Page 23 - Drumul_socialismului_1978_01

'« ,
278 ® MARŢI, IC IANUARIE 1978 I’ag. 3

Acţionăm stăruitor pentru a găsi
5E
iZĂ
sibîl ca I
ători >ai l noi căi de creştere a productivităţii muncii
ari, un Cu tot gerul persistent „Cerbului" din Rîu Mic, Şi este un merit al ac- i
gradez^'? ţ de duminică, un mare dubaşii din Rcnghet şi-au tivităţii culturale hune- ’
m a Vita i sută la bateriile de cocs, a cii, creşterea ei necontenită număr de cetăţeni ai De­ etalat strămoşescul reper­ dorene de a persevera în !
îa con-1 (Urmare din pag. 1) duratei reparaţiilor cu 10 la are un rol hotărîtor. La noi, vei au asistat la parada toriu, urînd gospodăreşte tezaurizarea acestor obi-1
m bani^ sută, ca şi navetizarca trans­ la furnale, problema nr. 1 colindătorilor precum şi la spectatorilor sănătate şi ceiuri, care, datorită in- ’
cu atîta ( cadre cu funcţii dc răspun­ portului produselor Cărbu- rămîne îmbunătăţirea indi­ spectacolul oferit de aceş­ masă îmbelşugată în nouU dustrializării, a urbaniză- )
Blocul’ dere a analizat concret, la noase la C.S.H. ne vor a- cilor de utilizare a furnale­ tia pe platoul casei de an, răsplătiţi fiind cu ad- rii moderne riscă să cadă l
oara, str.! faţa locului, multiple posibi­ duce de asemenea însemna­ lor şi, pe această bază, creş­ cultură cu prilejul fazei în plan minor sau să se /
lităţi de creştere a produc­
are, dini tivităţii muncii în secţii, a- te sporuri în producţie, terea producţiei de fontă. judeţene a Festivalului piardă. încurajarea şi ,
espărţitu- t teliere, puncte de lucru. în creşterea productivităţii Fără a scăpa însă nici o obiceiurilor laice de iar­ Fesfivalul promovarea cu fiece pri- l
muncii-noastre. Rezerve mari
clipă din vedere un lucru:
le - dilata-* Constatările au fost înmă­ mai avem la încărcarea mai nă. lej a grupurilor folclorice, J
za proas-1 nuncheate intr-un plan de bună a întregului parc de continua îmbunătăţire a ca­ Din nou, ca şi în edi­ obiceiurilor (aice eforturile statornice spre )
lităţii fontei, tocmai în con­
acesl rost/ măsuri, care stabileşte ter­ masini-unelte, la buna utili­ diţiile creşterii substanţiale ţiile precedente, purtătorii stăvilirea poluării artei l
■ verticală 1 mene, răspunderi în acest zare a fondului de timp, a producţiei. Am aici, în vechilor obiceiuri ale sa­ de iarnă populare — laborios tra- /
sens, ca şi eficienţa econo­
tală. Trei^ mică a fiecărei masuri apli­ întărirea ordinii şi discipli­ carnetul meu, peste 40 de telor hunedorene au în- valiu încurajat dealtfel !
■t cu pe- 1 cate. Vizăm mai cu seamă nei muncitoreşti. măsuri gîndite de întregul cîntat prin bogăţia costu­ şi de .Festivalul naţional l
: apă şi ’ creşterea gradului de mano- A trecut puţin timp de colectiv de la furnale şi spu- maţiei si recuzitei, prin miraţia celor prezenţi. „Cântarea României" — ,
3 început \ perăre a produselor noastre, muncă din acest an pentru nîndu-vă acest lucru aş vrea ineditul textelor interpre­ Pentru orăşean, spectaco­ au făcut -ca aceste biju- i
prin acest l în vederea ridicării valorii a putea vorbi de o aplicare să se înţeleagă faptul că toţi tate după datină. Colin­ lul rustic al dubaşilor sau terii mioritice hunedore- i
generalizată a acestor mă­
noastre ’ pe unitatea dc produs ; creş­ suri. Dar de un început se oamenii noştri gîndesc cUm dători şi dubaşi din Lă- colindătorilor va fi întot­ ne să parcurgă nealterate /
lăsit înţe-l terea gradului de prelucra­ poate aminti. L-am căutat în să, muncească mai bine, mai pugiu de Sus, Stînceşti- deauna o redescoperire a anii pînă la noi, stârnind !
