Page 31 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 31
9 JOI, 12 IANUARIE 1978 - Pag. 3
Mai multă atenţie bunei
?! J din experienţa organizaţiilor .de partid
upo -
pu- ! A organizări şi desfăşurări a
M
ta- 1 întărirea spiritului de
văd '
la \ fnvăţămîntului agrozootehnic! Calitatea —
senj l răspundere — preocuparea
eşti
jba. S (Urmare din pag. 1) nerul este plecat din uni deziderat major
noastră constantă tate. Handea Imre,
Inginerul
<iu sî nici planul tematic, Deşi leGtorul cercului de la al actului artistic
nici
ere
cursanţilor.
evidenţa
de J (Urmare din pag. 1) ţia noastră se acordă o este convins de utilitatea C.A.P. Bretea Streiului,
umbla cu probabilităţi, ţi
uciu i atenţie deosebită calită învăţămîntului profesional, nerea lecţiei la zi fiind
sec- ) oamenii în direcţia înde ţii laminatelor, proble lectorul nu se preocupă cu Cea de a doua ediţie a Fes au perspective dc afirmare în
dml \ plinirii sarcinilor de mă subliniată cu putere răspunderea cuvenită de condiţionată de strîngerea tivalului naţional „Cintarea cadrul marii întreceri naţionale
pot enumera grupul vocal din
României"
polarizat
chiar
a
1
că l plan în bune condiţiuni. în Raportul la Conferin buna funcţionare a cercu oamenilor Ia o... adunare de la început interesul majori Rapolt, dansatorii din Rapol-
populară.
upă ?, Bucurîndu-se de presti ţa Naţională a parti lui pe care-1 conduce. Din discuţiile cu cîţiva . tăţii consiliilor locale pentru ţ.el, brigada artistică din Bo-
ogic 1 giu şi autoritate, birouri dului. întregul colec Numeroase semne de în îngrijitori de animale de cultură şi educaţie socialistă, bilna şi cunoscuţii căluşari
activiştilor
După
culturali.
o
ntre l' le organizaţiilor de bază, tiv a acţionat-,cu ener trebare se ridică şi în le la C.A.P. Cristur am des exigentă analiză a evoluţiei şi din Boiu. Toate formaţiile
e şi î gătură cu eficienţa lecţiilor prins că nici aici nu se comportării In prima ediţie, s-a amintite au ajuns dealtfel şi în
ediţia precedentă plnă in faza
kilo- 1 ca şi comitetul de partid, gie şi răspundere pentru ce au loc la unele cercuri. respectă programul de în- trecut la o muncă susţinută, judeţeană. Acum, repetiţiile
pe \ le atrag în studierea u- a înlătura orice rebut. Spre exemplu, la cercul de responsabilă, in vederea pre se desfăşoară eu intensitate,'
om- i nor probleme, în soluţio Acum o spunem cu mîn- Zootehnie de la C.A.P. văţămînt. Dialogul s-a pur zentării la un nivel "valoric concomitent, cu prezentarea
tat astfel:
oate / narea altora. Nu ne o- drie că în anul pe care Ruşi, sub ochii lectorului — De ce n-aţi ţiput azi ridicat în marea întrecere unor soeetaeole in sate.
artistică.
