Page 34 - Drumul_socialismului_1978_01

Pag, Z DRUMUL SOCIALISMULUI NIL 6 2f

Pentru legumicultori, S TATI
1 HARî
\ ^6 360
iarna— un anotimp activ l feroase şi
O îndatorire patriotică, cetăţenească / 221 865 kg
1 hîrtie, ■ 48 T.
Acoperirea din produc­ jumătate a lunii ianuarie i de tex Iile,
Economisirea energie; electrice! ţia judeţului a necesarului .are. La legumele verdeţuri / sticle şi bor
de consum al populaţiei cu
— pe 13 ha — s-a făcut
1 te, zeci de
legume constituie una din
suplimentară.
fertilizarea
sarcinile de căpetenie pen­ Din 35 de ha prevăzute, \ buşti şi pui
Este o înaltă mândrie muncitorească de-a lungul anului pentru ca în decem­ tru organizaţiile' de partid, am fertilizat cu îngrăşă­ i mii de ore c
pentru multe unităţi economice din ju­ brie să consume peste cotele repartizate. consiliile populare şi con­ minte organice peste 20 de • trio-ticâ depi
deţul nostru, pentru comuniştii şi între­ Este cazul Combinatului minier Valea \ struirea de
gul lor personal muncitor, de a raporta Jiului, E.M. Deva, Trustului I.A.S. Deva şi ducerile unităţilor agricole, ha. l-toare, atei ic
a
exemplară
înfăptuirea
cu regularitate economii la consumul de al altora. Asemenea stări de lucruri do­ Pentru obţinerea de re- / grădiniţe şi
energie electrică. La sfîrşitul anului tre­ vedesc o slabă preocupare pe linia econo­ obiectivelor privind spori­ . colte timpurii la cartofi, ) amenajarea
rea producţiei de legume
cut, cele mai substanţiale economii le-au misirii energiei electrice, o scăpare din cuprinse în planul de dez­ sîntem pregătiţi să punem ■ 1 terenuri spoi
înregistrat întreprinderea de lianţi Deva, vizor a acestei probleme deosebit de im­ voltare economico-socială la preîncolţire (spre sfîr­ / najarea şi
şitul acestei luni) sămînţa
Combinatul minier Valea’ Jiului, „Avicola" portante. in profil teritorial al jude­ pentru 4 ha. Formaţiile de 1 digurilor şi
Mintia, I.C. Orăştie, I.P.E.G. Deva, Trustul ţ irigaţii —
I.A.S. Deva, I.J.G.C.L. Deva, apoi I.U.M. Două exemple mai mult decît convingă­ ţului nostru pe anul 1978 lucru conduse de Sidonia i ca rtea de
Petroşani, E.M. Deva, U.U.M.R. Crişcior, toare : în 1977 unităţile amintite au înre­ impune ca în fiecare uni­ Prisecan şi Letiţia Opz-can i oierilor hune
tate agricolă să fie între­
gistrat o depăşire a consumului de ener­
I.C.S. Hunedoara, I.M.C. Bîrcea, „Marmu­ depun eforturi pentru a ţ [ru anul i
ra" Simeria, „Vîscoza" Lupeni, I.I.C. Deva, gie electrică cu 29 393 000 kWli, cantitate prinse măsuri energice respecta graficele de lu­ l Drept pentr
crări şi tehnologiile stabi-
pentru folosirea cu eficien­
I.I.L. Simeria, I.P.N.C. Orăştie, F.N.C. de putere cu care I.C. Orăştie putea func- ţă ridicată a. bazei tehnico- . lite pentru producerea ră­ / proape 5 00
Mintia şi altele. ţiona un an de zile ! Bine este însă că la materiale şi a forţei de sadurilor . ) au obţinut h
11
Cu depăşiri pe total an 1977 s-au pre­ nivelul judeţului în 1977 s-»u economi­ |> :aş în munc
zentat C.S. Hunedoara — 22 717 MWh, sit 43 522 000 kWh, forţă cu care pot muncă. In legătură cu mo­ Constantin Miertoiu, in­ i De unde
I. „Victoria" Călan — 3 688 MWh, Centra­ funcţiona un an întreg E.M. Deva şi Uzina dul cum se acţionează în giner şef la C.A.P. Orăştie : 1 dacă în. ger
la minereurilor Deva — 1 263 MWh, apoi de. preparare a minereurilor Deva la un vederea pregătirii temeini­ „Brigada noastră legumi­ ^ sînt daţi de
I.M. Barza, I.M. Hunedoara, E.M. Certej, loc. ce a recoltei dc legume, colă a dezbătut şi- aprobat i lor mici, în
