Page 27 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 27
MIERCURI, 11 IANUARIE 1978 Pag. 3
\ Cuantumul retribuţiei depinde buletin rutier
E CU \
1
■ ' y \
— Ucu Jj şi de organizarea muncii Noutăţi în obţinerea zător situaţiei vremii şl stă
rii drumului. în primul rlnd,
Mariana Burbonca — Hu
v-ecinii — \ nedoara. In cazul că unita permisului de conducere : în orice situaţie, se reco
dus de l Am primit nu demult la multe. Va trebui să pro mintim doar că dc la coo tea unde aţi lucrat nu vă EXAMINAREA
j pi nul, nu ’ redacţie două scrisori, am punem recalificarea unora perativa din Hunedoara poate reîncadra, confirmîn- rSIHOTEHNICĂ mandă reducerea vitezei)
conform condiţiilor de drum,
jj". Dar \ bele din Hunedoara, cu pentru alte secţii, unde a- 'arii plecat cu asigurarea că du-vă în scris că nu-i mai aptitudinilor fiecăruia, expe
— locui- l conţinut asemănător, tina, vem nevoie de oameni. Nu sînlcţi necesară, vă puteţi Pentru o scamă de mo rienţei personale în condu
nea, co- ? scrisă în numele unui grup în cel mai scurt timp si încadra în orice altă unitate, tive, a căror temeinicie con cerea -maşinii, îndemînării
cu toate j de tricoteze de Js. coopera mai că nu prea vor, s-au tuaţia se va remedia. Aş dar fără să depăşiţi 90 zile stă in „filtrarea* exigentă a dobîndite. La fel, mare aten
obişnuit aşa" ■ (Viorica O-
teptăm.
angaja- \ tiva „Drum nou“, se refe lah, şefa serviciului, perso de la data încetării motivu celor ce doresc să obţină ţie solicită conducerea In
lui pentru care nu aţi mai
înd „sim- I rea la faptul că, neavînd Treeînd la al doilea caz, lucrat. permis de conducere pentru curbe, intersecţii, vîrfuri de
riului uită } de lucru tot timpul, lucră nal). Am discutat şi cu şe aşa cum nc-a explicat di Ioan Bibarţ — Blăjeni. autovehicule, menită să asi pante, peste poduri şi pode
te şi face 1 toarele nu-şi realizează re fa unei secţii de tricotaje, rectorul E.G.C.L., tovară Dacă veţi totaliza 30 ani ve gure un mai înalt grad de ţe — locuri acoperite in ge
1
se duce l tribuţia tarifară. Cealaltă, cea din Micro 4, Maria Po şul Victor Zaharco, „a fost chime, din care 16 ani şi 8 testare a capacităţii celor ce neral cu gheaţă, polei, ză
â soţia şi h semnată de Eleonora Nico- pa, care ne-a declarat: „E doar o întîmplarc că tova luni lucraţi în grupa I de li se încredinţează volanul, padă îngheţată etc. Este re
muncă, veţi putea solicita
se ia la V rici, taxatoare la E.G.C.L., adevărat că nu prea avem răşa respectivă nu şi-a fă pensionarea la 57 ani. s-a, introdus, începînd dc la comandabil ca la apropierea
i, contur- ţ relata despre faptul că, comenzi de la populaţie, cut orele normate. In mod Maria Şişcan — Deva. 1 ianuarie a.c., examinarea de asemenea porţiuni să se
icâ. Aşa i dar cred că situaţia sc va Conform prevederilor Decre psihotchnică a candidaţilor reducă viteza diu timp, nu
de -mult I nerealizîndu-şi cele 208 o- îndrepta. Am adus ceva obişnuit noi retragem di tului 246/1977, alocaţia de la şofat. Testarea psihoteh- insă pe aceste suprafeţe şi
nou cu ţ re normă de muncă în lu modele noi, mai deosebite, mineaţa, după oi’ele de stat pentru copii se acordă nică se face înaintea admi în nici un caz cu frină brus
i scandal 1 na noiembrie, i s-a dimi vîrf, unele autobuze, dar în raport cu numărul copii terii în şcoala de conducă că 1
linte tot ’ nuat retribuţia şi a pier aceasta cu acceptul celor lor aflaţi în întreţinerea fa tori a u t o — şi pentru amatori
miliei, nu după numărul
i s-a dat ţ dut dreptul la alocaţie pe care le deservesc, fără să naşterilor şi nu retroactiv. şi pentru profesionişti — ca A ÎNCEPUT ŞCOALA...
luna respectivă.
