Page 18 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 18
r-ag. DRUMUL SOCIALISMULUI N
A, ALC
actualitatea politică
i Abo
m ' străzii,
I N V E S T I T U L E In orice sens am. vorbi, profesional de trecere da ţ tul ui,
Prima săptămînă a a- cum au făcut-o pentru în termen, economice, de calitate atunci cină am intrat pe la preocupările casnice la j le, dii
nului 1978 a fost marca întregul popor cuvintele poarta Fabricii da încălţă cele de muncitor. Primesc 7 lan ai
tă, pe planul vieţii poli Mesajului. Şi cu acest minte din Hunedoara, am răspunsuri prompte, fără ţ de... d
ştiut că o să întîlnesc un prea mari complicaţii ver
tice interne. de impor prilej, cel mai iubit fiu colectiv de oameni tineri, bale. l-a plăcut să mun i „le au
tante evenimente politice. al poporului nostru a fost Angajare fermă în cadenţa într-un an la fel de tinăr, cească. A crescut copii. ! simplu
Şi ca de fiecare dată, în primit cu manifestări de care a început doar de S-a integrat repede în co 1 poate
centrul lor se situează dragoste şi simpatie ne cîteva zile. Cu acest •gînd lectivul unde a fost repar ( treaba
cu o inepuizabilă 'energie mărginite, cu calde urări cerută de sarcinile şi insotit de maistrul Cir- tizată. Îşi face treaba con i azi, d<
şi vigoare personalitatea pentru aniversarea 'vâr jan Lucian dc la secţia ştiincios ca şi cum ar îm 1 zireţ: v
tovarăşului NICOLAE stei de 60 de ani, ani în „Tras", banda a 2-a, am băia şi îmbrăca propriul ( naţii <
încercat să văd cu ochii copil cind il trimite la
CEAUŞESCU, secretarul chinaţi luptei şi muncii mei întregul flux tehnolo şcoală. Aşa cum îşi pri ( fonul.
general al partidului, pentru binele poporului, sporite ale acestui an gic al acestei fabrici date veşte cu mândrie 'copiii — I treaba
preşedintele Republicii pentru fericirea lui. Via in folosinţă doar anul tre admiră produsele care ies \ întrebe
Socialiste România. ţa şi munca secretarului (Urmare din pag. 1) tacării lucrărilor de bază cut — beneficiară a unui din miinilc ei. Nimic mai („Ba d
Mesajul rostit de tova general al partidului, to la aducţiunea secundară. colectiv format din forţa simplu şi mai frumos pen .'duri"
de muncă feminină a Hu
tru un om al zilelor noas
răşul Nicolae Ceauşescu, varăşul Nicolae Ceauşescu, pitolele mari, principale, — Fireşte, şantierul ri nedoarei, a cărei ocupare tre. \ „Şi ?“
în noaptea de Anul nou ne este tuturor exemplu ale preocupărilor noastre. dică zi de zi probleme (la tele
Am inlîlnit şi o figură
la posturile de radio şi de dăruire, îndemn de a Spre buna lor soluţionare multe, probleme grele, u- în producţie devenise o cunoscută. Spun asia pen
problemă serioasă in ulti
televiziune, adresat între nu precupeţi nici un mo se îndreaptă zilnic întrea nele hotărîtoare pentru des ma vreme. Hotărirea de tru că Vitaioş Rodica a lu PE Pi
gului nostru popor a ment energia pentru a- ga activitate a comitetului făşurarea lucrărilor. Buna partid şi de stat a venit crat pină acum un an in 0 Om
inaugurat viaţa politică tingerea scopului nobil al de partid, consiliului oa lor soluţionare înseamnă prompt şi a dat posibilita comerţ, la cofetărie. Nu f
internă a anului 1978. întregii societăţi româ menilor muncii, a comite intensificarea ritmului de tea să muncească la peste vreau să spun că cei care > 35 ani
Chemare înflăcărată, de neşti — edificarea socia telor de sindicat şi U.T.C. muncă. Cum gîndiţi men SOO de femei recrutate cu lucrează în comerţ nu fac ( moaşă,
atenţie atît din „fondul“ o treabă serioasă — dar
^ cian
înalt patriotism, Mesajul lismului şi comunismului. Acţionăm stăruitor pentru ţinerea, impulsionarea a- de casnice (după cum vom Rodica mi-a spus că a ve Mihoc,
a mobilizat noi energii, între evenimentele po creşterea rolului conducă cestui ritm ? vedea mai tirziu) cit şi di nit aici pentru a învăţa o dea- î
a întărit voinţa întregu litice marcante din a- tor al organizaţiilor noas — Asigurarea documen rect de pe băncile şcolilor meserie serioasă. Sînt cu (OrJiS.
