Page 22 - Drumul_socialismului_1978_01

;Pag,
DRUMUL SOCIALISMULUI

€
Cu mină d© gospodar, cu pasiune şi nădejde

DE A I /sub oc
„OcH
1 color
l'oloc si
j Acum
ciară a unităţilor respec­ Vpreţ pi
In centrul dezbaterilor consfătuirii privind pomi­ tive. Ce trebuie să cunoască l strucţiil
cultura, care a avut loc în ziua de.7 ianuarie a.c., s-au între cauzele care au întregul an, inclusiv ■ buni, t
iarna, trebuie să fie pen­
situat problemele esenţiale care vizează îndeplinirea influenţat negativ soarta tru toţi pomicuitorii o 1 trudâ ?
programului judeţean în acest domeniu, ridicarea po­ recoltei de fructe la C.A.P. pomicuitorii în legătură perioadă activă, căci nu­ Ij X 2, di
tenţialului livezilor şi sporirea producţiei de fructe, Fintoag, Ostrov, Toteşti, mai aşa sc poate asigu­ i Runculi
în scopul acoperirii din producţia judeţului a necesa­ Geoagiu şi în alte coopera­ ra înfăptuirea ireproşa­ i ccEnşhru
rului de consum al populaţiei. Participanţii la dezba­ tive, un loc de seamă l-a cu prevederile bilă a .programului jude­ ^ ră, nur
teri au reliefat însemnatele rezerve ce trebuie valori­ ocupat neefectuarea la timp ţean de dezvoltare a po­ l re. Da>i
ficate mai din plin pentru a îndeplini exemplar sar­ şi de calitate a lucrărilor micultura. Deoarece con­ ' tei izol
diţiile pedoclimaterice sînt
cinile trasate de Congresul al Xl-lea, de Conferinţa de întreţinere a solului, pe anul 1978 favorabile pomiculturii, ţ vine a|
Naţională a partidului, angajîndu-se totodată să acţi­ respectiv a arăturilor şi toate localităţile, judeţu­ l cît şi
oneze energic pentru a face ca această importantă ra­ ■săpatului în jurul pomilor. lui au datoria să contri­ 7 a partal
mură a agriculturii judeţului nostru să-şi aducă o De asemenea, în alte coo-. în scopul realizării,.jîn te şi .echilibrate, pînă la buie la realizarea sarci­ ) reţii în
contribuţie sporită la înfăptuirea Programului de mă­ perative agricole cum sînt acest an a planulţ începutul lunii aprilie a.c., nilor de sporire a pro­ l igrasie.
suri suplimentare privind dezvoltarea economico-so- cele din Ohaba, Răduleşti, vrare la fondul se vor aplica tăieri dife­ ducţiei de fructe, dezvol­ 7 să iasc
;
cială a patriei în actualul cincinal. Unirea ş.a. a fost neglijată a unei cantităti de*_______ renţiate, în raport de vîrsta tarea pomiculturii tre­ 1 rost.
fertilizarea livezilor, iar ia tone fructe, din cariei! 380 pomilor, inclusiv la coi buind să ocupe un loc \ repetat
Vaidei, Cigmău şd în alte tone în C.A.P., 2 570 tone răzleţi. Pentru însuşirea central în preocuparea i leg ere
intercoopera-
consiliilor
unităţi s-au semnalat seri­ în I,A.S. .şi 7 400 to­ tehnicii tăierilor, pînă la tiste, conducerilor uni- 'Şi ar
Livezile noastre pot să oase neajunsuri privind a- ne în gospodăriile popu­ 10 februarie vor fi făcute \ o izc
să
impune
plicarea tratamentelor fito-
instructaje la care vor par­
se
laţiei,
t (lovită
sanitare. Lipsa de preocu­ fie întreprinse o serie de ticipa şi pomicullori din ,'cului r
necooperalivizafă,
zona
măsuri care vizează ridica­
la
organizarea
pentru
producă mai multe fructe pare formaţii permanente rea potenţialului produc­ Staţiunea pentru cercetare ţ a p . 4 8 ,
unor
ele muncă în pomicultură . tiv al livezilor. şi producţie pomicolă Geoa­ Păşim ia treabă C9!