re a pieselor turnate ; or­
punzători. I ganizarea producţiei de pie­ secţii, la atelierul de radia­ spornic — măsuri pe care Oliaba, Rădiileşti, Glod- .pozelor colorate din car­ întotdeauna uimire şi a- ^
sută doar, se în ansamble şi subansam- toare şi la furnale. le vom aplica şi generaliza. ghil-eşti, Tălărăşli, Săcă- tea de citire, sau poate o plauze la scenă deschisă. I
Ele vizează automatizarea şi
lumea", ' ble (pentru aceasta va îi Gavrilă Budiu, şeful ate­ perfecţionarea procesului teh­ ma.ş, Cărmăzăneşti, Almă- aducere aminte a locului
str. Run-\ înfiinţat un atelier de proto­ lierului radiatoare : nologic, realizarea unor in- şel, Micăne.şti, interpreţii de obârşie.
locul X 2, , tipuri, S.D.V.-uri, autoulila- — în vederea creşterii mai - stalaţii de cernere a mine­
ara). ' re si constricţii metalice rapide a productivităţii mun­ reului şi aglomeratului din
pentru investiţii). Dc aseme­ cii încă din ultima parte a încărcătura furnalelor ; la
nea, vom detaşa 100—150 lui 1977 am început înlocui­
u Pi E ! ^ furnalul 1 vrem să automa-
muncitori, maiştri, subingi- rea suporţilor tip spiraiă de ,/tizăm preîneălzirea aerului,
ni, coo-ţ neri, la combinatele din Hu­ ia radiatoare, cu suporţi tip la furnalul 2 a gazului me­
lin Sil-’ nedoara şi Galaţi, în vederea mosorel. Acest procedeu este tan, multe altele, cu acelaşi
rile ‘nece- ] specializării pentru viitoare­ superior vechiului şi mult scop : realizarea exemplară a
le noastre agregate siderur­
să Fie a- ^ gice de mare productivitate mai economic (anual aduce sarcinii de creştere a pro­
ce urmează a intra în ex­ 46D 000 lei economii), duce la ducţiei de fontă cu peste
creşterea substanţială a pro­
ploatare. ductivităţii muncii pe maşina 9 000 tone faţă de anul în­
La turnătoria I va fi re­ de formare a elementelor de cheiat.
organizat fluxul de fabrica­ radiatoare. în faza de expe­ ...Alături de fiecare răs­
ţie a pieselor turnate pe rimentare a dat rezultate puns am notat şi o hotărîre
sortimente şi dimensiuni, ce­ unanimă, aceea a colectivu­
un utilaj ! ea ce aduce un spor valoric foarte bune şi ne gîndim să lui de siderurgişti din Că-
itate pen- ^ ia piesele de schimb de a- extindem procedeul la ju­ lan de a munci fără preget
furajelor, , proximativ 1,5 milioane leî ; mătate din producţia noas­ pentru oa în acest al trei­
tră, apoi să-l generalizăm.
a rămas! în cadrul turnătoriei II Vom Avem în vedere, în continu­ lea an din cincinalul celei
ă pînă ^ prelucra întreaga gamă de are, mecanizarea operaţiilor mai mari creşteri economi­
atorii nu uiilaie de turnare pentru grele, oa si sporirea produc­ ce .a României socialiste
oluşi ape- ^ C.S.H., sporul de producţie ţiei de miezuri pentru ra­ să-şi onoreze exemplar sar­
realizat astfel fiind de .pt?s-
acest an i ■te 2 000 tone ne an ; va diatoare prin construirea u- cinile, să-şi aducă -o contri­
în seamă ’ creste gradul de prelucrare nui cuptor vertical, care va buţie cit mai Substanţială la
ie ar fi ) • a cilindrilor mari şi vom n- asigura şi o calitate .'superi­ îndeplinirea angajamentului
colectivelor muncitoreşti hu-
oară miezurilor.