F.P.R. Baru, I.F-E.T. Deva, „Vidra" O- • MUNCITORI, MAIŞTRI, TEHNICI­ iată ce ne-au relatat facto­ sarcinile cc-i ţ-cvin în acest i cuvine a.^ se
răş-tie, Ţesătoria de mătase Deva, I.M.M.R. ENI, INGINERI! Acţionaţi cu toată răs­ rii de răspundere din cî- an. Executarea lucrărilor şi \
Simeria, I.P.I.L.F. Haţeg, întreprinderea punderea şi fermitatea pentru a preveni teva unităţi cooperatiste. retribuirea muncii sa vor
de bere Haţeg şi alţii. risipa de energie electrică. Transformaţi Aurel Ghigu, inginer şef face în acord global la | CREIEk
De subliniat că unii dintre aceşti mari la C.A.P. Aurel Vlaicu : mia de lei venit. Pentru ) O gospod
consumatori care au înregistrat depăşiri acţiunea de economisire a energiei elec­ „Pentru realizarea în a- creşterea producţiei şi a | ne-a telefon
acţiune
înlr-o
cuprinzătoare,
larg
trice
la nivelul întregului an 1977 au început înlr-o adevărată acţiune de masă în uni­ cest an . a unei producţii productivităţii muncii) am ţ dacţie. Er
să-şi redreseze situaţia* în ultima peri­ tăţile unde munciţi. marfă de peste 1 200 tone stabilit să extindem meca-' ţ „Am curnpă
oadă a anului trecut, realizînd chiar_ în­ Legume şi 100 tone cartofi nizarea, să erbicidăm şi să ? casă un cn
semnate economii de energie electrică în • CETĂŢENI AI JUDEŢULUI NOS­ am luat o serie dc măsuri fertilizăm întreaga supra­ 1 la unitatea
luna decembrie. Este cazul C.S. Hune­ TRU ! Nu scăpaţi nici o clipă din vedere incă din toamna anului faţă destinată legumelor.
Prin aceste artere curge fără că vă revine o înaltă îndatorire patrio­ trecut, cînd s-au efectuat In perioada actuală se fac l levardul Dr.
11
contenire energia electrică, lu­ doara, I. „Victoria Călan, Ţesătoriei de / Deva (foste
mina şi puterea economici mătase Deva, E.M. Certej şi altora. tică de a preveni risipa de energie elec­ arături pe toate -suprafe­ pregătirile necesare pentru l Bucuroasă <
noastre... Există din păcate şi o situaţie inversă : trică, alît la locurile de muncă, cit şi în ţele care urmează să fie a putea amenaja la timp
Foto : VIRGIL ONOIU unii consumatori au înregistrat economii casele dumneavoastră ! cultivate în primăvară. In răsadniţele şi a le însămîn- l
ţa cu sortimentele de le­
actuală
lucrăm
perioada
intens la transportul îngră­ gume planificate.
şămintelor • organiQe. Am O preocupare aparte a-
Ritmuri înalte de lucru, reuşit să fertilizăm întrea­ vem pentru cultivarea le­ ^ rea asig
ga suprafaţă destinată car­
în
gumelor
prote­
spaţii
tofilor iar la grădină am jate. In scopul producerii i acasă.
' fost uimiri
calitate si eficientă în transportat gunoi pe 30 ha, ardeiului iute pe 0,20 ha \ servit la m
în solar, am organizat pro- •
din 40 planificate. De ase­
t f menea, este asigurat bio- ducerea răsadului pe 80 ţ bine în orei
activitatea de investiţii tru 2 200 mp răsadniţe. So­ larul a fost dezinfectat şi- / un cui mare
mp în sera înmulţitor. So­
combustibilul necesar pen­
1 că cineva
larul, în suprafaţă, de 0,5 avem procurată folia nece­ i poate veni
/ se convingă
{Urmară din pag. 1) trala a ' IH-a de termofi- ha, este ocupat din toam­ sară acoperirii lui. Deşi nu i :ă cei mai
care, o şcoală cu 16 săli nă cu salată iar în cîmp este cuprins în plan cu
de clasă, - o grădiniţă eu avem 15 ha cu legume producţie pe anul 1978, ţ ,studiez^",
concret, aceste programe şi 100 locuri, locuinţele şi i mentare, ar
măsuri ? spaţiile comerciale din verdeţuri însămînţate din vom lua măsuri pentru a i care pregăt
11
— In primul rinei creş­ centrul civic nr. 2 — toate toamnă . , termina construcţia noului
terea productivităţii mun­ din Hunedoara, precum şi Monica Soos, şefa fermei solar pc 2 ha, care să poa­ ţ creier pane.
