Page 26 - Drumul_socialismului_1978_01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

întreţinerea şi exploatarea cadran economic ■ cadran economic
ţ CINE
aţională a reţelei rutiere I
„Mă
Urmărind rezolvarea, u- drumurile Rîu Alb — Co­ populare comunale Bretea Urgentăm punerea in valoare a unor t sfătuit
f nu te
nor scrisori primite la re­ roieşti şi Densuş — Peştea- Română, Răchitova, Pui, I pahar,
dacţie, care se refereau la na ? Drumurile din această Sălaşu de Sus, Densuş, res­ i robul
starea necorespunzătoarc a zonă sînt în general în pectiv drumurile Bretea cantităţi sporite de resurse minerale utile i Mocan
cîtorva porţiuni de dru­ ■pantă şi, ca atare, sînt pre­ Română — Covragiu şi 1 tor din
muri între unele localităţi dispuse degradării prin Vîlcelele — Băţălari — ţ mana
din zona Haţegului, am spălarea stratului mărunt, Strcisîngiorgiu ; Ciula Ma­ (Urmare din pag. 1) cială a ţării în acest cin­ capitol al reducerii consu­ i pramisi
organizat, împreună cu fac­ de apele provenite din ploi re — Răchitova ; Densuş — cinal. In fiecare unitate murilor şi gospodăririi mentei i
torii de răspundere — re­ şi din topirea zăpezii dacă Stei — Criva Poieni ; Pui nilor actualului cincinal au fost întocmite progra­ chibzuite a tuturor valori­ 1 te aror
prezentanţi ai I.T.A. şi Di­ nu au drenaje corespun­ — Rîu Bărbat şi Ponor — avem călăuză sigură pre­ me concrete de acţiune, lor materiale, aş menţiona ij de toţi
recţiei judeţene de dru­ zătoare. In majoritatea ca­ Ohaba Ponor — Balta Fe- vederile celui de al Xl-lea vizînd toate laturile pro­ faptul ca, de curînd, la i scanda
muri şi poduri — un raid- zurilor, şanţurile sînt col- deri. Se poate asigura a- Congres al partidului şi ducţiei materiale: creşte­ nivelul C.M. Deva a fost vestea,
' anchetă. Am parcurs, cu matate iar în unele locuri eeasta printr-o mai susţi­ ale Conferinţei Naţionale, rea productivităţii şi me­ finalizat un studiu asupra copiii i
acest prilej, mai multe astupate pentru a se trece nută preocupare din partea care vizează creşterea su­ canizarea lucrărilor, îmbu­ posibilităţilor de reducere 4 harţă i
trasee între care : Băieşti—. cu tractoarele, autocamioa­ consiliilor populare pentru plimentară a producţiei nătăţirea calităţii minere­ a consumurilor, care cu­ 1/ bă lini
Rîu Alb — Coroieşti ; Bă- nele şi atelajele în scopul buna întreţinere şi exploa­ materiale şi avuţiei naţio­ urilor, reducerea costurilor prinde un ansamblu de ■ \ s-a înti
răşti — Săcel — Sînpetru transportării recoltelor, al tare a drumurilor. Se im­ nale, accelerarea progre­ dc producţie şi a cheltuie­ măsuri ce urmează a fi i cînd, f
— Unciuc — Valea Dîljii — gunoiului şi îngrăşăminte­ pune în acelaşi timp o sului economico-social al lilor materiale, perfecţio­ aplicate în fiecare unitate 1 chef, a
Rîu de Mori — Brazi — lor chimice de către S.M.A.' mai strînsă colaborare în­ patriei. Din programele narea tehnologiilor da lu­ aparţinătoare centralei. > de să-l
Clopotiva — Ostrov — Cîr- şi unităţile agricole socia­ tre I.T.A. — principalul adoptate de aceste înalte cru existente şi promova­ Iată cîteva din e l e : utili­
neşti şi altele. liste. Aceasta face ca ape- beneficiar al drumurilor forumuri comuniste, colec­ rea altora noi, de înalt zarea la capacitate a insta­ \ serhfi. C
tivului C.M. Deva îi revin
1 o amer
Ancheta întreprinsă a judeţene — şi Direcţia ju­ sarcini importante de adu­ randament, asigurarea şi laţiilor şi utilajelor : raţi­ ,’ nală d<
scos în evidenţă faptul că deţeană de drumuri şi po­ cere mai rapidă în circui­ pregătirea forţei de muncă onalizarea consumurilor 1 ca să I
sînt — aşa cum s-a, sub­ O obligaţie care duri, asigurîndu-se mijloa­ tul economic a unor canti­ etc. La I.M. Hunedoara, de de aer comprimat'; folosi­ l să i
liniat şi în scrisorile nave­ cele necesare pentru trans­ tăţi sporite de materii pri­ pildă, se pune accent, în rea mai eficientă a insta­ ^ le. ÎN.