şi înaintea examenului pro-
travenţio- \ Pe marginea acestor avem apoi discuţii cu oa Elisabcta Sbîrcca — Hăl- priu-zis, pentru cei ce au ...$i experienţa anilor tre
î Iei, aşa l scrisori am întreprins o Anchefă pe menii. Şi, de fapt, fiecare magiu. Dacă locuiţi în zonă aprobare, fără a fi şcolari cuţi ne determină să aten
minte şi 7 îşi urmăreşte in cursul lu necooperativizală şi aveţi zaţi. Examenul psiholehnic ţionăm părinţii, copiii, per
3..,i minţi- ţ anchetă în unităţile vizate, marginea unor nii orele pe care le face, gospodărie individuală, con constă în următoarele pro soanele care Însoţesc copii
siliul popular comunal vă va
pentru a vedea la faţa lo
s. cului cum se prezintă si ca să nu ajungă la şfîrşit preciza dacă puteţi benefi be : • atenţie distributivă • spre şi de la şcoală, asupra
unor pericole la care se ex
tuaţia, cauzele care au 'ge scrisori cu programul nerealizat. cia de pensie în cadrul Legii gîndire tehnică • testarea pun din neatenţie, din lipsăş
ENTĂ... J La tovarăşa Nicorici a fost, nr. .5/1977. atitudinii (modul obişnuit de
nerat-o şi soluţiile de re de grijă faţă de modul cumj
Ă \ mediere ce se impun. In desigur, o întîmplare, cum Lucrcţia Blaga — Orăşlie. comportare a candidatului) merg pc drumuri. In primul}
primul caz, la cooperativa recunoaşte şi dumneaei, că Dosarul dv. de alocaţie este • concentrarea atenţiei (pro rînd, obiceiul de a merge in I
incomplet. Trebuie să depu
un tinăr l „Drum nou", lucrurile s'-au am expus din produsele doar luci-ează de 12 ani la neţi declaraţie tip şi — pen ba labirintului) • gândirea grupuri mari, gălăgioase, ve
a lucrat, 7 aşa cum ne-au fost înfăţi noastre şi la cele 4 expozi noi şi nu s-a mai întîm- tru copiii care sînt elevi — matematică • motricitate — sele, cu îmbrînceli în joacă
rute, la \ şate în scîsoare. De ce ? ţii cu ’ vînzare organizate plat. Totuşi, problema ne dovezi de la şcoală că nu Irasaj o analogic-cuvinte • etc. s-a dovedit de multe
in cadrul ^ Cauze sînt şi obiective, dar 'va preocupa în continuare sînt bursieri. intuiţie tehnică. Examina ori... trist. Salturile bruşte,
Entuzi- :. în oraş, tocmai în ideea foarte serios, ca să nu a- Lascu Jitea — Geoagiu. rea se face pe bază de tes pe neaşteptate, alergarea pe
atrage
mai
de
mulţi
a
ia n i festa t ţ şi de ordin subiectiv. Ia clienţi". vem neplăceri cu oamenii". Conform prevederilor art. 23 te şi cu aparatură de specia partea carosabilă a drumu
zgomotos ) tă eîteva păreri de natură Foarte bine gîndit! Va din Legea 3/1977, au drept litate, de către Laboratorul rilor, sînt alte pericole Ia
psiholehnic din cadrul I.T.A.
i urmă, 7 să contureze situaţia : „As Nu putem deci afirma la pensie pentru pierderea care se expun copiii, mai a-
ta c realitatea. Aprovizio că la cooperativa „Drum trebui să se găsească o capacităţii de muncă persoa Deva (str. Ulpia nr. 15), un les acum, cînd condiţiile
narea cu materii prime e nou" nu există preocupare modalitate ca fiecărui în nele încadrate care, datorită de solicitanţii se pot adresa. drumului fac greutăţi, şi şo
bună acum. Doar lipsa de pentru' asigurarea cu vo cadrat — fie el şofer sau unor accidente, boli profe ferilor, manevrele ele oprire
comenzi ’ de la populaţie a lum de lucru corespunză taxatoare — să i se asi sionale sau unei boli con REPETĂM APELUL: fiind mai puţin eficiente
tractate în timpul cit erau
generat o astfel de ■situa ATENŢIE LA MANIERA
tor a fiecărui meseriaş, to gure realizarea numărului încadrate, şi-au pierdut to din cauza alunecuşului. Este
ţie" (Nicolae Ilaţegan, şe tuşi mai trebuie insistat în necesar de ore şi în con tal sau în cea mai mare par DE CONDUCERE o datorie şi a cadrelor di
ful serviciului producţie). te capacitatea de muncă. dactice de a atenţiona copiii
stare a- eîteva direcţii : atragerea diţiile retragerii unor Ioan Socaci — Peşteann. IN ANOTIMPUL RECE
ietote, a ) „Ar mai fi un motiv : ri clientelei, aprovizionarea curse de pe traseu în întreprinderea unde lucraţi ta sfîrşitul orelor de curs a-
al în a- i nele dintre tricoteze sînt permanentă cu materii pri cursul zilei, astfel ca să-şi vă va informa exact funcţia Timpul schimbător, de la supra felului cum vor tre
locul 5, | foarte comode. E normal' me de calitate, executarea . poată realiza cel puţin re pe care sinteţi încadrat şi zi la zi, chiar de la- oră la bui să circule la plecarea
gă, din t ca cele ce lucrează mai .pu modelelor celor mai cău tribuţia tarifară de înca retribuţia la care .aveţi drep oră, aduce după sine schim din şcoală.