Aristieă
Tuculină,
directorul
0 ? \ prim însă aici. Din dnd l-am încheiat n-am primit Viorel Ardeleanu, furajele tnvăţămîntul ? Să luăm de pildă cele în Căminului cultural din Sîntă-
în cînd aceşti tovarăşi nici un refuz din par grosiere se administrau ne — Ce fel de învăţământ ? treprinse în comuna Bălţa. Au măria Orlea: Im această ediţie
sînt chemaţi să raporte tea beneficiarilor străini. preparate şi în condiţii de După ce s-au lămurit lu £ost revăzute şi Împrospătate dorim să ne realizăm cu echi
formaţiilor
artis
repertoriile
H \ ze cum îşi îndeplinesc Vrem să ne comportăm igienă care lăsau de dorit. crurile, ni s-a spus : tice şi au început spectacolele pele de teatru de la Subcetate
cola l sarcinile. la fel şi faţă de cei din Aceasta, în ciuda faptului — In fiecare zi ne spun la sediu şi în deplasare. Au şi Sîntămăria Orlea, echipa de
sehif ţară şi o vom face ! că urma ea la învăţământ cîte ceva tovarăşii din con fost înfiinţate de asemenea fluieraşi din Bucium, taraful
Pentru activitatea în trei noi formaţii — două gru
5 IO' tregului colectiv este de Experienţa noastră în să fie' dezbătută o temă ducerea C.A.P. Ştim noi puri folclorice la Hârţăgani şi din Ciopeia, dansatorii din
Balomir şi Subcetate şi gru
1 un real folos exemplul privinţa întăririi răspun privind igiena alimentaţiei. cum trebuie să mulgem şi Crăciuneşti, precum şi un cor pul vocal din Subcetate. Am ,
La ora cînd trebuia să
.UI O l în muncă al comuniştilor. derii oamenilor, aşa cum aibă loc învăţămîntul, la să hrănim animalele. Nu la Băiţa. Acum in comună Început deja să prezentăm
activează 35 de formaţii cu un
mai să avem cu ce.
spectacole dc teatru, iar in eu-
tutui Acesta este influent, asi o cer documentele de cătul de pe uşa C.A.P. Nă- Evident, înlăturarea număr de 419 membri 1 La rind ne vom deplasa şi în alte
gură un climat de mun ;. partid, exigenţele fireşti sfirşitul acestei luni sc va localităţi.
dăştia de Jos ne-a avertizat grabnică a carenţelor în desfăşura pe raza comunei o
Tiberiu Albulescu, directo
că sănătos, fertil. Avem ale actualităţii, este mult că atît inginera cît şi pre desfăşurarea învăţămîntu trecere in revistă a formaţii rul Căminului cultural din,
I tovarăşi ca Eugen Bala, mai bogată şi ne vom şedinta unităţii se aflau lui agrozootehnic "Impune lor de montaje literar-muzi- Toteşti : Din totalul celor 17 i
cîteva măsuri urgente :
cale, iar in luna februarie tre
Francisc,
Ştefan
Tamaş
formaţii ce activează la noi,
Stoica, şefi de echipe, strădui s-o ridicăm la un In... afara problemei în • Organizaţiile de partid ceri în revistă ale grupurilor avem ginduri mari cu forma- ’
xJkj. nivel mai înalt. discuţie. Nici la C.A.P. . să analizeze activitatea folclorice, vocale şi de dansuri ţlile de montaj literar-muzical-î
hiţot Ioan Dragota, laminator,. Hăşdat n-am putut afla cercurilor şi să acţioneze popularei După cum se vede, şi de teatru din Păclişa şi cu,
par- Petru Olaru, Traian Nea- GHEORGHE SÎRBU nimic despre situaţia învă în consecinţă ; faza următoare, cea intercoo- obiceiul „Nunta de la Cirneştd" 1
este
peratistă
pregătită
cu
î- sâ gu şi mulţi alţii cărora ţământului. Brigadierul zoo ® Organele agricole ju atenţie. pe care le vom prezenta cu-
pec- nu li se poate reproşa secretarul tehnic ne-a spus că nu deţene, conducerile unităţi Dar, cum era şi firesc, festi rind publicului.
(In vederea pregătirii ia nivel
>une nimic în privinţa modu comitetului de partid ştie să se fi organizat aşa lor agricole să controleze valul a declanşat şi jus-ttţi- calitativ superior, interlocuto
:um- \ lui în care îşi îndeplinesc de la laminorul ceva. De asemenea, la îndeaproape activitatea lec cate . . . ambiţii. In acest sens rii noştri solicitau instructori ţ
AP. i sarcinile. de profile uşoare C.A.P. Bretea Română afişul torilor : sînt revelatoare opiniile unor de specialitate. Dar unde sîntl
i rec- J De multă vreme în sec al C.S. Hunedoara de pe uşa sediului ne spu ® Lectorii să recupereze directori de aşezăminte cultu instructorii pregătiţi în fie-.
rale hunedorene.