erea nr. ^ «imiln în 'fabricaţie linurile
Nicolae Billy, şeful secţiei
nedorene de a realiza o pro­
da un, de ci"ndri pentru C.S. Ga­ furnale : ducţie industrială suplimen­
M ! (T. Si­ laţii ceea ce no va aduce o
creştere a Producţiei glo­ — Pentru îndeplinirea e- tară în acest cincinal de i Colindătorii din Lăpugiu vie Sus urează în capitala judeţului pentru sănătate si belşug
bale şi marfă cu peste 5,3 xemplară a sarcinilor econo­ cel puţin 5 miliarde lei. ) in noul an. Foto : VIRGM, ONOUU
miMoane lei. Reducerea o- mice mobilizatoare ale aces­
..prirîlor accidentale cu 15 la tui an, productivitatea mun­ GH. 1. NEGREA
este. zile'
ute nişte ţ
iau cam i
rare bal,’ J§ îjjt
iele Leş- \
Răduleşti.l
:i vă i nvi- J
7 şi 8 ia-1 Pregătirile de lamă, ai© fotbalişti lor
Competiţii pentru toţi oamenii muncii,
bal, cîntăţ
îl tinerilor ^
-rmăzăneşti ţ sili deschise tuturor şi, mal aîes, multă
i parte la i Sub semnul eforturilor şi măsurilor de
gram ar-.’
■ bai. Laţ preocupare pentru organizarea şi I
•ilor dini Mnătâfîre a activităţii fotbalistice
scriem şi!
popularizarea întrecerilor Practic, vacanţa fotbalis­ reuşim să păstrăm ceea ce le F.C. 'Corvinul Hunedoara:
a ceilalţi...)
tică s-a încheiat, urmînd ca am realizat, adică acest loc „Pregătirile eohipei noastre
’IRITUL l de mîine, după încheierea 7, cel puţin. Vrem să ju- vor viza ân primul rînri în­
.RESC Aflate în plină desfăşu- feminin în întreceri speci­ lor regulamentului „Da- cursului dc perfecţionare a oăm constant bine, fără va­ tronarea unei discipline-fer­
.rare, întrecerile ediţiei de fice, eu nedecianşarea încă •ciadei", care stipulează antrenorilor principali şi riaţiile 'din tur, cînd rie fapt me în rîntlurile lotului de
n bătrîni iai'nă a 'competiţiei „Radi- a campionatului intern, clar accesul liber la spa­ secunzi din divizia A — or­ am reuşit doar 4-5 jqcuri bu­ jucători. Apoi, avantajaţi de
n cii: de' ada" ---.la sanie, schi,'şah demult promis, între secţii, ţiile sportive al tuturor ganizat de F.R.F., la Snagov, ne. Personal âmi doresc să programarea în retur, 'cînd
şi o lin- ^ •şi tenis de masă — angre­ schimburi şi formaţii de celor că vor să facă sport. între 5-11 ian. a.c. —, echi­ joc bine şi chiar mai bine vom întîlni pc 'teren propriu
gospodă- l nează, în întreprinderi şi lucru nu poate' să argu­ In plus, în secţiile şi uni­ pele să intre în pregătirile pentru Jnil ; mă simt dator echipe din apropierea noas­
să privim’ instituţii, numeroşi oameni menteze că aici se desfă­ tăţile Cooperativei meşte­ de iarnă. Urmează deci eta­ cu o contribuţie la ceea ce tră în clasament — S;C. Ba­
itrială dej -ai muncii în diverse com­ şoară o susţinută mişcare şugăreşti, ca şi -la â'csăto- pa decisivă, în., care se asi­ se face pentru ridicarea ni­ cău, .F.C. Constanţa, F.C.
vom vedea l petiţii de masă, organizate sportivă de masă, aşa cum ■r-i-a de mătase şi O.J.P.Te. gură pregătirea generală velului fotbalului nostru şi ■Bihor, F.C.M. (Reşiţa, C.S.