îeni nu ^ ţin să ia şi bani mai puţini" tate şi, deloc de neglijat, drare. i tul conform contractului în barea surprinzătoare a con
pe chef- i .(Alexandru loja, şeful ser cheiat. diţiilor de circulaţie, ceea INSPECTORATUL
e locale > viciului plan-organizarea munca cu oamenii. Nu mai Vaier Neag — Zam. Răs ce impune adoptarea unui JUDEJEAN DE INTERNE
au tre- \ muncii). „Poate sînt prea propunem acum soluţii, a- DOINA COJOCARU punsul este negativ. mod de conducere corespun Serviciul circulaţiei
;ea. Ast- t
va lip- 7
!a lucru, i
ie zile. ^
>ine ca (
lotive să J
e. Cole- ţ
a lucru, t Şyb semoyl morii competiţii „DÂCEÂDÂ**
ui ce ai | Campionatul judeţean de fotbal - baza de masă a'
faci tu 7
:u pa- \
etre în i Mişcarea şahişti hunedoreană trebuie
Marines- 1 dezvoltării performantei, creşterii şi educării jucătorilor
mt). \
Comisia judeţeană de fot nea, a fost scos în evidenţă C.F.R. Petroşani, care dealt să se impună cu mai multă
bal, organul coordonator al faptul că prezenţa fotbalişti fel nici n-au binevoit să-şi vigoare
dut întregii activităţi fotbalistice lor judeţului în loturile re trimită reprezentanţii secţii
2 din judeţul Hunedoara, ana- prezentative (în perioada a lor de fotbal la analiză. forme de manifestare şa- de a organiza două impor
lizind activitatea fotbalistică doua a anului) a fost ne In cadrul dezbaterilor, o histă, asigurării. unei baze tante competiţii de nivel
desfăşurată în 1977, a subli însemnată, fapt ce denotă serie de antrenori — Anisie,
i vietate , niat faptul că unele echipe că nu se munceşte la nivelul Golgoţiu, Niculescu, Szekely materiale adecvate. republican — faza zonală
fărâr-r în- t divizionare ocupă poziţii cerinţelor Federaţiei Româ şi alţii — au subliniat nece în domeniul activităţii a campionatului naţional
ii intim- ^ codaşe în eşaloanele în care ne de Fotbal. sitatea muncii educative cu şahiste de. masă, s-a con şcolar şi semifinala na
îni să-şi , activează — F. C. “CorvinUl, Campionatul judeţean a fotbaliştii, cît şi a unei mgi. statat un reviriment demn ţională individuală mas
gospo- 1 Dacia Orăşlie, Minerul Lu- ocupat un loc însemnat în de apreciat: au fost orga culină, se va impu
peni, Aurul Brad, F.I.L. O- susţinute preocupări pentru nizate mai multe întreceri
petrecut \ răştie şi Minerul Vulcan. analiza activităţii, ştiut fiind creşterea copiilor şi junîeri- „de casă", în cadrul unită ne apărarea unui presti
reul gă- ţ Comisia judeţeană, a apre faptul ca toate echipele ac lor, asigurînd comisia jude ţilor economico, instituţii giu cucerit de-a lungul a-
tuale divizionare au activai,
ropierea 7 ciat că această situaţie se în eşalonul judeţean, ceea ţeană că vor depune efor lor, şcolilor, aşezămintelor nilor). Şahul liunedorean
în ziua l datorează în primul rînd vo ce evidenţiază valoarea bună turi mai mari pentru ridica culturale şi cluburilor, mai dispune în acest moment
! e 197?,.\ lumului redus de muncă, cit a campionatului, care reu rea calitativă a fotbalului ales dedicate unor eveni de tineri talentaţi ca Ni