:â şi \ nea clar că nu se ţine în restanţele, să lege toate te Ion Sotingă, directorul Cămi care an ia cursurile de vară
do, l văţămîntul, deoarece ingi mele de activitatea prac nului cultural din Rapolt : ale şcolii populare de artă din
Petroşani ?).
re- i tică din unităţi. .Printre formaţiile artistice de Din cele consemnate mai :
N. TÎRCOB pe raza comunei noastre ce sus, „lupta" pentru ocuparea ţ
de locuri fruntaşe în ierarhia i
artistică hunedoreană nu va fi j
Libertăţii din Hunedoara, uşoară. Numărul formaţiilor!
Deva : scriitorul Dumitru Dem. Io- cu şanse se ridică la o cifră 1
pre-ţ naşcu va oferi autografe pe apreciabilă. Asta însă nu (
con- ( noul său volum : „Bărbaţii". înseamnă ca întreaga atenţie j
Prezentarea va fi realizată
de scriitorul Neculai Chirica. să sc acorde formaţiilor cu •
,a
şaua 1 pretenţii, ci se impune tot- '
re a l SPECTACOLUL BRIGĂZII odată pregătirea in continuare <
VERNISAJ ARTISTICE a celor existente spre ridică- j
Ia
- I rea lor la 6 valoare cu ade- -
şi rea l Xn prezenţa unui public In faţa a peste ISO de vărat scenică. Numărul mare ■;
® y numeros, la. Galeriile de oameni ivi muncii de Ia sec de formaţii înscrise la cea
ţia Baia de Criş a coopera
artă ale fondului plastic din
ndu- l'
de a doua ediţie a Festivalului
Deva a avut loc vernisajul tivei meşteşugăreşti „Moţul"
DUţin /I expoziţiei pictorului devean din Brad, brigada coopera naţional „Cintarea României"
obli- V Ion Tenghcru. tivei a prezentat noul său trebuie să se justifice numai
ira.t... 1! spectacol intitulat „Punctul prin calitatea artistică — de i
rlele. ?! SEARA de autografe nostru de vedere". Specta fapt unul din dezideratele ma
colul s-a bucurat dc un deo
de >| Asfă-seară, la orele 17,00, sebit succes. (N. Cristea, co jore ale festivalului.
imic, l la librăria nr. 20 din Piaţa respondent).
i de ii C. DROZD
juţin J
de \
dru- i
ace- / Autobuzele să fie mai bine pregătite pentru
pune ş
» P® 1
a.ţ a primita examenul greu al iernii!
S Luni, 9 ianuarie a.c. ora loană în serviciu „pendu neavenită. Cînd nu ţi-ai
s 18. Semnatarul acestor rîn- la" între autobază şi auto făcut pe^ deplin datoria ■
duri avusese „bucuria * să gara, doar-doar o reuşi să astfel înc-ît treburile în
1
S. 6 \ sectorul de care te ocupi
mu- ( S-a terminat vacanţa dar ...mai rămîne timp şi pentru săniuş. Foto VIRGIL ONOIU călătorească şi la ducere iacă să se mai urnească să meargă fără degringo
Ruşi. ?) şi la întoarcere de la Hă- vreun autobuz din garaj lade ca acelea de care vor
lion, 1 rău cu un autobuz fără spre a mai „acoperi" vreun bim, nu ai dreptul să faci
Joşi- C IN ZECE ZILE — MAI atenţie se acordă fertilizării fat de consiliul popular, în încălzire; cînd afară erau traseu rămas nedeservit apel la „timpul meu liber".
iHor, MULT DE JUMĂTATE semănăturilor de toamnă — perioada 1978—1980, • zonele minus 12 grade. Pe gea de mai mult timp. Colac Că intervenţia promptă
verzi se vor extinde cu pe
aşa DIN PLANUL LUNAR grîu şi orz. Piuă acum s-au ste un hectar şi se vor murile . autobuzului • — peste pupăză, din discu şi hotărîtă rezolvă situaţii
administrat îngrăşăminte chi
ţiile cu şoferii şi cu impie
gheaţă
groasă.