pentru un întreg an ; etapă
te... lingu-, sub forma campionatelor reclamă condiţiile existen­ se semnalează o slabă, ba ■ce 'va debuta în acest an&ub voi face totul să-mi dau a- T-îngov.işte — pregătirile vor
trebui să ne asigure că nu
cewstă contribuţie idacă mi
arăci pă-i interne ale asociaţiilor te. chiar o inexistentă propa­ ■seninul suflului nou, <al mă­ se va ©ere. Aşa am fă­ vom furniza „surprize" a-
intier, cu, 'sportive, sau a cupelor o- O situaţie cu totul ieşită gandă, popularizare a surilor anunţate şi altora în cut şi cînd am fost che­ casă. Antrenamentele . vor
Şi l F>- magiale, festive,, ori pe ra­ din comun am întîlnit la competiţiei „Daciada", cu ; curs dg perfectare, în ve­ mat la „naţională ". dar continua ia Hunedoara, pînă
1
Păuiiş zac) muri de producţie şi pro­ toate că materialele res­ derea îmbunătăţirii de an­ chiar după meciuri bune, în •în 20 ianuarie, .apoi -Iotul va
fier vechi, l fesionale. important, însă, pective au fost de mult rc- . samblu a activităţii fotba­ care mi-a fost apreciat apor­ ,p!eoa într-o staţiune monta­
acoperite ’ este ea întrecerile de 'ma­ OAOIADA — partizate. listice, pentru ridicarea ni­ tul la schimbarea situaţiei nă, şi vor viza îmbunătăţiri
• ştim bineţ să ale s ,Daciadei“ să fiie Spre deosebire de cele velului de practicare şi re­ în joc — cu Olanda, Bulga­ sub toate aspectele şi, nnai cu
vechi estel -organizate, popularizate, să. întîlnite la Deva, notăm prezentare a fotbalului ro­ ria, Italia şi chiar cu Polo­ seamă, cum am spus, disci­
mânesc la cotele atinse de
mă i.rtpor- / ; se bucure de o fangă par­ edî|ia de iarnă că la -Preparaţia cărbune- : alte discipline, do celelalte nia, cînd am jucat ceva mai plinar".
ţelării ! La.' ticipare şi a tra cti vitale în lui Lupcni au fost 'desem- ‘ 'domenii- ale vieţii -social-e- slab —am fost refuzai la Gîmduri, speranţe, pe -care
meciurile hotăritoare. M-am
le dorim — [pentru toţi, fot­
;
j| dealului t ‘rândurile colectivelor de. naţi deja cîştigătorii eta- ’eonomice. începe aşadar o gîndit că .poate jocul meu nu balişti, antrenori, .speotatori,
argila, re- 1 Tnundâ. Nu este suficient asociaţia sportivă „Voinţa" pelor pe asociaţie la şah şi ■etapă ce se vrea, şi o dorim pentru fotbalul nostru —
ură, moto-’ ca o asociaţie sau alta să Deva, a cooperaţiei meş­ tenis de masă, alcătuin- , cu toţii realizată deplin, pe corespunde modului 'în care împlinite deplin.
a fost ; gîndit jocul echipei
nt împrăş-ţ se declare mulţumită cu teşugăreşti, oare este i du-so listele primilor '6 gazon, n-n numai în inten­ pentru un meci sau altul,
. Conductei reuşita -unei competiţii or- tată, ca bază materială, cu clasaţi ce vor participa la ţii, cu adevărat nouă şi în dar e sigur că ori de cîte NICOLAE STANCIU
fotbal. Semne în acest sens
imile sînt’ ganizâte la care au parti­ o sală-club, eu 3 mese de întrecerile etapei pe loca­ avem deja, acţiunile pentru ori am fost chemat la lot
ot pasul.\ cipat să zicem 40 de oa­ tenis şi 12 garnituri de litate. Printre aceştia se instaurarea -în fotbal a or­ mi-am făcut datoria cu toa­
găsi cine- l meni, chiar dacă aceasta a şah, dar din... „lipsă" de numără Dumitra Florescu, dinii şi -disciplinei, a princi­ tă conştiinciozitatea. De a-
o linguri- fost lăudabilă din toaite spaţiu întrecerile au fost loan Panait, loan Predes- piilor ce călăuzesc societa­ ceea şi acum, la început de Pronosport
ospodăresc! punctele :de vedere. Raţi­ organizate la sala sporturi­ cu, Costieă Pîndaru, Gheor- tea noastră socialistă -conti­ an şi nou drum al fotbalu­
industrială l* unea „Daciadei“ nu con­ lor. Aici există oameni en­ gho- Rusu, 1-acob Dosan — nuă. Pleeînd 'de la aceste lui, voi 'încerca şi voi reu­
aga ? (Al-1 stă în a fi o competiţie tuziaşti, iubitori ai sportu­ la şah, Ştefan Cosma şi premise, în contextul -exi­ şi să mă pregătesc cum am KBZUr.TATEIJE
CONCURSULUI
spus, pentru a juca mai bi­
ondent). ' pentru „aleşi", pentru „vîr- lui şi cînd au prins o zi loan Mărcuş — la tenis de genţelor -actuale şi al răs­ ne la - Jiul, iar dacă va îi ne­ DIN 8 IANUARIE A.C.