cii, care trebuie să depă­ unele lucrănţ edilitare. legumicole de la C.A.P.. tă li plantat cu salată pînă ţ facă asortt
şească, după cum spuneam, ’ Credem că beneficiarii de Dobră : „Zilnic avem orga­ ia sfîrşitul lunii august . .’ (G. Ignat).
11
cu peste* 90 Ia sută nive­ -investiţii (o parte dintre nizate activităţi' în legumi­ Din relatările interlocu­
lul anului 1976. Aceasta' ei, desigur) nu se ocupă ^ Şl TOTUŞI
înseamnă o temeinică or­ cu suficientă răspundere cultura, la reparatul, tocu­ torilor se desprinde faptul Gazeta sc
ganizare a muncii la toate rilor şi ramelor, la trans­ :ă în unităţile respective
nivelurile, pînă la echipă de' propriile viitoare obiec­ portul gunoiului şi amena- există un bun climat do Hunedoara,
şi om, mecanizarea conti­ tive. Mă gîndesc, de ase­ jarca răsadniţelor. Ames­ lucru, că legumicultorii „Eu te văi
nuă a lucrărilor şi promo­ menea, că se impune să tecurile de p'ămînt le avem sînt angajaţi cu toate e- „Ce fac ei i
varea unor tehnologii mo­ colaborăm mai strîns şi pregătite din .toamnă. Ani forturile pentru înfăptui­ , cim ?" se I
derne de execuţie, folosi­ mai fructuos, cu mai mul­ trecut la amenajarea ră­ rea sarcinilor eu care sînt ) preciere. Cc
rea raţională a maşinilor, tă interesare şi autoexi­ sadniţelor pentru gulioarc epigra mele
utilajelor şi instalaţiilor, genţă toţi factorii: con­ La postul constatare triere, din cadrul centrului de repa­ confruntaţi.
îmbunătăţirea disciplinei structori — proiectanţi — raţii de la S.M.A. Deva, mecanicul Alexandru Buboi lucrează şi varză timpurie, care vor sînt foart
tehnologice şi a muncii. beneficiari de investiţii şi cu multă conştiinciozitate. fi însămînţate în a doua N. TIRCCB stil şi au c
Aceste măsuri de creştere de utilaje — furnizori de ^ Un singur li
a productivităţii sînt în materiale, agregate şi in­ - tă diston
corelaţie directă cu redu­ stalaţii. Beneficiarul şi fur­ de unde sc aprovizionau — liodicitatea
cerea cheltuielilor materia­ nizorul să acţioneze mai N-o să încep acum cu ză de la mecano-energetic. 200 m pe minut, de la 150. şi o adevărată „scânteie ediţia actual
11
le şi ridicarea calităţii lu­ bine pentru’ asigurarea răţoiul lui Vmcanson, o ma­ Pe baza a trei criterii : com­ Un „sistem electronic pen­ pentru colectivul nostru. l tată, ea nu
crărilor, cu ridicarea efi­ utilajelor în ordinea o- şină care imita grozav un plexitate, eficientă şi opor­ tru decuplarea automată Secretarul organizaţiei de
cienţei întregii noastre ac­ peraţiilor de execuţie răţoi adevărat, ciugulea boa­ tunitate. Dar, mai ales pe temporizată la funcţionarea partid, Florin Gheorghhi, es­ / mult actuale
tivităţi. De asemenea, ne şi a contractelor înche­ be, le mistuia, bea apă cu baza ultimelor două criterii. in gol a motoarelor electri­ te un bărbat înalt şi slab ca V dintr-o Âiork
preocupăm de recrutarea iate, trimiterea lor în sub- sete. Nici cu jucătorul dc Mai tirziu, deşi ajunsese la ce de la războaiele de ţe­ o trestie. Ai impresia că o i 1977) se pc
şi pregătirea forţei de ansamble complete • sau şah al lui Maelzel, iot o ma­ numărul curent 22, în car­ sut“ aduce economii de 5—C pală de vînt mai acătării i’ n-a mai tre
muncă la nivelul exigenţe­ chiar asamblate, rodate în şină care îşi învingea cu neţel mai erau doar 13 idei. la sută pc an la. energia e- l-ar îndoi. Dar este numai o ) multă vreme
lor şi. al vîrfurilor de plan uzinele producătoare, pen­ uşurinţă adversarii. Deşi Ce se intimidase ? Un lucru lectrică consumată în secţia impresie, pe care ti-o şter­ ţ văd". E dre
din acest an, de asigurarea mulţi au afirmat că în inte­ simplu : mai fuseseră înscri­ ţesătoria. Această inovaţie,
ritmică cu materialele ne­ tru a nu mai da atîta bă­ riorul maşinii se afla întot­ se încă 6 idei .tehnice noi, apreciată pe ţară pentru cos­ ge cu lotul forţa interioară l află situată
taie de cap montorilor, re-
pe care o dovedeşte, puterea
cesare. Un accent perma­ ducindu-se astfel tez-menele deauna un pitic, mare cam­ iar 9 dintre ele părăsiseră tul său da numai 78 lei, a ’ cam ascuns.
