie la
doar i rea unor funcţionari, şan- găţirii peste noapte, trîn- la preţ, calitate sau canti­ Complexului gostat, Golea pentru ei o lecţie aspră a
buţiei V tajarea altora, exercitarea torii atraşi de gustul mie­ tate ! Emil-Lucian, fost director vieţii. Vinovaţii au mai acest magazin. A fost pre­
ferată
revizoarea
mereu
sută,j de presiuni morale asupra rii, de teapa lui Dumitru Valoarea eîştigului ne­ al complexului, Popescu fost condamnaţi pe diferi­ Eugenia Cosmescu care —
tras U incoruptibililor atunci cînd Belea, fost contabil şef la muncit, obţinut prin fur­ Victor, fost vînzător la ma­ te termene la. interzicerea ciudat — la două revizii
nlte...) corupţia dădea greş — C.A.P. Studina, judeţul Olt tul din avutul obştesc sau gazinul nr. 7 din Petroşani unor drepturi civile, la
toate au fost folosite cu (unitate parteneră de co­ din buzunarele cetăţenilor al complexului amintit, confiscarea, proporţional nu a descoperit nici o lipsă,
abilitate pentru atingerea merţ a Complexului gos­ era deosebit de mare şi le Poşner Arcadie Emeric, cu vina', a averii persona­ în perioade în care revi­
unui scop scandalos în so­ tat Deva) iar el — parte­ permitea infractorilor să fost şef al punctului de le, la recuperarea prejudi­ zia de fond a depistat pa­
^ i cietatea noastră : traiul pe ner de afaceri tenebroase ducă un trai boieresc. Iată, control de calitate de la ciului. gube de sute de mii de lei.
picior mare, fără muncă al lui Şorega şi Roşu. Pen­ de exemplu, pe ce valori vama Curtici, care "în ca­ Cum a fost posibilă o Legea s-a pronunţat cu
bazei | sau mai bine-zis prin fu­ tru că închidea ochii a- aparţinînd lui Ion Roşu litatea sa expedia la Com­ fraudă atît de mare într-o drpptate în privinţa vino­
Cauzele
vaţilor.
favoriza­
t ca, * rarea muncii altora. Prin tunci cînd vedea că e fu­ s-a pus sechestru asigura- plexul de magazine gostat perioadă atît de scurtă, toare, complicităţile aces­
:.a.p. 4 fraudele produse a fost rată averea cooperatorilor toriu în vederea recuperă­ din Deva, pentru a fi diri­ produsă de o reţea ce se tei afaceri trebuie să dea
in li- 1 furată, de fapt, munca din Studina, primea „a- rii cotei parte din pagubă : jate la Şorega, vagoane cu întindea atît de mult ? de gîndit noii conduceri a
tivate 1 cinstită a unor producători tenţii" care s-au ridicat şi 266 664 lei bunuri mobile legume şi fructe destinate Pentru că a fost încălcată complexului de magazine
sau a cumpărătorilor. în­
ireetă ) la suma de 37 000 lei 1 şi imobile, obligaţii C.E.C. iniţial unor beneficiari ex­ grav legea : încălcată prin gostat, conducerii Trustu­
i s-a I şelaţi la calitate, la eîntar Imaginează-ţi, omule sau cecuri la purtător în terni. Numai că acest lu­ angajarea unor gestionari lui judeţean al I.A.S., care
însă şi la buna credinţă. cinstit care-ţi onorezi exis­ valoare totală de 60 500 lei, cru îl făcea contra unor fără studiile necesare, cu nu e la prima zguduire de
Cum ) Dacă Ion Şorega a fost tenţa demnă muncind în un numerar în sumă de „mici atenţii", nu o dată antecedente sau cu un pro­ acest fel în probleme de
hră-1 „actorul principal" în acest mină, )a furnal sau pe 18 000 lei. Total 344 164 lcf. constînd din bani. fil moral ce ridica semne gospodărire a avuţiei ob­
bine / „teatru" al josniciilor, „re­ schele, cum acest „fachir" Mult mai „muncea" acest împotrivă inculpaţilor de întrebare ; prin mane­ şteşti.
'8 să) gizorul" a fost un om... pe ai falsurilor îşi însuşea Ion Roşu dacă a putut a- s-au ' pronunţat pedepse vrarea şi folosirea impri­
caro stalul îl plătea ca să dintr-o dată sub formă de cumula atîtea valori avînd cîntărite eu dreptate. în matelor cu regim special ; VICTOR DUMITRU
'* vegheze la respectarea peşcheş rodul muncii du- în vedere că în tpţi anii virtutea legilor noastre, prin valorificarea datelor procuror şef al judeţului
l
strictă a legalităţii ! El se mitalo cinstite pe mai cît a muncit a mai mîncat, pătrunse de spiritul drep­ inventarelor şi în multe Hunedoara
numeşte Ion lloşu, fost multe luni de zile! Ani s-a mai îmbrăcat, vorba tăţii şi echităţii, dar aspre alte privinţe. ION CIOCLEI