Ia C.A.P. Fintoag. Teiu, © în centrul preocupări­ giu. \
Pe baza orientărilor sta­ Din analiza rezultatelor Vaidei, Dîncu Mare şi în lor trebuie să se afle fer­ ffl Maximă atenţie va fi De
bilite de Congresul al XI- pe primii doi ani ai actu­ alte unităţi a lăsat am­ tilizarea cu îngrăşăminte acordată aplicării trata­ în neţii an. ) pere
lea al partidului şi a in­ alului cincinal se desprin­ prente vizibile asupra ran­ chimice şi organice a celor mentelor fitosanitare, ţi- ţ vaş ale
dicaţiilor date de secretarul de faptul că, faţă de pre­ damentului livezilor, al că­ 5 050 ha livezi planificate. nindu-se seama de averti­ sare şi
general al partidului, tova­ vederile la fondul de stat, ror aport nu se regăseşte o Solul să fie întreţinut zările date.
răşul Nicolae Coauşesou, s-au înregistrat o serie de la nivelul aşteptat în struc­ în toate livezile sub formă ® Tractoarele şi maşini­ lată prMpalele
lucrătorii ogoarelor din restanţe, îndeosebi în sec­ tura veniturilor băneşti, în de ogor negru. Pe supra-> le utilizate în pomicultură
judeţul nostru au acţionat toarele gospodăriilor popu­ acţiunea de consolidare e- feţele situate în pantă este vor fi redistribuite .pe uni­
energic, sub conducerea laţiei şi C.A.P. Realizările con om i-co-fi n anei a ră. necesar să se facă săpatul tăţi, în funcţie de volu­ sarcini din
organizaţiilor de partid, dobîndite de cooperativele Faţă de prevederile din în jurul pomilor, croind mul lucrărilor care trebuie ^ provizie
pentru dezvoltarea patri­ agricole din Haţeg, Sîntan- programul judeţean se con­ terase individuale. Vor fi -efectuate -în anul 197-8. ' de ma
moniului .pomicol şi ridica­ drei, Peşteana şi Romoşel stată însemnate restanţe pe efectuate cel puţin două a Pînă la 1 aprilie se \ tru pr<
rea potenţialului productiv în anul 1977, cînd condiţiile primii doi arii ai actualu­ arături sau praşile manua­ vor asigura materiale fu­ ^ Aceasti
al livezilor. Utilizînd efi­ de mediu au fost mai pu­ lui cincinal la moderniza­ le pe an, în toate livezile. migene pentru a combate i neonor
cient investiţiile acordate de ţin favorabile pomicultura, rea plantaţiilor prin îndesi- » în scopul formării u- eventualele brume şi în­ .' acum.
stat în ultimii ani — s-a au demonstrat că era pe re (170 ha), la plantări de nor coroane bine dczvolla- gheţuri tîrzii. taţilor agricole şi -a -coa* I şi-au |
7 ranţa.
subliniat în raportul pre­ deplin posibil să se obţină pomi (21 ha), alimentări cu silfilor populare comuna­ 1 li - se
zentat la consfătuire — producţii sporite de fructe apă (592 ha), amenajări le şi orăşeneşti. Iată •ac-ş, Ij solicita
l
1
au fost extinse plantaţiile şi în celelalte unităţi agri­ pentru irigat (104 ha), ame­ ţiunile .prioritare cu ca- f dacă I
de .pomi pe 980 ha, din ca­ cole. De l-a 136 tone fruc­ najări antierozionale (336 re sînt .confruntaţi po- i 20 Sim
micullorii în actualul se­
re 615 ha s-au realizat în te, cit s-au recoltat în 1976, ha) şi la terasări (193 ha). zon şi în întregul an. ' Iţ răspun:
sistem intensiv în bazinele în anul trecut la C.A:P. Evident, este o sarcină de o Să fie întreprinse ^ calau).