Intenţio
■ M Ţăranii cooperatori care mice pe 325 ha din cele 405 planta un număr de 6 000 nam să obţinem în auto gatul am aflat că unul grele ne-a dovedit-o ziua
lucrează în sectorul zooteh ha însămînţate de către trandafiri, 3 000 puieţi co gara Deva o explicaţie a dintre ICARUS-urile care următoare. Am sesizat te
hac ^ nic al C.A.P. Totia, asigu- C.A.P. Băcia, Tîmpa, Totia nifere şi alte specii de ar lefonic despre cele consta
ca- j rînd o bună furajare şi în şi Petreni. De asemenea, se bori. (s! Iosif, corespondent). faptului că acum, pe timp deservesc traseul Deva — tate luni, 9 ianuarie, la
i a- grijire a vacilor, au reuşit acţionează intens la trans de iarnă, şi nu orice fel de Hunedoara rămăsese în autogara, pe tovarăşul di
portul
îngrăşămintelor
or-
u). să obţină rezultate bune în ' ganice. La C.A.P. Petreni VALOAREA PRODUCŢIEI iarnă, pe unele trasee sînt garaj pentru că, din lipsa rector al I.T.A. Ne-a pro
puse în circulaţie aseme
realizarea planului la pro s-au transportat 350 tone VA FI MAI MARE lichidului' antigel, i se fi mis o intervenţie hotărîtă.
ITE | ducţia de lapte marfă, chiar gunoi de grajd, iar la C.A.P. CU UN MILION LEI nea autobuze. Aveam să suraseră nişte conducte. Şi, într-adevăr, declaraţia
din primele zile ale anului ne convingem însă că oful Un ICARUS lipsă înseam
Unic ? 1978. Astfel, numai iii pri Băcia peste 100 tone şi ac Sectorul agricol socialist acesta era • minor pe lîngă pe care ne-a făcut-o ace
or- 1 ma decadă a lunii ianuarie, de stat şi cooperatist — ca ce oferea în acea zi, la nă trei autobuze din cele laşi impiegat de mişcare,
lalte, de capacitate mică şi
j şi j ei au livrat peste jumătate re are o pondere însemnată acea oră, transportul în medie, blocate pe acest de serviciu şi în diminea
rund i din producţia planificată pe în economia oraşului Orăştie comun organizat de auto traseu. ţa de 10 ianuarie, a fost
iere- 1 întreaga lună. în fruntea — va realiza în acest an o baza călători Deva a I.T.A. aceasta: „Azi a fost ca
etea J întrecerii pentru obţinerea producţie agricolă vegetală In camera impiegatului Acesta era în mare ta intr-o zi de .vară. Fără în-
cu îl de rezultate cît mai bune şi animalieră mai mare Cu de mişcare în serviciu la bloul zilei de 9 ianuarie al tîrzieri, fără .absenţe. Nu
un milion lei faţă de cea
mită V se află Savela Rusu şi Mi- ţiunea continuă. Aceste în din anul trecut. Acest salt acea oră era o hărmălaie transportului în comun or mai de-ar ţine tot aşa".
hai Ianoş, precum şi alţi
tate, \ cooperatori. (C. Timar, co grăşăminte naturale sînt important se va realiza prin de nedeseris. Muncitori ganizat de autogara Deva. Să ţină tot aşa !