punderilor
oamenilor
din
furi“, ci valoarea ei con­ cu zăpadă au organizat şi masă. De asemenea, grupa
IN LANŢ fotbal, consemnăm două o- voie şi jocul meu mă va re­
stă tocmai în menirea de a un concurs de schi, oameni sindicală din cadrul -com- > pinii ale -unor reprezentanţi comanda, voi da tot ce pot Bologna - - Genoa 1
1
sacrificare fi o întrecere largă, a po­ 'nesprijiniţi de conducerea •partimentului de cercetări ai celor două formaţii 'divi­ pentru 'echipa reprezenta­ Foggia — ■ Atalanta 1
septembrie ţ porului român, o adevăra­ „U.J.C.M., care nu aprobă al C.M. Valea Jiului, deşi zionare hunedorene, obligate tivă". Eanerossl — Napoli X
. purjuc a l tă olimpiadă românească. folosirea sălii-ciub pentrh reunind un număr redus şi ele la acest efort de re­ Sîntem obligaţi, faţă de Mil’an — Verona X
un' viţel de, De aceea, nu au de ce se organizarea întrecerilor de cadre, a reuşit să orga­ dresare. maturitatea şi responsabilita­ Perugia — Lnzio 1
jrui contra-! declara mulţumiţi factorii sportive, sală în care cele nizeze concursul de şah cu Gheorghe Mulţescu, căpi­ tea declaraţiei consemnate, Peseara - - Juvcntus 2
1
ost însă re- ^ din cadrul .asociaţiei „Mă­ 3 mese de tenis par un participarea a 20 de inşi tanul echipei Jiul : „Fără a să subliniem că dacă măcar Roma — internazionale 2
ţine scama de data calenda­
actul nr. i tasea" Deva cu' faptul că mobilier nedorit, nefolosite ■(eîştigător ing. Viorel Dia- . ristică fixată pentru înce- jumătate din componenţii Ji­ Torino — Florentina 1
ului ar ,gîndi sincer şi ar
rie au fost! •la căminul de -neîamilişti de luni de zile. In ‘plus, 'gonii) şi cel de tenis, eu. .per'ea pregătirilor de iarnă, Ascoli — Monza 1
miei, cui al Ţesătoriei de mătase după „tratative" ce n-au .1*6 participanţi (învingător î alături de mine, mai mulţi acţiona ca Mulţescu, cum a Bari — Ternana X
făcut -el dn finalul turului,
i 42 — alţi l •Deva au amenajat un club niei o fundamentaţie logi­ Victor Preloşek). Cu alte colegi de echipă au început tră'gînd echipa după -el în Palermo — Calanzaro X
uă oi, fără ■cu o masă de tenis şi pa­ că, s-a aprobat accesul cuvinte, unde există preo­ antrenamentele de mai mul­ reuşita evadării din zona TEtimini — Cngliari 1
ceva din trii jocuri de şah, la care sportivilor în club, dar cu cupare şi organizare, se te zile. -încă de la încheie­ .periculoasă, atunci Spectato­ Sampdoriâ — Taranl o 1
revizia del au fost organizate săptă­ condiţia achitării unor reuşesc lucruri bune pen­ rea turului, al cărui final rii din Petroşani vor avea ‘Participarea se face inte­
ne-a fost favorabil, ne-am
a închis o-,’ mânal întreceri oe au an­ taxe drept chirie !! Cul­ tru desfăşurarea conform hotarît să ne pregătim mult un... sezon bun, plin de sa­ gral (100 la sută) şl sfert
tat pe con-! grenat 293 de participanţi. mea ! A.S. „Voinţa" Deva tregulamentului a întrece­ mai bine, atit pentru pro­ tisfacţii, iar parte, sau toa­ (25 la sută).
te dorinţele de început de
auză. (N. ^ Numărul acesta. raportat pretinde chirie pentru . fo­ rilor ediţiei de iarnă a bele de control, capitol la an ale căpitanului echipei se Tond dc : 301 ‘919
I la cel .de peste 800 fete şi losirea propriei săli de că­ „Daciadei". care mulţi dintre noi au a- lei. ^
femei,, coroborat cu slaba tre propriii sportivi (! ?!, NICOLAE PEPENAR vut dificultăţi, dar mai a- vor realiza...
antrenare a elementului Asta, împotriva prevederi-. STAICU BĂLOiU,. les pentru ca în retur să Ion Socol, vicepreşedinte­