pomicole consacrate. Con­ Haţeg producţia a ajuns ia prim ordin a organelor lo­ măsuri urgente în vede­
comitent, s-au întreprins 300 tone. care valorifica­ cale de partid şi de stat, a rea realizării integrale a
organelor agricole judeţe­ planului Av. plantări în
acţiuni pentru aplicarea te au adus unităţii veni­ ne şi conducerilor unităţi­ fiecare unitate şi co­
tehnologiilor moderne, în- turi băneşti în valoare de lor agricole să acţioneze cu mună. \ i>P H
i au put
desirea livezilor de tip peste 600 000 lei. hdtărîfe pentru a ‘ î n l ă t u r a ® In cadrul acţiunilor ' afişe c
clasic, alimentarea cu apă, Cu rezultate nesatisfăcă- aceste rămâneri în urmă. de modernizare să fie )aşa : „
efectuate cu maximă răs­
au fost construite drumuri loare s-au prezentat coo­ Este o cerinţă imperioa­ pundere plantările de în- t tineret».
de acces etc. Pe măsura perativele agricole din U- să ca în. toate comunele şi desirc, fertilizările, stro­ 7nic, Gi
extinderii livezilor, s-a ur­ nirea, Ciula Mare, Ohaba unităţile agricole să fie în­ pirile, întreţinerea solu­ 1 Brîznic,
mărit şi realizarea unui e- şi altele, unde specialiştii, treprinse acţiuni eficiente lui şi celelalte lucrări. ţ tă in z
chilibru corespunzător în­ consiliile de conducere şi pentru ridicarea randamen­ ® Să fie îmbunătăţit'» i nuarie
tre specii, acordînd priori­ cooperatorii nu s-au preo­ tului livezilor şi valorifica­ şi folosită eficient întrea­ I formaţii
tate introducerii soiurilor cupat cu răspunderea cu­ rea deplină a potenţialului ga bază destinată dezvol­ \ Singi
tării pomiculturii şi creş­
valoroase, care şă asigure venită de aplicarea tehno­ pomicoli pentru’ transpune­ terii randamentului live­ i din s<
obţinerea unor cantităţi logiilor înaintate, de valo­ rea în v i a ţ ă a sarcinilor zilor. Unvita <
sporite de fructe, de cali­ rificarea deplină a poten­ stabilite de Conferinţa 'Na­ • Pentru asigurarea ţun frur
tate, solicitate în stare ■ ţialului productţv al livezi­ ţională a partidului şi de materialului sădi tor pc t fistic, i
-proaspătă la consum -şi lor în scopul iCroşterii ă- Congresul ţărănimii pri­ specii şi soiuri trebuie , invitaţie
pentru prelucrare industri­ portului pomic-ulturii la re­ vind dezvoltarea p'o'mi cul­ hferfurfrea tăierilor în nvezi este o luorfirc ale ac'utaii- înfiinţate şi pepiniere 1 acest ;
ală. dresarea ieeonomico-finan- turii. taie pc agenţia de lucru a poniicuHorilor. ■gospodăreşti în zonele- l noi, aş
:
cele mai favorabile. (T. Mir.
‘a Suprafeţele de pomi
® Plantaţiile de eăpşu*i vor ‘fi vcpn'r'iza'te în LIPI
var fi extinse cu 85 de ha. C.A.P. pe formaţii de G '
munceşte cu Modernizarea — -o o Modernizarea planta­ •membri cooperatori ţie O vc
ţiilor prin îndesi re se va o perioadă de ccl puţin
I realiza Pe Vel puţin 422 ha, 5 ani, pentru a se lucra \spivtie
j în livadă este cerinţă care vizează din 'care pe 132 ha acţiu­ în acord global. i bogăţie
Asistenţa tehnică de
nea Va fi efectuata în pri­ Specialitate trebuie por­ ■ guriţă
\ resc.
i răsplătit din plin toate lucrările măvară. ni u mint îmbunătăţită, atît I platforr
« în vederea de-zvroîlă'rii
în -unităţile agricole, cit
7 la Cili-.