19 i respondent). transportate în primul rînd aplicarea unor tehnologii care fac naveta la Munce- Ziua t aceasta a fost un Pentru ca pe traseele de
io J pe suprafeţele destinate cul noi, executarea la timp şi lu veniseră să reclame pe examen greu pentru trans servite de autogara Deva.
turii cartofului şi legume
tom- V PENTRU SPORIREA lor. între fruntaşi se silir- de calitate a lucrărilor agri bună dreptate că li s-a portul în comun autoj Au transportul de călători săi
sune l RODNICIEI OGOARELOR ează cooperatorii din Băcia, cole, începînd de la semă pus la dispoziţie autobuz tobaza călători din Deva meargă cum trebuie, avîndt
1
am i< Tîmpa şi Totia, iar dintre nat şi pînă la recoltat, creş neîncălzit, deşi la ieşirea nu -l-a promovat. Şi nu l-a în vedere mărimea reţelei,
terea gradului de fertilitate
louă 1 O sarcină de maximă im mecanizatori se evidenţiază a terenului prin executarea din mină ei fac baie. Alţi promovat din cauze j mai aici s-a înfiinţat autobază"
m portanţă pusă de Conferinţa Ion Barbu, Aurel Oprean, unui- complex de lucrări de călători reclamau suspen vechi, definite nu o dată specializată pe transportul.
Naţională a partidului în Lorincz Iosif, Ion Crişan, şe îmbunătăţiri funciare, extin darea sau întîrzierea unor în paginile ziarului nostru. de călători. Şi autobaza a
faţa lucrătorilor ogoarelor ful secţiei de mecanizare derea irigaţiilor, administra curse. Lucrători în unifor Intre ele, lipsa de preve avut pînă acum timpul'
JLUI \ este sporirea continuă a Gheorghe Danciu şi alţii. rea unor cantităţi sporite de ma I.T.A. interveneau la dere joacă un rol „de gre necesar pentru a se orga
(T. Cristoiu, corespondent).
producţiei de cereale. Pen îngrăşăminte chimice şi na utate". In situaţia aceasta
niş- i tru a realiza şi depăşi sar turale, iar în zootehnie, prin impiegat să dea autobuz niza să facă faţă mai bine
ato- i cinile de producţie planifi UN ORAŞ creşterea numărului de ani pe traseele pe care aveau ne aşteptam ca personalul situaţiilor grele! Nu cum
□nâ. f cate pe acest an — aşa cum AL TRANDAFIRILOR male; îmbunătăţirea raselor, ei de călătorit către casă autobazei să fie în stare s-a întîmplat luni, la mi
aiizo ţ dealtfel au reuşit şi anul ŞI CONIFERELOR realizarea unor indici de na şi, ca spectacolul să fie de alarmă, gata să inter nus 12 grade, cînd au „că
mo- t trecut la majoritatea cultu talitate superiori, obţinerea complet, mai intrau acolo vină cu toate posibilităţile zut" autobuze din lipsa li
rilor — ţăranii cooperatori Edilii din Brad şi-au pro de sporuri în greutate ’ cu şi oameni într-o stare de ce le are la îndemână pen chidului antigel 1 Iarna
‘ i
, 0 şi mecanizatorii din unităţi pus să transforme acest oraş consumuri de fufaje mai
şina 1 mici, asigurarea unei baze nu prea mare .limpezime a tru a rezolva operativ si mai poate face surprize şi
iteo l le agricole socialiste ale co din Ţara de piatră intr-un furajere corespunzătoare şi minţii, îneît impiegatul nu tuaţiile dificile. Dar nu era este necesară mai multă
munei Băcia, mobilizaţi de
oraş al trandafirilor şi al
:e fi ? organizaţiile de partid, ac coniferelor. Pentru aceasta, aplicarea celor mai noi cu mai ştia în cîte să se îm tn alarmă. Orice justifica prevedere, mai bună pre
loa- \ ţionează cu răspundere pen odată cu sistematizarea cen ceriri ale ştiinţei în practica partă, pe cine să mulţu re ar aduce cineva, că oa gătire a autobuzelor.
tru a spori rodnicia pămin- trului civic, pe baza unui agricolă. (I. Popa, corespon mească mai întîi. Tn vre menii se aflau în timpul
tului. In acest scop, o mare program de acţiune elabo- dent). mea aceasta şeful de co lor liber sau oricare alta e ION CIOCLEI
/