lui popor de a intensifi ceastă săptămînă se în tre de partid, pentru ca taţiei tehnice în timp util, din municipiu. Aşa cum vintele ei pe care trebuie un /
ca, pe baza hotărârilor scrie şi vizita în ţara toţi cei peste 600 de comu dotarea cu instalaţii de fo îmi spunea tovarăşa Moga să le luăm întocmai. Nu
Congresului al Xl-lea şi noastră a cancelarului fe nişti să fie în fruntea ac rat de mare productivitate de la serviciul personal socoteşte Fabrica de în 1 fac
ale Conferinţei Naţionale deral al Republicii Fede ţiunilor menite să ducă la a tuturor celor 8 fronturi indiferent dacă au fost cas călţăminte o ocupaţie pa (pt
a partidului, opera de e- rale Germania, Helmut îndeplinirea exemplară a de lucru de la aducţiunea nice sau eleve, atributul sageră. Ca dovadă a făcut 1 post d
şi un curs dc calificare. Se
tinerelor m uncii oare este
i Dorin
dificare a societăţii socia Sclimidt şi a soţiei aces sarcinilor acestui an. principală, organizarea be- ( de 30
— Mai în amănunt, cum
liste multilateral dezvol tuia Hannelore Schmidt, a demarat anul de muncă tonării cu instalaţii meca
tate. Ecoul imediat al ca urmare a invitaţiei a- 1978 ? nizate şi cofraje de alumi REPORTAJ DE SCRHTOR
Mesajului s-a făcut sim dresate de către tovară niu la două fronturi de la
şul Nicolae Ceauşescu, — La ora actuală, pla aducţiunea principală, in m
ţit din primele zile ale nul este defalcat pe şantie troducerea cofrajului gli
anului, atît în ţară, cit preşedintele Republicii So re, pe formaţii de lucru, sant autoridicător pentru
şi la noi în judeţ, mate- cialiste România şi to trimestre, luni, deci sarci betonarea puţului castelu mm de iun ii cel mi care ti
rializîndu-se în produse varăşul Manea Mănescu, nile sînt bine cunoscute, lui de echilibru, exploata bunicii
fizice realizate peste sar primul ministru al gu în planurile operative sînt rea intepsivă a utilajelor — car
cinile de plan. vernului. Ea se înscrie în specificate lucrările ce se — sînt cîteva dintre pro TiiR COtEETIV DE demnat
şirul de contacte dintre
Memorabilă rămîne execută zilnic la toate blemele ce se află perma
noaptea revelionului din şeful stalului român şi punctele şi obiectivele, se nent pe masa de lucru a cadrînc
acest an pentru colecti conducători sau persona urmăreşte îndeaproape mo factorilor răspunzători, toc fac toi
politice
marcante
lităţi
vul de'muncă al între din diferite state ale lu dul cum sînt finalizate. în mai în vederea intensifi ţ că nu
prinderii bucureştene „23 mii, în scopul creării u- subteran, generalizăm mun cării lucrului în şantier. l Puşi
, August", pentru tineretul nui climat general de ca în sistem industrial, a- Dotarea in continuare cu 1 preved.