tiştilor şi şoferilor de pe trebuie onorată cu portul pietrişului şi celor- me, diminuînd importul principal, tocmai pe extin­ laţiilor tampon (silozurilor
autobuze — drumuri cu . lalte materiale necesare în­ pe care îl face ţara noas­ derea unor metode dc ex­ şi bazinelor), îneît la orele
carosabilul denivelat, cu maximă treţinerii drumurilor. Fac­ tră în această privinţă. De ploatare de înaltă produc­ de vîrf dc sarcină în sis­ ^ DOU
foarte multe gropi, care fac torii, de răspundere, puşi asemenea, avem misiunea tivitate ; la E.M. Deva, di­ temul energetic naţional s
anevoioasă circulaţia au­ responsabilitate faţă în faţă cu prilejul de a spori gradul lor de recţia prioritară o consti­ să poată fi oprite unele a-
tobuzelor şi duc la multe raidului, au ajuns la con­ valorificare, de a asigura tuie creşterea gradului de gregate mari consumatoa­ ) Vi orei
defecţiuni. Aceasta pentru cluzia că trebuie să con­ o calitate superioară tutu­ recuperare şi valorificare re de energie electrică ; e- i vesel şi
că, din lipsa unor mijloace lucreze mai strîns, să se ror resurselor minerale ex­ a zăcămîntului, atît în şalonarea reviziilor şi re­ pînă zi.
de transport, nu s-a putut le provenite din ploi şi ză­ sprijine reciproc pentru ca ploatate şi înnobilate. subteran, cît şi la uzina paraţiilor, aplatizînd astfel ţ secţia c
asigura la timp pietrişul pezi să o ia. pe drumuri şi drumurile să fie menţinu­ In acest an vor intra în de preparare . colectivul curba consumului de ener­ 4 C.S. Hi
pentru întreţinerea caro­ să le spele, degradîndu-le. te permanent m stare co­ exploatare zăcămintele de minei Certej are în prim- gie electrică absorbită din asmul I
sabilului, cît şi datorită Este cazul să amintim şi respunzătoare, să fie' ex­ bauxită de- la Ohaba Po­ plan sistematizarea şi con­ sistem. ) din noi
faptului că unii din cei ca­ faptul că unele consilii ploatate în mod raţional, nor şi a mineralizaţiei cu­ centrarea activităţii, în Coneluzionînd, repet că ^ cu cîtev
re folosesc drumurile pu­ populare • nu mobilizează în condiţii depline de si­ prifere de la I.M. Barza, timp ce la preparaţii' se C.M. Deva are, în acest
blice nu respectă condiţiile cetăţenii la muncă, potrivit guranţă a circulaţiei. In prin care va creşte sensi­ insistă asupra , perfecţionă­ an, sarcini mobilizatoare,
'de exploatare a acestora, legii, pentru întreţinerea zona amintită nu sînt dru­ bil producţia centralei. rii fluxurilor tehnologice dar posibil de îndeplinit.
