Page 3 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 3
kRŢI, 3 IANUARIE 1978 Pag. 3
BUNĂSTAREA Şl FERICIREA OMULUI -
ŢELUL SUPREM Al POLIUCil Q importantă îndatorire patriotică
PARTIDULUI NOSTRU
ECONOMISIREA ENERGEI ELECTRICE!
N
Răspundem prii fapte sie muncă, Trăim o etapă în care dezvoltarea economică LOSI în Ioc de 4 becuri de 100 W, 3 becuri de,
a patriei şi ridicarea nivelului nostru de trai 60 W, atunci energia care se consuma înainte
cunosc ritmuri şi proporţii fără precedent în pentru iluminat în 6 luni ar asigura iluminatul
priss succese in producţie întreaga istorie a ţării, în însăşi istoria con timp de peste un an, fără să afecteze cu nimic
strucţiei socialiste. Dar parcurgem şi o etapă în condiţiile de confort.
care fiecăruia dintre noi şi tuturor laolaltă ne ® NU URMAŢI EXEMPLUL LOR ! Gheor-
grijii ce ui se revine şi o mare îndatorire patriotică: să gos ghe Pană — Petroşani, Constantin Buzan —
podărim şi să economisim cu cea mai mare
Lorlea, Mihai Anghel — Vulcan, Ioan Munţea-
grijă resursele şi bogăţiile ţării — baza întregii nu — Batîz, Laurenţiu Bîtlog — Brazi, Con
In centrul preocupărilor dul o poartă zi de zi pentru
partidului şi statului nostru viaţa noastră şi prosperita noastre dezvoltări prezente şi mai cu seamă stantin Ciocan — Bretea Strei, Pavel Poşoc —
se situează consecvent ridi tea ei continuă. viitoare. Hunedoara, Elena Vasilencu — Hunedoara,
carea necontenită a nivelu Ioan Savu, mecanizator,
lui de Urai material şi spi S.M.A. Haţeg: Programul O importanţă deosebită se cere acordată e- Ioan Cocuci — Chitid, au fost prinşi sustrăgînd
ritual al oamenilor muncii. de majorare a veniturilor conomisirii energiei electrice, pentru că orice energie electrică. Însumată cantitatea sustrasă
Măsurile privind creşterea pentru noi, lucrătorii din a- pierdere este definitivă şi niciodată recupera s-a ridicat la 42 261 kWh energie electrică, su
retribuţiei, majorarea pensii gricultură, prin care s-au bilă. Rezervele şi posibilităţile de producere a
lor, creşterea şi lărgirea prevăzut creşteri însemnate ficientă pentru funcţionarea fabricii de conser
^cotului de alocaţie de stat ale veniturilor nete ale lu energiei sînt limitate, căile de economisire sînt ve din Deva pe timp de un trimestru.
copii, cit şi recenta crătorilor din I.A.S. şi S.M.A
llOlQyC^.^ „ f' ^ .—r i. şi faptul că agricultura este însă practic inepuizabile, la îndemîna noastră, ® CETĂŢENI DIN JUDEŢ! Ca să avem
ore a Comitetului Poli-
tic printre primele ramuri be a fiecăruia !
_ Executiv al C.C. al
p energie electrică trebuie s-o economisim. Nu
*A.R. a cărei materializare neficiare de mărirea retri ® CETĂŢENI AI JUDEŢULUI ! Cînd vă uitaţi nici o clipă : contorul electric măsoară
f _ie Decretul Consiliului de buţiei, ne-a mobilizat în mod
S|t privind rceşalonarea pe deosebit. IVrsonal, prin ma aflaţi în locuinţa dumneavoastră nu lăsaţi nici consumul, dar şi simţul dumneavoastră gospo
rhuri şi activităţi a majo- jorarea retribuţiei trebuia să un bec să ardă fără rost. Este o pagubă pentru dăresc, de buni cetăţeni !
primesc lunar-,un spor de 376
rIii retribuţiilor prevăzute lei, dar lucrînd în acord glo economie şi pentru bugetul familiei. Nu lă ® UN SINGUR MINUT DE ECONOMISI
ijitru etapa I 1978 sînt do-
\ji ale grijii pe care parti- bal am realizat mult mai saţi aparate casnice să funcţioneze peste stric RE A ENERGIEI ELECTRICE LA NIVELUL
r*. '■Statul o poartă po mult, pentru că secţia în ca tul necesar. Cînd e vorba de energie electrică JUDEŢULUI NOSTRU aduce o economie zil
porului, '•creşterii bunăstării re lucrez îşi realizează lună
lui. Sentimentele şi gînduri- de lună planul, reparaţiile pe nici o economie nu este prea mică ! nică de 4 200 kWh, cantitate necesară pentru
le cu care au fost e '> pri care le efectuăm în această © MUNCITORI, TEHNICIENI, MAIŞTRI 5 abonaţi casnici pe timp de un an de zile.