I şi automulţumirii care a şeşte ca an de an să pro din .cadrul campionatului ju mente aniversare din anul colae Lorincz din Haţeg
sia ,,ră- z s domnit în cadrul secţiilor moveze echipe în categoria deţean.' Apreciindu-se rezul trecut, la care .au fost an (campion naţional de ju
e adre- ^ respective, la adăpostul re imediat , superioară. Apre tatele muncii comisiei şi ac trenaţi un mare număr de niori mici), Rodiea Roman
î miliţie , zultatelor anterioare, iar în ciind rezultatele bune obţi tivităţii fotbalistice, s-au a- oameni ai muncii, studenţi din Călan, studenta Rodiea
Nu are i al doilea rînd lipsei unui co nute de A.S. Aurul Certej, doptat o serie dc măsuri ce şi elevi. Rădăuceanu din Petroşani
legiu judeţean al antrenori
îorc din l lor, care să-şi desfăşoare Explorări Deva,- I.M.C. Bîr vor călăuzi activitatea vii în schimb, pentru 'şahul precum şi alţi cîţiva tineri
îîrcob). i activitatea pe bază ultimelor cea, Parîhgul Lonea, atît în toare, în spiritul cerinţelor de performanţă, anul com- pregătiţi în centrele de la
indicaţii ale forului de spe ceea ce priveşte baza mate actuale ale fotbalului, soli- petiţional nu a fost prea rod Călan (antrenor Adrian
citîndu-se tuturor factorilor
rială, cît şi din alte puncte
\RE cialitate. Activitatea de creş de vedere, s-a reliefat fap o mai mare mobilizare pen nic. Echipa „Metalul" Hune Roman) şi Deva (antrenor
JRTE tere a copiilor şi juniorilor, tul că aceste echipe, condu tru eliminarea lipsurilor Anul sportiv 1977 a fost doara ri-a reuşit promova Radu Cernea). Sînt însă
bogat reprezentată . numeric se de foşti jucători, ca Iu- rea în divizia A, iar-'„Voin necesare eforturi susţinu
A în cadrul campionatelor na liu Szekely, Ion Macavei, semnalate, în vederea reali pentru şahiştii hunedoreni te şi în alte localităţi din
sm, ce-i i ţionale divizionare A şi ju zării obiectivelor ce stau un bun prilej de verificare ţa." Deva, echipa campioa
Vasile Precup, care, prin
număr, i niorilor şi şcolarilor, a con munca depusă, au reuşit să în faţa fotbalului, înscrise a valorii şi posibilităţilor nă judeţeană, n-a promo judeţ pentru ca tinerele ta
îpt alţii, ^ stituit un punct de referin în Planul de măsuri cu piâ- lor competiţionale. Chiar vat în divizia secundă a lente să se poată realiza
jpă cu- t ţă în cadrul analizei. S-a a- asigure pentru suporterii lor vire la dezvoltarea activi dacă numărul jucătorilor ţării, cu toate că ambele plenar, pentru ca şahul hu-
jocuri de bună calitate. în
i de ce- J preciat că în acest sens o acelaşi timp, au fost aspru tăţii de educaţie fizică şi legitimaţi nu a cunoscut echipe au în componenţa nedorean să beneficieze de
lim". Şi, ) bună activitate se desfăşoa criticate abaterile semnalate sport pe perioada 1976—1930, creşteri spectaculoase, se lor fruntaşii şahului hune- un nou eşalon de cadre ca
îşi per- 1 ră în municipiul Hunedoara, pe parcursul anului, A. S. pentru ridicarea fotbalului poate remarca o mai mare dorean. De asemenea, can pabile să-i redea vigoarea.