ionii culturii în zona -necoo- şi la gospodăriile popu­
Rentabilitatea pomicul- lul veniturilor băneşti ale Modernizarea livezilor tre­ Densuş, Antoniu luga, di­ oerutivizată, prin coopera­ laţiei. ' bine c
\ riţa ac
turii nu poate să fie cî- unităţii. Faţă de volumul buie -să cuprindă totalita­ rectorul Trustului pentru tivele de consum 'se va a- • In unităţile eu fer­ , ăsite
r
tuşi de .puţin pusă la în­ cheltuielilor, veni tur jle-'din tea lucrărilor menite să a- S.M.A., Tratau Simina, di­ sigură aprovizionarea cu me pomicole ni <u supra­ v 'imui
sigune folosirea cu maximă rectorul
O.I.F.P.C.A.,
şi
doială — sublinia în eu- valorificarea fructelor sînt eficienţă a patrimoniului Elena Bogdan, şefa fermei unelte şi utilaje fOlWsite îil feţe mai mari de livezi, I) te. Spr
vîntul său inginerul şef de două ori mai mari. pomicol al judeţului — a- horticole de la C.A.P. U- pomicultură, iar prin Cen­ •se Vor întocmi programe i mormăi
Speciale
pomiml-
pentru
al C.A.P. Sarmizogctusa, Chibzuind cu spirit gos­ preciau tovarăşii "Dumitru nirea, au insistat asupra trele şi subcentreîe de pro­ tiună, ea re sTi fie dezbă­ ' ameste.
Gh. Vrînceanu. Acest lu­ podăresc, am prevăzut ea Prică, GheoTg’he Lefter şi necesităţii creşterii gradului tecţie a .plantelor vor fi tute «ţ aprobate de adu­ \ de păn
cru ne-a fost demonstrat în acest an să reducem Stelian Casavcla, cercetă­ de mecanizare şi chimiza­ livrate produsele de com­ nările generaie ale t că aste
cu prisosinţă şi de faptul cheltuielile pe tona de tori la S.C.P.P. Geoagiu. re a lucrărilor în pomi­ batere care să fie însoţite C.A.P. 7 o ,nat<
că pe o suprafaţă de 63 mere cu cel puţin 300 lei Fiecare lucrare contribuie cultură, asigurării în per­ de instrucţiuni N.T.S. şi de ltantă f
la creşterea producţiei de manenţă a tractoarelor şi
•ha ocupată eu pomi răz­ faţă de anii anteriori, ce­ fructe numai dacă este e- utilajelor necesare ■-pomi­ aplicare. ^ halda
leţi, unitatea noastră a ea ce ne va asigura o fectuată la 'timp şi de ca­ cultura precum şi încăr­ . ce pre;
obţinut, prin valorificarea rentabilitate lot mai ridi­ litate. Evident, reuşita de­ cării lor corespunzătoare
1 ziduuri
'recoltei, un venit de cată. Un factor important plină impune ca acţiunile să eu lucrări. Iată de ce este Căpşunile sî n! delicioase ^ rină, u
‘600'000 lei. Cheltuielile io- pentru realizarea obiecti­ fie bine organizate şi su­ necesar să fie constituite i tiate p
cazionate de realizarea pravegheate decadreie teh­ formaţii permanente -de
vului amintit este şi îm­
producţiei respective au bunătăţirea calităţii fruc­ nice din unităţi. Eficienţa mecanizatori cărora să H şi bănoase le acordăm ' de toal
fost de numai 417 000 lei. telor pentru a le putea investiţiilor în pomicultură se încredinţeze sarcini pre­ \ părăsih
să
este influenţată hotărîtor cise,
aibă
programe
Este de la sine înţeles că valorifica la preţuri supe­ de întocmirea unor pro­ Concrete de lucru, în 'baza l Oare n
în asemenea condiţii po­ rioare. Aplicarea corectă iecte de modernizare te­ acordului global. îngrijirea necesară 7 va să ,
micultura reprezintă o ra­ meinic fundamentate, de Din intervenţiile tovară­ ) tă de
mură de producţie cu un şi la timp a tuturor lu­ organizarea judicioasă a şilor Iosif Ştefan (Ren- In ultimii ani — s-a sub­ rea cerinţelor pentru indus­ li pe plat
aport decisiv la redresa­ crărilor cuprinse în tehno­ •muncii în cadrul formaţii­ ghet), -Ştefan liicu (Bănia) liniat în cadrul consfătuirii trializare, în acest an tre­ i de ia
rea economico-financiară logia pomilor ne dă ga­ lor permanente specializate Şi Iosif Pop (Deva), s-a — s-au extins şi suprafeţele buie înfiinţate plantaţii noi 1 bu Jurj,
a C.A.P. Acest deziderat ranţia că vom materializa în pomicultură, de respec­ desprins faptul că şi gos­ ocupate cu căpşuni, aflîn- pe alte '85 dc ha. Asigurarea SACRI
îl vom înfăptui ţinînd exemplar această sarcină. tarea cu stricteţe a aver­ podăriile populaţiei 'îşi pot •du-se în "cultura 85 dc ha, din timp a materialului să-
tizărilor date pentru com­
■din care 50 aparţin C.A.P.