,
mite ni le împărtăşea perioadă fiind făcute la timp
la începutul noului a, a şi de calitate. Mai precis, ŞI INGINERI ! Cînd începeţi ziua de muncă nu 9 DACĂ FIECARE ABONAT DIN JUDEŢ
dintre beneficiarii lor nemij planul anual l-am realizat la lăsaţi maşini şi agregate să funcţioneze în gol. ÎN LOC SA FOLOSEASCĂ ÎN CASA 4
lociţi. 1 decembrie, iar acum repa Nu permiteţi nici un consum depăşit în proce BECURI DE 100 W, AR FOLOSI 4 BECURI DE
raţiile planificate pentru pe
Traian Rcsiga, prim mai rioada această sînt efectua
stru miner, E.M. Certej : Ma te în proporţie de 80 la sută. sele tehnologice de care răspundeţi ! 60 W,. intr-un an ar rezulta o economie de
jorarea retribuţiei minerilor Ion Tonei, maistru de pro ® DACĂ ÎN FIECARE CAMERA DE LO .38 340 000. kWh, cantitate cu care ar funcţiona
şi aplicarea ei cu prioritate ducţie, Fabrica de produse
reflectă grija deosebită şi lactate Simeria: Retribuţia CUIT S-AR STINGE DOAR CÎTE UN SINGUR uzina de preparare a minereurilor din Teliuc
preţuirea pe care partidul o medie netă a personalului BEC DE 40 WAŢI, între orele 17—22, s-ar eco timp de un ani sau „Viscoza" Lupeni timp de 3
acordă muncii şi efortului muncitor din ramura noas nomisi zilnic aproape 2,7 milioane kWh ener ani, iar în bugetul fiecărei familii s-ar econo
lucrătorilor din ramura mi tră, industria alimentară, a
nieră. Desigur, m-am bucu crescut cu 250-300 lei lunar. gie electrică, suficientă pentru a produce misi cîte 80 lei.
rat mult cînd am văzut că, Şi aceasta de la 1 iulie, noi I 350 000 metri păstraţi ţesături finite, sau ' DACĂ FIECARE ABONAT AR REDU
după majorare, retribuţia fiind între primii la majo II 000 000 cărămizi normale, sau 900 000 kg CE UN BEC DE 100 W, intr-un an economia
mi-a crescut cu 690 lei pe rarea retribuţiei. încă de a-
tună, creşteri asemănătoare tunci ne-am hotărît să răs ciment. s-ar ridica la 23 856 000 kWh, cantitate sufi
■ ivind şi ceilalţi ortaci ai pundem muncitoreşte, prin & DACA ÎN FIECARE CASĂ S-AR FO cientă pentru întregul judeţ timp de 4 zile.
nei. Faptul în sine ne-a mo fapte, grijii deosebite pe ca
bilizat mai mult la realiza re partidul ne-o poartă. Şi,
rea operativă a sarcinilor iată că, acum, în clipe de bi
proprii legato de activitatea lanţ, putem raporta eu mîn- SUCCESE
economică, şi găsim pe de drie rezultate frumoase : u-
plin firesc faptul că unitatea nitatea noastră a îndeplinit ALE ARTIŞTILOR
noastră şi-a îndeplinit pla- planul anual cu 25 de zile
..u_ producţiei globale încă mai devreme, reuşind astfel HUNEDQREMf
din 15 noiembrie, reuşind ca să livrăm suplimentar, peste
pînă la sfîrşitul anului să prevederi, producţie în va Participînd recent la. Fes
obţinem o producţie peste loare de 3,5 milioane lei, tivalul de doine şi balade
plan în valoare de circa dintre care : 135 tone unt, 100 „Oltule, ce curgi la vale"
două milioane lei. tone caş gras cu înglobare desfăşurat la Slatina, alături
de albumină, 100 hl lapte de
~ -■ jontanello, maistru consum, 95 tone telemea oi de concurenţi din alte 13 ju
le prelucrări deţe ale ţării, reprezentanţii
r . Călan : Sîn- şi altele. Producţia dată de judeţului nostru s-au com
noi în plus contribuie la re
8 că măsurile alizarea programului de creş- portat remarcabil obţinind
Pentru creş- terp a nivelului de trai in in final valoroase premii.