nent punem pe încadrarea şi asigurînd calitatea lu­ pion, azi toată lumea ştia că deja carneţelul. Adică, se venit cun\ nu se poate mai de concentrare şi da acţiune, \ lotuşi... se v
dragostea faţă de oameni şi
in graficele de execuţie şi crărilor executate in şan­ există calculatoare care pot aflau în secţiile fabricii sub potrivit, intr-un moment faptele lor de mutică. Autor j fac ei (cei
scurtarea, pe cit posibil, a tier. să susţină partide dificile dc şi coautor al multor inovaţii, ţ .edacy^nal
termenelor de punere în şah; fapt pentru care ju- t cînd ceilal
funcţiune a noilor capaci­ Avem un colectiv capa­ cătorul-robot trebuie accep­ Cîteva „istorii" ştie să vorbească frumos ] Credem că
tăţi, fără a greva însă a- bil în muncă şi harnic, ho- tat ca o idee nouă, născută despre nou, şi şi-a format
supra calităţii lucrărilor. tărît ca, sub îndrumarea înainte de anul 1800. în această direcţie o con­ J să aniversez
— Cu ce probleme deo­ permanentă a organizaţiei Prima istorie a noului, cepţie proprie pe care ne-o { ceasta ediţii
sebite se confruntă în a-| de partid din întreprinde­ despre care vreau să vă po­ ale noului tehnic împărtăşeşte cu pasiune : j mult... (G. I
ccstc zile de început de an re, cu sprijinul neprecupe­ vestesc, începe tot cu nişte — Important este ca oa­
I.C.S. Hunedoara? ţit al comitetelor munici­ idei, înscrise în carneţelul menii să fie preocupaţi de \ „REZOLVĂf
— Cu vremea asta aspră, pal şi judeţean de partid inginerului Mihail Călugăru, crearea unor lucruri folosi­
în primul rînd, în care ne şi prinlr-o colaborare măi de la Ţesătoria de mătase din cînd Ţesătoria de mătase ara toare producţiei fabricii. Nu i 119 monte
mişcăm cam anevoie. A- strînsă cu toţi factorii care Deva, Inginerul este şeful forma unor aparate, dispozi­ sarcina să consume cu cea neapărat spectaculoase, ci ! sudori ai Ic
tive, repere ş,a. producind
eeasta presupune să luăm concură la realizarea in­ biroului mecanp-energetfc, valori noi sau reducînd nu- . mai mare grijă fiecare Watt. brice fapt capabil să aducă 1 taj-in sta laţii
măsuri speciale ca activi­ vestiţiilor şi a celorlalte un bărbat tinăr şi harnic, un. mai cheltuielile de produc­ o îmbunătăţire cil de mică. ţ I.C.S.H. fac
tatea să se desfăşoare bi­ lucrări pe care unitatea comunist de omenie la locul ţie. Ceea ce nu-i puţin. Cum Există, deci, o preocupare Pentru asta este necesar să / Hunedoara
său de muncă, gata oricînd
ne. De , asemenea, avem noastră le execută, să-şi generală pentru nou. Vin le insuflam încrederea în l siderurgică
încă un volum de plan ne­ îndeplinească exemplar să pună umărul acolo unde-i s-ar spune, în carneţel era oamenii şi îşi spun ideile, ceea ce fac, prin grijă fată ^ retur. Dar n
contractat de 16,8 la sută, prevederile de pian şi an­ greul. Cină l-am văzut pri­ un adevărat „pelerinaj“ ca biroul organizaţiei de partid de ioaie propunerile. Cum
încălzeşte oricui inima dc
cauzat de neasigurarea gajamentele care-i revin ma oară, carneţelul conţinea bucurie. le analizează, apoi începe să vă explic ? Să nu com­ ţ cum o fac !