Capitalei, ca dealtfel pace şi securitate, de co dică pe 3 schimburi. Dacă maşini, instalaţii şi utilaje tinereţea, virsta dătătoare pregăteşte însă în conti ( Zamfir)
de vioiciune, elan şi mai nuare pentru examene.
pentru întregul nostru po laborare reciproc avanta ar fi să o luăm pe puncte, de mare productivitate, ales foarte multă putere Maistrul Cirjan Lucian ( CiND
por. Prezenţa în mijlocul joasă. aş sublinia că lotul cas mai cu seamă în galerii, de muncă şi creaţie. Acest care m-a însoţit cu o şti ^ DIREC
oamenilor muncii, cu pri Cu ocazia vizitei, tova tel şi lotul centrala subte mecan.zarea lucrărilor de lucru l-am remarcat şi eu inţă exactă cind trebuie să
lejul revelionului, a tova răşul Nicolae Ceauşescu rană din cadrul şantieru excavare şi betonare, sta in halele de producţie, vorbească şi să explice ce t Desp
răşului Nicolae Ceauşescu, şi cancelarul federal Hel lui I-uzină merg bine, au bilizarea şi calificarea for frumos aranjate, incit toiul va, a venit din Slatina. A ) m/sibili
să se petreacă intr-un flux făcut şcoala la Piteşti şi
a celorlalţi tovarăşi din mut Schmidt au purtat ceva avansuri ; şantierul ţei de muncă, sînt pîrghii continuu. Datorită îndru Cluj-Napoca. E venit dc la \ plaţi d
conducerea partidului şi convorbiri oficiale, au II este în continuare în care asigură îndeplinirea mării competente primite Alba ltilia voluntar la fa l s-a mc
frunte ; la ferestrele Valea
i rubrică
statului, cuvintele de îm semnat documente de Mare, Valea Jurii şi Netiş şi depăşirea ritmică a sar din partea maistrului Cir- brica dc la Hunedoara. E i ea est
bărbătare adresate cu a- mare însemnătate pentru lucrul se desfăşoară din cinilor mari ce ne revin. jan, bun cunoscător al în căsătorit şi are doi copii, ( cinată
oeastă ocazie au făout să dezvoltarea colaborării plin, asemenea şi sus, la — Dar baza, forţa vitală tregului proces de produc îmi spune că la începui a i gricole.
ţie — in cele cileva ore fost tare greu. Aveau ma
vibreze -inimile, să înflă dintre cele două ţări şi şantierul III-baraj. Au de a marelui şantier sînt şi de şedere in incinta fabri şini de lot felul — dar le J nea |
căreze conştiinţele, aşa popoare. marat bine acţiunile şi la rămîn comuniştii, oame cii am reuşii să cunosc lipseau ciocanele, cheile şi ( penaliz
noul şantier IV, unde se nii lui... citcva muncitoare destoi alte mărunţişuri necesare t Traian
impune,însă urgentarea a- — într-adevăr. Nucleul nice care îşi aduc contri oricărei industrii. Dar vo I şi Mari
de peste 600 de comunişti, buţia deosebită la noul inţa colectivului a infrint jtabil şt
* însemnata forţă de partid, profil economic al munici toate neplăcerile. Tocmai l nic. Ce
pe care o avem raţional piului Hunedoara, care nu lucra la o chemare la in- mis că
NaFădotsjil de degsytcst — orsorot exempEar 'repartizată pe puncte de, mai este acum doar pro trecere cu toate secţiile. 1 „boala
lucru, întregul nostru co ducătoare de oţel şi fontă, Plănuieşte să se ocupe de ^ fonduri!