.^rea mai ntuală în cincinal. Astfel, Sanvina Gură (Fe
actualul cin A venituri- Am consemnat gînduri de rigi, comuna Cerbăl) a ob
ţinut premiul 1 la secţia so
lor sînt o do' "■onvingă- mulţumire, gînduri cu o ma lişti vocali, iar Drăgan Mun-
toare pentru oiadvi a fap re acoperire în fapte. Oa teanu (comuna Veţel) pre
tului că succesele . iute în menii muncii din judeţul miul al Ill-lea, la solişti
munca de zi cu zi, în dezvol nostru, asemenea tuturor ce instrumentişti.
tarea economică a ţării spo tăţenilor patriei, răspund De asemenea, cunoscuta
resc venitul naţional şi se prin fapte de muncă, prin solistă de muzică populară
răsfrîng direct asupra bună însemnate succese în pro Elena Pal, de la Casa de
stării noastre. ducţie grijii pe care le-o cultură din Haţeg evoluînd
Depăşirea planului lunar poartă partidul, măsurilor în cadrul Festivalului inter-
cu 20-30 la sută, pe care am pentru creşterea nivelului judeţean „Cintec nou in Me-
realizat-o în ultimele luni o lor de trai material şi spi ' hedinţi“ a primit premiul
ritual.
special al Comitetului U.T.C.
consider doar un modest răs al portului Drobeta-Turnu Aspect din spectacolul prezentat în sala „Arta“ din Deva, cu prilejul adunării festive
puns la grija pe care parti DOINA COJOCARU Severin. din municipiu, consacrată ani versării Republicii.
lNSPOET
1978 Principatele evenimente ale lunii decembrie
Deva, precum şi pentru în mersul nostru tumul i Aproape fiecare zi este plan importante cantităţi tegoriile de oameni ai a muncii, precum şi desfă
feroviarii de pe magistra tuos, viguros şi ascendent un raport, un raport mun de cocs metalurgic, mine muncii din judeţ. şurarea învăţămîntului po-
lele de oţel din judeţul pe calea făuririi societăţii citoresc, încărcat de hăr reu de fier, 140 000 tone în bogatul evantai de litico-ideologic, măsurile ce
nostru un adevărat exa socialiste multilateral dez nicie, patos revoluţionar şi fontă, 62 000 tone oţel Mar preocupări pentru îmbună se impun pentru îmbunătă
men. In perioada vîrfului voltate, definită de hotărî- realizări. Pînă în ultimele tin şi electric, 47 200 tone tăţirea şi perfecţionarea ţirea conţinutului şi efici
de trafic au circulat su-, rile Congresului al Xl-lea zile ale anului, telegrame laminate finite, 300 milioane activităţii în toate dome enţei acestuia.
plimeţitar 12 perechi de al partidului, fiecare lună, după telegrame anunţau niile se înscrie şi şedinţa Tot spre sfîrşitul anului
trenuri de marfă, precum fiecare săptămînă şi zi a- îndeplinirea planului pe Biroului Comitetului jude a avut loc sesiunea Consi
liului popular judeţean, ca
duce noi împliniri pe toa
şi 4 trenuri de persoane şi te planurile. Dar parcă nici primii doi ani ai cincina ţean de partid, ce a avut re a dezbătut şi adoptat
accelerate, în afara grafi o lună nu a fost atit de lului. în primele rînduri loc în ziua de 26 decem planul şi bugetul economiei
cului circulaţie. Cu toa plină, atit de cuprinzătoa au fost colectivele munci Cronică brie. A fost analizată acti judeţului pe anul 1978, pre
te acestea, activitatea s-a re şi relevantă ca luna de toreşti din oraşul Brad, vitatea organelor şi orga cum şi planul de măsuri
desfăşurat normal, potri cembrie, pe care am în apoi rînd pe rînd altele şi nizaţiilor de partid, sindi pentru realizarea sarcinilor
vit programului de circu cheiat-o şi, odată cu ea, altele s siderurgiştii din Judeţeană cat, U.T.C., a organelor de ce revin judeţului Hune
laţie, nici într-o staţie nu cel de-al doilea an al cin Călan, colectivele munici stat pentru aplicarea IIo- doara din Programul de
tărîrii Plenarei C. C. al
s-au semnalat întîrzieri de cinalului 1976—1980. piului Deva, cele ale ora măsuri suplimentare pri
trenuri sau abateri de la Activitatea depusă în şelor Simeria şi Haţeg, mi P.C.R. din iunie 1977, pre vind ■ dezvoltarea economi-
cum şi a prevederilor do
siguranţa circulaţiei. După toate domeniile a crescut nerii de la Paroşeni, nu co-socială a României pînă
două zile de muncă, cefe meroase alte sectoare mi kWh energie electrică, uti cumentelor Conferinţei Na în anul 1980.