aduce o contribuţie măi
seama că avem înfiinţată •De un mare potenţial baterea bolilor şi a dăună­ însemnată la dezvoltarea Rezultatele .de producţie ah ditor necesar (stolonilor), * Cu a
o livadă intensivă pe 58 dispun şi gospodăriile torilor. Nu este suficient pomiculturii judeţului, la fost însă departe de a o- cît şi pregătirea in mod co­ \nr. 9
de ha în scopul moderni­ populaţiei — remarca Ion să fie aplicate cîte 15 tra­ sporirea producţiei de glindi o preocupare susţi­ respunzător a terenului în 11977, I.
zării plantaţiei pe 32 ba Moraru, membru în Aso­ tamente anual şi 3-4. dis-' fructe. în acest sens au nută pentru obţinerea unor scopul realizării la timp a fost sa<
ni s-au alocat 1,7 milioa­ ciaţia cultivatorilor de cuiri şi praşile. Important fost făcute propuneri pri­ randamente ridicate la hec- plantării reprezintă obiecti­ )0—6 Iu
ve ce trebuie să stea per­
ne lei investiţii. Am în­ pomi din Simeria. Recol­ este ca acţiunile respective, vind asigurarea materialu­ tar-. Ca urmare, prevederile manent în atenţia factorilor l valoare
chiar şi mai redtfse ca nu­
registrat unele restanţe la ta de pe cei ^ pomi plan­ măr, să fie făcute în pe­ lui sădilor de calitate, clin la fofidul 'de' stat nu au fost răspunzători de soarta pro­ 7 cuperat
soiuri valoroase, a unelte­
aceste lucrări. Vom depu­ taţi in grădina casei mele rioada optimă şi fără raliat lor necesare în pomicultu­ onorate la nivelul stabilit. ducţiei de căpşuni. Impor­ 140/12 s
ne însă eforturi să le re- se ridică anual la 1 500— la calitate pentru ca astfel- ră şi a substanţelor de Din cauza neîntneţioerii frl tant este ca prin efortul u- ţ sacrifice
1
ţiiprăm îţi primăvara şi 1 6Q0 kg fructe, asigurîRcL eficacitatea lor sa fie ma­ combatere a bolilor şi dău­ mod corespunzător a cultu­ nităţilor agricole să se a- i actele i
rii, la C.A.P. Unirea şi Sîn-
toamna anului 1978. necesarul de consum al ximă. Eliminarea excesului nătorilor. Pentfu creşterea tandrei, precum şi la sigure şi materialul pentru 1 trei mk
Cooperativa agricolă din familiei şi disponibilităţi de timiditate din plantaţii productivităţii muncii prîft I.P.I.L.F. Haţeg recoltele plantare necesar extinderii Ij a se h
Peşteana — spunea şeful pentru valorificare. De a- este o cerinţă de bază care mecanizarea lucrărilor, s-au situat cu mult sub po­ culturii căpşunului în cadrul 1 cost. N
asigură producţii ridicâte şi este necesar ca şi în ca­
; fond cc
fermei pomicole, ing. Spe­ semenea posibilităţi dis­ rentabilizarea livezilor. drul gospodăriilor popu­ sibilităţi, diminuîndu-ii-se gospodăriilor populaţiei. De 1 chii şi i
ranţa Crăci unei — obţine pun toate gospodăriile în cuvîntul lor, tovarăşii laţiei să fie mai bine or­ simţitor gradul de rentabili­ asemenea, nu trebuie negli­ l sumatoi
tate.
anual din pomicultură populaţiei din judeţul Georgina Cazacu, şefă fer­ ganizate plantaţiile de jate nici culturile de zmeu­ 7 Teodor)
peste 70 fa sută din tota­ nostru. mei pomicole a C.A.P. pomi. Pentru acoperirea necesa­ ră, agrişe, «.şi coacăze, care
rului de consum al popu­ reprezintă o însemnată sur­
laţiei judeţului şi satisface- să de venituri băneşti.