trec cu maşini de tonaj şi repararea drumurilor muri in practicabile. Dar Avem prevăzută în progra­ şi experimentării unor Toate colectivele noastre
mai greu decît cel admis publice, lăsînd totul în sca­ starea tehnică a unora, a- mele noastre de activitate reactivi indigeni, ceea ce de muncă sînt ferm hotă-
peste unele poduri şi po­ ma Direcţiei judeţene de şa cum am constatat, im­ şi valorificarea unor ză­ va' determina creşterea rîte să le materializeze. s
deţe pe care le scot din uz. drumuri şi poduri, deşi pune executarea de ame­ căminte de minereuri să­ gradului de valorificare a Contăm, în continuare, pe cînd, af
'Aşa s-a întîmplat cu podul tocmai ele au datoria de najări şi întreţineri. Anul race, prin utilizarea unor minereurilor, recuperarea colaborarea fructuoasă cu \ vansată
de pe drumul Brazi — Bîu a mobiliza cetăţenii la să­ acesta se vor moderniza tehnologii moderne, de unor elemente conexe din I.P.E.G. Deva, cu alte u- \ provocat
de Mori — Valea Dîljii, parea şi curăţarea şanţuri­ drumurile Bretea Română mare randament, care să minereurile prelucrate şi nităţi economice din ju­ 4 partame
care nu mai poate fi uti­ lor pentru scurgerea ape­ — Vîlcelele — Băţălari — asigure eficienţă sporită diminuarea efortului valu­ ’ strada I
lizat, putîndu-se circula' lor, de a nu permite ni- jStreisîngeorgiu ; Pui — Rîu atît în fluxul de extracţie, tar al statului. Dealtfel, deţ, pe sprijinul neprecu­ \ Hunedoi
doar pe o variantă ocoli­ "mănui să degradeze în nici Bărbat — Hobiţa şi Ponor cît şi de preparare. Preo­ toate aceste preocupări, peţit al organizaţiei jude­ l l-a puţi
toare, prin curtea C.A.P. un fel drumurile, să astu­ — Ohaba Ponor — Balta cupările noastre sînt_ cana­ măsurile adoptate şi apli­ ţene de partid şi al minis­ ? liu, dec!
Rîu de Mori. Trebuie sub­ pe şanţurile de scurgere. Fcderi, din ’ fondurile sta­ lizate în aşa fel îneît toa­ cate au ca scop central terului nostru de resort, în I do miliţ
liniat însă că nici unele „Organizaţiile care au tului. Este însă necesar ca te unităţile aparţinătoare sporirea producţiei de ma­ scopul de a contribui mai l buit să
consilii populare comunale drumuri în administrare la întreţinerea şi buna ex­ centralei să-şi îndeplineas­ terii prime şi îmbunătăţi­ din plin la dezvoltarea e- I fel, Vioi
nu îşi aduc contribuţia cu­ sau în proprietate sînt o- ploatare a drumurilor pu­ că integral şi să-şi depă­ rea calităţii lor, realizate conomiei naţionale, la
venită la întreţinerea dru­ bligate să le menţină _per- blice o contribuţie mai şească sarcinile de plan, în condiţiile reducerii mai progresul şi prosperitatea / si... mo!
murilor, nu iau măsuri manent în stare dc viabi­ substanţială să şi-o aducă concurînd astfel la reali­ pronunţate a consumurilor patriei socialiste,, la ridi­ 1 timp de
carea bunăstării întregului
pentru respectarea preve­ litate, în scopul exploatării consiliile populare, cetăţe­ zarea angajamentului de de materiale, combustibili i Dar e
derilor Legii drumurilor în raţionale a întregii reţele nii. toţi- căi *care folOs'esc 5 miliarde lei ce revine şi energie electrică, asi­ popor. unor as<
raia lor de activitate. Oa­ rutiere în condiţii de sigu­ căile rutiere. judeţului Hunedoara din gurînd maximă eficienţă Ing. PAUL POPESCU ’l nu le d
re ce aşteaptă consiliile ranţa circulaţiei" — se a- programul suplimentar de întregii activităţi. şeful serviciului producţie ^ gii te c
populare comunale Sălaşu rată în Legea drumurilor. N. BADIU dezvoltare economico-so- Insistînd asupra acestui C.M. Deva 1 Viorele,
de Sus şi Densuş de nu Drumuri care trebuie I de gînd
mobilizează cetăţenii la mai bine întreţinute sînt şi ţ atitea a
imprăştierea pietrişului pe cele din raza consiliilor 4 hore, af
' geamuri)
\ cu — c
Adunările generale *
CIN!
ale oamenilor muncii In anul 1976 am cultivat rului în anul 1977. Pentru l L
pentru prima oară la coo­ a obţine rezultatele scon­
perativa noastră legume în tate din acest sistem de Deşi i
(Urmare din pag. 1) nările generale ale oame­ solar. Folosind în bună cultivare a legumelor au s p rect mc
nilor. muncii din indus­ măsură posibilităţile loca­ ţ semnata!