oameni 7 la A.S. Aurul Brad, Clubul Energia Paroşeni făcînd o- liunedorean la cote superioa didatul de maestru Ioan Mişcarea şahistă hunedo
sportiv şcolar Petroşani şi re de reprezentare. atenţie acordată de foruri Adam a ratat din nou pă
cp re ei \ biectul unor largi discuţii. le locale şi judeţene dez reană, atît cea de masă cît
i a pro- ^ slabă în celelalte cluburi şi In aceeaşi notă au fost cri Prof. ILIE PETICĂ voltării acestei discipline trunderea în finala repu şi de performanţă, găseşte
care a i asociaţii, în special la A.S. ticate A.S. Metalul Criş- metodist la C.J.E.F.S. sportive, stabilizării unor blicană, iar semifinăliştii în „Daciada" resurse bogate
ire cu ' Victoria Călan. De aseme cior, E.G.C.L. Hunedoara, Mihail Călugăru, Eugenia şi nelimitate pentru ridica
on stan ti- ţ Trofin şi Nicolae Lorincz rea la un nivel superior a
3 adresă I au obţinut rezultate sub acestui joc învestit cu nu
artamen- 7 Clasamente omologate ale turului posibilităţi. meroase virtuţi şi îndrăgit
îojdu — \ Recenta analiză între de .cetăţeni. Dar pen
la cdre- i ■ SENIORI 14. C.F.R. Petroşani 14 4 0 10 25-46 8 12. C.F.R. Petroşani 14 3 3 8 25-47 9 prinsă asupra stării gene tru îndeplinirea. dezidera
lieşte de / 15. Met. Simeria 14 4 0 10 17-38, 8 13. Met. Simeria 14 2 2 1018-41 6 rale a şahului huriedorean telor marii competiţii na
tovară- » 1. Aurul Certej 14 8 5 1 36-12 21 14. E.G.C.L. Hd. 14 2 2 1011-43 6 a subliniat din nou nece ţionale este necesar ca şco
ăină de ţ 2. Explorări Deva 14 9 2 3 36-16 20 ■ JUNIORI 15. Energia Paroşeni 14 2 1 1116-71 5 sitatea depistării şi pregăti lile, organizaţiile de tine
„curajo- 1 3. I.M.C. Bîrcea 14 10 0 4 32-14 20 rii tinerilor, cu atît mai mult ret şi de sindicat să acorde
ârile fă- * 4. Parîng. Lonea 14 9 2 3 23-14 20 1. Auto Haţeg 14 9 4 i 35-15 22 ■ JUNIORI AI ECHIPELOR DIVI- cu cît cadrul marii compe
;ă cele ţ 5. Min. Aninoasa 14 8 2 4 30-20 18 2. I.M.C. Bîrcea 14 9 2 3 40-20 20 ZIONAKE tiţii sportive naţionale un spaţiu mai consistent
are nu ţ 6. Constr. Hd. 14 4 8 2 23-14 16 3. Prep. Petrila 14 9 0 5 60-35 18 „Daciada" creează un câmp în preocupările lor dezvol
uni. Şi ■ 7. Min. Uiâcani \ 14 6 2 6 26-22 14 4. Min. Paroşeni 14 8 2 4 36-27 18 1. Mureşul Deva 7 5 11 15- 3 11 larg popularizării şi dez tării şahului, un sport care
î picioa- ‘ 8. E.G.C.L. Hd. 14 5 4 5 16-16 14 5. Min. Uricani 14 8 1 5 42-28 17 2. F.I.L. Orăşlie 7 4 2 1 11- 6 10 voltării şăhului în raiduri se bucură de o mare popu
irul iese 4 9. Prep. Petrila 14 5 2 7 20-26 12 6. Constr. Hd. 14 6 5 3 41-27 17 3. Liceul nr. 5 Deva 7 4 0 3 12- 9 8 le copiilor, pionierilor, ele laritate şi care trebuie să
lumină. 7 10. Auto Haţeg 14 5 1 8 26-24 11 7. Min. Aninoasa 14 7 2 ' 5 47-24 16 4. Aurul Brad 7 3 1.3 13- 8 7 vilor şi studenţilor, de im se alinieze şi el împlinirilor
N. Zam- 1 11. Min. Paroşeni 14 5 1 8 12-20 11 8..Met. Crişcior 14 7 2 5 30-25 16 5. Min. Ghelar 7 2 2 3 6-11 6 pulsionare a acestei activi mişcării sportive hunedo-
9. Explorări Deva 14 5 4 5 32-23 14 6. Dacia Orăştie 7 2 14 12-10 5 tăţi cu un pronunţat carac
12. Met. Crişcior 14 4 1 9 14-33 9 10. Aurul Certej 14 6 2 6 30-29 14 7. Lamin. Teliuc 7 2 14 6-19 5 ter aplicativ. (Cum judeţu- rene. ^
^ «1 , 1^1 _ ____ 'X _ • 4 , fl, 4 0 o 1_1 TA_______e_________ T________ ___ 1 A -~J - n. . O- .o .1 an t A------ O • n o n K A IO A i - . 1 --- c: '„Iv.--------------------------------------- r rvnr>7r>