ci şi de bunuri de consum. policalificarea a peste 20
La cele mai multe am vă
la sulă din muncitoarele
SLUJITOR PERMANENT lectiv de constructori este zut asta după cantitatea secţiei. La Creaţie", ingi I şi căzu
asemenea unei familii bine'
nera Rusu Elena îmi spu
de produse frumos, aranja
închegate. Comuniştii Ioan
Dănilă, Gheorghe Lazăr, te lingă fiecare maşină, loc ne că in 1978 vor intra in CIN
AL INTERESELOR OBŞTII Toader şi Aurel Averiţei, de muncă. La secţia „Cu producţie alte 20 de mode
sut". 1 B, am văzut o mun
le noi. Aici socotim că e
Petru Crişan, Gavrilă Nu-
taş, Nicolae Trîmbiţaşu, citoare care mqşterea de foarte bine ca la Hune ( „Alo,
doara să se facă pantofi
zor la o maşină. După ci le
( tem un
Acţionînd permanent în şi da în folosinţă un ma indicatori, măsurile preco Aurel Iliescu — de la şan va cusături făcute cu mul moderni, tinereşti, căutaţi de, pe
spiritul exigenţelor puse gazin universal cu restau nizate de primărie în a- tierul I, Gheorghe Mari naş, tă măiestrie, aşeza alături ca plinea caldă de side- ^ Martine
de documentele de partid rant. De asemenea, potri cest scop. Această . consul Vasile Roman, Ştefan do feţele unui model de pan rurgişti. n Avem i
şi legile ţării, deputaţii au vit cu propunerile făcute tare largă a cetăţenilor, ric, Vasile Vasilache, Con tofi de damă foarte plăcuţi In încheierea raidului ţ autobus
datoria să-şi onoreze man se va împrejmui şcoala şi înainte de adoptarea pla stantin Vişan, Dumitru ca aspect. Toiul se petrecea nostru am discutat cu to i neaţă
conştiincios şi uimitor de varăşul Iosif Schmidt, se
datul încredinţat, exerci- căminul, se vor construi o nului şi bugetului local de Enache, Dumitru Medruţ, repede. Am aflat că se nu cretarul comitetului de 1 rie a.c.
tîndu-şi drepturile şi în- staţie de autobuz şi mai către consiliul popular, a- — de la şantierul II, Că meşte Luţă Ioana şi că lu partid, care ne-a vorbit de (în Oră:
deplinindu-şi întocmai în multe anexe gospodăreşti sigură aprobarea lor în tălin Voiculescu, Ioan Huţu crează aici de la intrarea realizările fabricii, dar ne-a ( la ora
datoririle ce le revin în la şcoala din sat, se vor fapt de către toţi locuito — de la baraj, Ioan Gico- în funcţiune a fabricii. îmi mărturisit şi unele neca ’ n să r
calitate de reprezentanţi face reparaţii şi întreţineri rii şi angajarea fermă, veanu, Mihai Falea, Var- mărturiseşte că soţul lu zuri pe care le au din pri •ara
ai cetăţenilor în consiliile la drumurile din interio responsabilă a acestora la vara Gicoveanu, Ioana crează in combinat la la cina aprovizionării. Secţiile
populare. Intre deputaţii rul satului, se vor executa transpunerea lor în viaţă. Creţu — de la atelierul minorul de benzi şi că are stau citeodală din lipsa ) h
1 cl e,
din comuna Bălţa se nu plantări de pomi fructiferi, A fi deputat constituie mecanic, sînt doar cîţiva trei copii. Nu a lucrat materiilor prime care sa (table i
nicăieri pentru că a ţinut aduc de la Timişoara, Co
mără şi tovarăşul Ioan lucrări de combatere a e- o mare cinste, dar, în ace dintre oamenii noştri cei să-şi crească toţi copiii pi rabia etc. Dc multe ori se i tele pe
Bulz, de la Exploatarea de roziunii solului, curăţirea laşi timp, şi o înaltă res mai destoinici, mereu în nă la virsta şcolară. Acum trimite piele de slabă ca j un loc
calcar Crăciuneşti, căruia şi întreţinerea păşunilor şi ponsabilitate civică. Aceas fruntea bătăliei pentru ca este mindră da ei. Maria litate, nefolosibilă. 1 să plec