din Programul de măsuri trie, construcţii, trans­ le, construcţia solarului fost luate din timp măsuri I plă ca
pentru asigurarea • bazei
privind dezvoltarea eco- porturi, din toate unităţi­ am realizat-o pe o supra­ 1 materiale necesare. De a- ,' piardă p
nomico-socială a ţării în le economiei noastre na­ faţă de 250 mp. Ca urma­ menajarea răsadniţelor şi J darie. A
actualul cincinal, la ni-, ţionale, trebuie pregătite re, costul investiţiei nu a de semănat, ca dealtfel de \ lucrurile
yelul secţiilor, atelierelor, cu- maximă grijă şi răs­ depăşit 5 000 lei. întreaga tehnologie de pro­ 1 sit pe cî
formaţiilor de lucru, cu pundere, asigurînd parti­ In scopul obţinerii unor ducere a legumelor în so­ oraşului
accent pe sporirea canti­ ciparea efectivă a mase­ recolte cît mai mari, care lar se ocupă cooperatorul \ de 26
tativă şi calitativă a pro­ lor la analizarea şi solu­ să ne asigure recuperarea Ion Nanciu, care este un l . ,'gubaş
ducţiei materiale. ţionarea problemelor — e- cheltuielilor în primul an grădinar cu experienţă. ■ feo între
In acest an — hotărîtor conomico-sociale pe care de folosinţă, am organizat ^ tcNţoruli
pentru îndeplinirea în le ridică activitatea pro­ producerea legumelor în In anul trecut, prin va­ 4 seze Po:
cele mai bune condiţiuni ductivă, spi'e dezvoltarea două cicluri. In ambele lorificarea producţiei de ' T.F. din
roşii, varză, salată şi cas­
a cincinalului revoluţiei economiei, spre progresul Di; ani dc zile, Gheoi'slic Florian este şeful statici de ciclUri, solarul a fost cul­ traveţi am obţinut 40 mii ţ nimeni I
teljnico-ştiinţifice — adu­ şi prosperitatea ţării. funicular de Ia E.M. Certej, muncă pe care o face cu răs- tivat cu roşii, iar spaţiile lei venituri. Pe perioada gospodă
prindere şi dăruire. Foto: VIRGIL ONOIU libere le-am ocupat cu sa­ de iarnă solarul oste ocu­
lată, gulii şi varză. întrea­ pat cu salată. Cunoscînd Mlh
ga recoltă am valorifieat-o rentabilitatea ridicată a a-
Reprezentată în premieră PE SCENA TEATRULUI „VALEA JIULUI' riu Pop. Cam enunţiativ cu eficienţă maximă. cestui sistem de cultură, în PiCIC
absolută la Teatrul Naţio­ in momentele de factură Rentabilitatea acestui această primăvară vom
nal din Cluj-Napoca şi re­ confesivă, actorul este mai sistem de cultivâre a le­ l Sînt t
cent pe scena Teatrului DIN PETROŞANI convingător în confruntă­ mări suprafaţa solarului la I drept p
„Valea Jiului", „Autobio- rile cu partenerii săi. Vilei gumelor nu poate fi cîtuşi 1 000 mp. ţ care se
grafie“ de Horia Lovinescu Andronescu evită consec­ de puţin pusă la îndoială. Producerea legumelor în t ori se t
— ca şi celelalte piese ale 44 Un simplu calcul, ne de­ spaţii protejate cîştigă tot
reputatului dramaturg — „Autobiografie vent restituirea unilaterală monstrează că venitul rea­ mai mult teren în comuna I vintele :
se înscrie pe o impunătoa­ a Dinei Pop, ceea ce este lizat în medie pe un mp 1 tăţeni" :
re traiectorie speclacolo- remarcabil dacă ne gîndim solar s-a ridicat la peste Boşorod. Exemple de ur-, ţ în nume
gică. ^ contradicţie flagrantă cu avea, oare, Galeriu Pop că rolul are o partitură 90 de lei. Veniturile totale mat în acest sens ne oferă i mit să I
Ultima piesă a lui Iloria cele ala vieţii noastre so­ suficientă forţă să înceapă destul de ingrată. Cu sim­ încasate prin valorifica­ nu numai cooperativa a- ’ cinstiţi,
Lovinescu aduce pe scenă ciale. Galeriu Pop se în­ o nouă viaţă ? plitate şi firesc, folosind rea legumelor din solar au gricolă. Au mai produs le­ \ nu-i „ini