condiţiilor de începere sau în acest an. 16 idei. Scrise mărunt, apă­ materializarea lor. Unele parăm imediat ideea unui .’ meraţie de
de continuare a lucrărilor sat, cu pastă albastră. Am O întreagă istorie se poa­ propuneri sînt simple. Im­ ' muncitor cu o invenţie de ţ autobuze ini
la unele obiective ca : fa­ aflat că atîtea rămăseseră le scrie şi ■ despre autorii portant este că oamenii nu răsunet şi să-i micşorăm im­ i totuşi, din
bricile de pîine şi de ghea­ Convorbire consemnată de după o filtrare atentă făcută inovaţiilor sau raţionalizări­ au nici o reţinere cînd fac portanta în acest fel. O pro-j ? merg cutpvc
ţă din Hunedoara, magis­ DUMITRU GHEONEA de biroul organizaţiei de ba­ lor, propuse ori realizate. propuneri. Cum s-a ajuns punere care aduce o econo­ 1 lasă lucrul
Cîţiva dintre ei : strungarul aici, unde nu-i prea uşor dc mie de cîţiva lei, ori de
Iulian Găman, electricianul ajuns, constituie o altă cîteva cuie pe zi, trebuie ^ se întoarcă.,
specialist Cicel Salade, izola­ istorie, pe care ne-o relatea­ privită cu importanţă, ana­ i pă autobu
torul Constantin Surdu, elec­ ză electronistul Florin Gheor- lizată cu atenţie. Astfel, oa­ i prin staţii, :
tricienii Ioan Bonţ şi Moise ghiu, secretarul organizaţiei menii vin cu drag şi fac lot \ cum pot. N
Fiilop. Realizările lor au de partid. felul de propuneri, ştiu că ţ ca din vflon
nume mult mai complicate : — In februarie a.c.' am pus nu silit luaţi in ris. Şi, în ’ autobuze î
„creşterea randamentului şi în discuţia comuniştilor ne­ orice caz, de idei niciodată ] deci plătite
eficienţei procesului de pre­ cesitatea de a crea cit mai nu se poate rîde !
gătire a urzelilor în sectorul multe lucruri noi în fabrica Extrem de rare sînt isto­ t lase şi să-i
preparafic", „dispozitiv de riile unor lucruri noi care ? de muncă,
reglare automată a tempera­ noastră. Am pornit de la se înalţă prin ele însele, tic­ 1 lotului ? Tov
turii în halele de lucru şi fapta a doi muncitori de Ia nesc prin forţă proprie dea­ ^ autobaza
încăperi", „termoregulalor atelierul tîmplărie : Arsenic supra obişnuitului, ies din i Puneţi-vă în
pentru controlul temperatu­ Dragomir şi Nicolae Stoica. anonimat. Cele mai. multe I menilor car
rii apei calde menajere“. Fără să spună la nimeni ni­ însă, cum s-a văzut şi aici,
Numai ultima idee a făcut o mic, aceşti doi comunişti au au putere numai împreună, ţ ore pe şanţ
economie de 9 posturi de muncit şi au creat un „dis­ sa ridică înlănţuite, dar l ţi i le de g
instalatori. Alta : asimilarea pozitiv dc caţiciucare a val- sînt cu mult mai frumoase. / zile şi o sc
unui nou tip de ionizator ţului de tragere de pe răz­ Deoarece au caracter dc \ de plăcut s
care, prin eliminarea sarci­ boiul de ţesut". O economie masă şi exprimă conştiinţa l şi după mc
Tabrica ele bimurţ metalice Arad, secţia de umbrele Brad : Fcliipa de prelucrare la nilor electrostatica, ridică pentru fabrică — de 2 000 revoluţionară a colectivităţii. l Negrea).
cald a reperelor metalice de Ia umbrele, condusă de Mclania G * ava, execută lucrări de randamentul urzitoarelor. A- iei per bucată, plus trans­
bună calitate, işi depăşeşte pianul lunar cu regularitate. ccstea ajung la o viteză de porturile dus-inlors la Cluj, MARIN NEGOITĂ \--------------------