cetăţenii din Ormindea a fîneţelor şi altele. In tă misiune de slujitor per fiecare zi de muncă să în na este cea mai isteaţă. In ciuda „tarelor“ de la ţ numită
i-au încredinţat mandatul spiritul largului democra manent al intereselor ob semne o apropiere a pu Face parte din subredacţia aprovizionare — cel mai i s-ar ce
pentru a doua oară de a-i tism ce caracterizează o- ştii cere să te consulţi, să nerii în funcţiune a obiec pionierească „Tot înainte !“ tinăr colectiv de muncă 1 dezorier
a Casei pionierilor şi sem
hunedorean
este
hotărit
reprezenta în consiliul rînduirea noastră socialis te sfătuieşti în orice pro tivului hidroenergetic din nează deseori chiar in să-şi facă cu cinste dato ( reu la
popular comunal. A fost tă, în prima decadă a a- blemă şi domeniu de acti Retezat. ziarul nostru. Un reporter ria. Am văzut asia peste t unor şc
reales — cum ni s-a spus cestei luni va avea loc şi vitate cu cetăţenii satului, este întotdeauna bucuros tot şi credem că se vor ţi ' lor cart
1
de către unii cetăţeni — în acest sat, o adunare ce acţionînd împreună cu ei Convorbire realizată de să afle asemenea lucruri, ne de cuvint. ( gara O
pentru că este un slujitor tăţenească în cadrul căre- şi prin ei pentru materia GH. I. NEGREA încerc să aflu ceva din VALERIU BARGĂU ( facă orc
devotat al intereselor ob 'ia cetăţenii vor fi infor lizarea sarcinilor economi complexul proces socio- / (Gh. I.
ştii. Activitatea comună maţi despre modul cum ce, sociale, edilitar-gospo-
desfăşurată de deputaţii şi s-au îndeplinit prevederile dăreşti şi de înfrumuseţa . „MULŢI
cetăţenii din satul Ormin de plan pe anul trecut la re a localităţii, pentru ,bu- f ; W ' OAM:
dea, avînd permanent spri nivel de comună şi la ni na gospodărire a comunei. l „Zilele
jinul consiliului popular, velul satului şi li se vor La Băiţa, deputaţii nou Mi / treburi
aleşi — militînd cu răs
se concretizează în termi prezenta principalii indi pundere pentru înfăptui j intrat s.
narea şi darea în folosinţă catori ai planului de dez rea politicii partidului şi ( pereche
în anul trecut a unui fru voltare economico-socială 1 unitatea
mos cămin cultural, în cu a comunei în profil terito a legilor ţării — îşi ono 1 comandi
răţirea mai multor sute de rează în mod exemplar
rial pe 1978, sarcinile ce mandatul încredinţat de (zâ ps b
hectare de păşuni şi fineţe, revin satului, cetăţenilor obşte. i Groza,
plantarea de pomi fructi pentru realizarea acestor N. BADIU > mi-am i
feri, în acţiunile de înfru ( cu o mc
museţare a satului. în con imi pier
tractarea şi livrarea la UNIVERSITATEA POLITICĂ \
. că îi voi
fondul de stat a unor în j ua zi an
semnate cantităţi de carne ŞI DE CONDUCERE DEVA ( rul , nost
şi lapte precum şi altor i banii m
produse agroalimcntare. Cursurile pe ani de studiu se vor desfăşura după 1 ţumesc
Aşa cum a rezultat din următorul program : ( de mare
dezbaterile ce au avut loc Anul I •— luni 9 ianuarie 1978, orele 17,00. t Elena şi
cu cetăţenii în adunările Anul II — marţi 10 ianuarie 1978, orele 18,00. ' lucrători
populare şi în baza propu Anul IV — miercuri 11 ianuarie 1978, orele 18,00. (tate". Si
nerilor formulate cu prile ( Furnică.
jul alegerilor de deputaţi Activităţile vor avea loc la Cabinetul judeţean nr. 139
La întreprinderea <le utilaj minier Petroşani, în atelierul de automatizări, sub con-
din noiembrie anul trecut, pentru activitatea ideologică şi politico-educativă. ducerea inginerului Traian Ştef, electromecanicii Bela Garbai, Elena Matei şi Nelu Biriea
în acest an se va termina execută' cu multă atenţie lucrările care le sînt încredinţate.