un proces de conştiinţă. depărtează tot mai mult de Optind pentru includerea mijloace de expresie ma­ însumat peste 24 000 lei, gume . în solar consiliul l cedat şi
Analiza pasionată a proce­ ştiinţă, de adevărata crea­ „Autobiografiei“ în reper­ ture, Miliai Clita conturea­ popular şi şcoala generală, i? semnat
selor şi conflictelor de or­ ţie, de acea muncă plină toriul stagiunii. Teatrul ză personajul Radu Comşa. ceea ce înseamnă că am cît şi primarul comunei,
din psihologic este, cum de satisfacţii, căreia i se „Valea Jiului“ şi-a asumat Cu mijloace similare tran­ obţinut un cîştig de peste Eronim Grecu. Urmîndu-lc ,1 numele
bine se ştie, un motiv pre­ dedică Radu Comşa, fiu o responsabilitate cu totul patru ori mai mare de­ exemplul, în anul trecut l nesetf, d
dilect al dramaturgiei lo- adoptiv, coleg mai iinăr şi meritorie. Piesa lui Lovi­ scrie Paulina Codreanu cît cheltuielile totale e- numeroşi cetăţeni cu gos­ ! i blocul i
vinesciene. Galeriu Pop, reprezentant al spiritului nescu este un text drama­ rolul Irinei. Marinela Că­ fectuate pentru construirea } tul 28, c
protagonistul „Autobiogra­ revoluţionar ce guvernează tic îndeajuns de dificil, a- tălin dovedeşte aplomb în solarului şi procurarea fo­ podărie individuală au ţ Deva, N
fiei". intr-un moment de­ societatea noastră. Reali- ncvoios concretizabil pe rolul Ralucăi, In roluri e- liei de polietilenă necesară construit solarii pentru a 4 să respe
cisiv al vieţii sale in care zînd eşecul profesional şi pisodice reţinem interpre­ acoperirii lui. produce legume în spaţii / numai t
r
iiţtîlneşte ratarea, proce­ cel familial — două pîrghii planul spectacolului. Dacă tările conştiincioase ale lui Putem afirma deci cu protejate, contribuind ast­ \ şă, care
ipostaza de spectacol, pe
dează la o analiză lutfidă importante în biografia lui Nicolae Gheorghe (Proco- fel la materializarea de­ l cele afii
. a drumului existenţial Galeriu Pop — personajul care ne-o propune teatrul piu), Zizi Ilieş (madam deplin temei că sistemul zideratului formulat de
'parcurs, căutind febril ca­ principal al „Autobiogra­ petroşănean, izbuteşte să Vătămanu), Vaier Donca de cultivare a legumelor în secretarul general al par­ ? sul" T.C
uzele eşecului, precum şi fiei“ face primul pas. spre comunice in mare parte solar, care permite obţine­ tidului, tovarăşul Nicolae t cute au
posibilităţile dc a-şi reface a reinnoda firul întrerupt datele problematicii dra­ (Greavu), Al. Codreanu rea şi valorificarea mai Ceauşescu, privind asigu­ ^ relatate
viaţa. al adevăratei sale vieţi. mei, faptul se daioreşte (Alexiu), Mircea Pîinişoa- timpurie a recoltei, asigu­ rarea unei tot mai bune i sînt dec
Personajul central al Spre Galeriu Pop se în­ demersului regizoral al ră (Ionescu), Florin Plaur ră o rentabilitate deosebit aprovizionări a populaţiei i cum mir
..Autobiografiei“ este un tind mîini sincere, gala de lui Marcel Şoma. (Georgescu) şi llie Ştefan de ridicată. Iată de ce, ba- eu legume proaspete, de \ re scurt
caz aparte, care nu este ajutor. Piesa lui Horia Lo­ Dumitru Drăcea inter­ (Dogaru). Este notabilă zîndu-ne pe propria expe­ 1 întotdea
caracteristic societăţii noas­ vinescu încearcă şi izbu­ pretează rolul principal al scenografia Elenei Buzdu­ rienţă dobîndită, conduce­ calitate, pe o perioadă mai ; Aviz am
tre. Principiile dc viaţă ale teşte să răspundă la. o in­ dramei, intuind dimensiu­ gan. lungă din an.
lui Galeriu Pop sînt în terogaţie fundamentală : va nile crizei trăite de Gale­ AL. COVACI rea cooperativei agricole a \ fir)-
acţionat pentru cjublarea IOAN FULEA
Cimnn fAlrt* *-» a- rm «1 «