riştii au obţinut şi prime în amploare şi intensitate, niere din Valea Jiului. A- laje metalurgice, metale ţionale a partidului cu pri Acum, cînd am intrat în
dar mai ales în succese,
le rezultate din acest an. sub puternicul impuls dat cumulări din acumulări: neferoase, materiale de vire la creşterea rolului cel de-al 3-lea an al cin
In staţia Peştiş, colectivul de lucrările Conferinţei cu 25 de zile înainte de în construcţii şi bunuri de acestora în educarea şi cinalului, oamenii muncii
de feroviari a reuşit ca Naţionale a partidului. Ra cheierea lunii şi a anului, consum. reeducarea prin muncă a din judeţul nostru, puter
numai în primele două zile întregul judeţ a raportat Succese de seamă au do- persoanelor care comit în nic însufleţiţi de hotărîrile
să transporte suplimentar portul prezentat de secreta îndeplinirea sarcinilor de bîndit în lupta pentru re călcări ale normelor de adoptate de Conferinţa Na
peste 2 000 tone de mărfuri. rul general ai partidu colte bogate, pentru spori convieţuire socială. S-a a- ţională a partidului, de în
lui, tovarăşul NICOLAE plan la producţia industria rea continuă a producţiei nalizat, apoi, preocuparea
în marele triaj Simeria, lă globală pe primii- doi demnurile adresate do to
CEAUŞESCU, a înfăţişat
munca a continuat cu rîv- în chip strălucit tabloul ani ai cincinalului. Pînă cerealiere şi animaliere, biroului Comitetului mu varăşul Nicolae Ceauşescu,
nicipal de partid Petroşani
nă, compunîndu-se şi des- marilor realizări ale po în ultima zi a anului eco cooperativele agricole de pentru înfăptuirea măsuri secretarul general al parti
compunîndu-se în plus pe porului nostru, sub condu nomia judeţului a dat peste producţie, lucrătorii din dului, preşedintele Republi
ste 600 de vagoane. Şi-au cerea partidului, iar pro plan o producţie globală I.A.S. şi S.M.A., cei din lor privitoare la îmbună cii, în Mesajul de Anul
adus o contribuţie deose complexele zootehnice' şi tăţirea activităţii de pro nou, îşi sporesc eforturile
gramele adoptate de Con
bită impiegatul de mişcare ferinţă prefigurează dru industrială în valoare de avicole. în aceeaşi alinie ducţie şi politico-educative pentru’ înfăptuirea neabă
Gheorghe Arsin, şeful de aproape 750 milioane lei. re se află multe colective în Valea Jiului. Au mai tută a politicii generale a
Partidului Comunist Ro
manevră Luca Lazăr, ma- mul ce-1 va străbate na în această cifră se află e- din construcţii, transpor fost analizate preocuparea mân, pentru ridicarea pa
nevrantul Petre Crişan şi ţiunea română pentru înăl turi, telecomunicaţii, din din unităţile economice
alţii. Primul tren expediat ţarea şi propăşirea să mul fortul tuturor colectivelor pentru aplicarea normelor triei socialiste pe noi culmi
din Simeria-călători a fost tilaterală. hunedorenc. S-au dat peste sectorul forestier, toate ca şi a regulilor de protecţie de progres şi civilizaţie.
trenul 2306. în direcţia Te-
iuş, ia ora 0,10 minute.
L ________________ \
