Page 38 - Drumul_socialismului_1978_01

rag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

O REFERI
In mai
de . ol i mei
Adunările generale ale din . munic
ceda ce 1
deosebit <
rieiatea c
oamenilor muncii—organe preparate
4 consumate
vârât bog
ale democraţiei muncitoreşti talează in
unităţi
ratelor cui
Tot in mc
trage inse
Prin eforturi sporite, sarcinile de plan. rea de c
taţilor la
bine-
mai
şi angajamentul anual vor fi îndeplinite ourăţenie.
— ospăte
Două au fost dominan­ — au relevat vorbitorii topitorul Ioan IDobre, de grupate îi
tele adunării generale a Petru Bora, fiie Mîtcă şi la furnalul 5 — dar să vi­ riei parce
oamenilor muncii din Constantin Sofian. „De a- nă mai des prin secţie* să-şi sp>
schimburile B şi D ale semenea se impune mai să stea de vorbă cu mun­ I.M. Aninoasa, sectorul II : Brigada conduşii de Victor Andriţoiu lucrează Ia un abataj mîinile ni
secţiei I furnale, din ca­ multă atenţie, operativita­ citorii. Poate avem şi noi cameră. In 19!7 a depăşit planul cu peste 6 300 tone de cărbune. In acelaşi ritm bun de capătă o
drul C.S. Hunedoara : pe te şi exig.enţă din partea unele păreri, unele idei lucru a Început şi noul an de muncă. de gri. (I
de o parte — angajarea celor de la întreţinere în de îmbunătăţire a muncii.
unanimă, plenară, a colec­ privinţa reviziilor şi re­ Să fim consultaţi în pro­ FELICIT
tivelor de muncă de pe paraţiilor la agregate şi a blemele de producţie, de Toate rezervele trebuie valorificate *
cele două schimburi de a prevenirii Opririlor acci­ plan“. Şi alţi vorbitori, Zile 4
îndeplini exemplar mobi­ dentale, asigurînd astfel o des'
lizatoarele sarcini de plan funcţionare mai îndelun­ între care Ştefan Bircaş, (Urmare din pag. 1) cit posibil, materialele şi schimb pentru utilajele anumite
ce revin în acest an sec­ gată a agregatelor şi in­ Remus Cireo, Nicolae Ci- piesele de schimb necesa­ miniere şi de capacitatea toare de
ţiei I. furnale şi angaja­ stalaţiilor şi, în consecin­ bu, Petru Cara au subli­ dică, ne aflăm la plan cu re pentru această perioa­ insuficientă de tracţiune a autovehSci
mentul anual de a ela­ ţă, producţii suplimentare niat cu justeţe, în spirit efectivul şi avem asigura­ dă ? unor locomotive din dota­ făşurat c
bora suplimentar 10 000 de fontă“ — au fost de critic şi autocritic, cu tă linia de front necesară Detaliind greutăţile şi rea minei. asemenea
tone de fontă ; pe de altă părere tovarăşii Nicolae principialitate şi- răspun­ desfăşurării unei activităţi neajunsurile existente pe Despre greutăţile cu ca­ titoarea 1
parte — accentuarea ne­ Vonica, Ioan Lucaci, Radu dere comunistă, în calita­ optime, fructuoase. Ceea întreg fluxul producţiei re se confruntă în acest
cesităţii de îmbunătăţire Rusu şi Mihai Birner. tea pe care o au azi la noi ce grevează însă asupra cărbunelui. în discuţiile început de an l.M. Aninoa-
şi perfecţionare a princi­ Probleme de perfecţio­ muncitorii — de propri­ realizării planului este, în purtate cu oameni care se sa, despre hotărârea şi
piului muncii şi conducerii nare a tehnologiilor de etari ai mijloacelor de primul 1‘înd, vitregia aces­ confruntă direct, în sub­ convingerea oamenilor de
colective, consultarea şi lucru actuale şi de promo­ producţie şi de producă­ tor zile de iarnă, care au teran, cu ele, am obţinut a le înlătura cit mai re­
antrenarea mai largă, mai vare a altora noi, moder­ tori — lipsurile şi neajun­ dereglat într-o mare mă­ confirmarea celor spuse de pede, % de a recupera res­
accentuată a personalului ne, de aprovizionare . rit­ surile ce s-au mai mani­ sură fluxul transporturilor secretarul comitetului de tanţei^ şi a realiza ritmic
muncitor la dezbaterea şi mică şi în cantităţi sufi­ festat în cadrul organului de materiale. Multe maşini partid. Şeful de schimb planul ne-au vorbit şi din .Brad
soluţionarea problemelor ciente cu materii prime şi ale Autbbazei Petroşani Ion Florea, din sectorul maistrul principal Toader ) transmiter
economico-sociale ce se de îmbunătăţire a calităţii de conducere al secţiei, ca BÎnt „pe butuci", cum se IV, om cu îndelungată Pădureanu, de la sectorul ^ le şoferul
ivesc în activitatea de pro­ acestora, de reducere a şi în activitatea unor con­ spune, aşa că aproviziona­ experienţă în subteran, ne III, şi tehnicianul Mircea | tor de la
ducţie. consumurilor de materii ducători ai procesului de rea este foarte slabă. De asigura că, în ceea ce pri­ Bolunduţ, locţiitorul şefu­ r pentru m
Participanţii la dezbateri prime, materiale, combus­ producţie, au propus mă­ veşte schimbul său, în­ lui sectorului XI investi­ ^ a reuşit
şi, prin ei, colectivele ce­ tibil şi energie s-au cir­ suri concrete de îmbună­ asemenea, ducem lipsă a- treaga lor brigadă, condu­ ţii. i şosea au
lor două schimburi, în în­ cumscris hotărîrii unanime tăţire a muncii. cută de o serie de piese să de Gheorghe Patrulea, Dealtfel, în aceste zile se 7 de oam
tregime, au apreciat că de îndeplinire a prevede­ Necesitatea adîncirii şi de schimb pentru utilaje­ toţi muncesc cu tragere de acţionează energic, cu for­ \ de a se •
sarcinile mobilizatoare din rilor de plan, prin eforturi lărgirii democraţiei socia­ le din subteran, lipsa rul­ inimă şi dăruire şi că nu ţe sporite, pentru soluţio­ l culantă c
pentru
menţilor
vagoneţi,
acest an, ca şi' angajamen­ sporite, conjugate din. par­ liste, a participării efecti­ sînt motive ce depind de narea unor probleme de / sens inve
tul de 10 000 tone de fon­ tea tuturor acelora care ve a muncitorilor la dez­ de exemplu, perturbînd ei ca planul să nu fie zi ordin tehnic privind eli­ 7 te pe şo:
tă al secţiei pot fi. înde­ concură la elaborarea fon­ baterea şi soluţionarea puternic- activitatea parcu­ de zi realizat. „Dacă am minarea strangulărilor de ^ — Brad.
plinite şi chiar depăşite. tei. lui de transport al cărbu­ avea la timp „goale", dacă la puţul nr. 6, îmbunătăţi­ i rea citite
„O condiţie esenţială pen­ „Eu îl cunosc bine pe problemelor producţiei, a nelui din subteran la transportul la puţul nr. 0 rea transportului în sub­ 7 felicită p
tru aceasta o constituie tovarăşul director al Uzi­ i'ămas ca sarcină imediată „ziuă“. Am ajuns să ac­ nu s-ar strangula atît de teran prin introducerea u- ^ dul că p
întărirea disciplinei teh­ nei nr. .2 furnale-aglome- şi de primă importanţă ţionăm foarte greoi, pom­ des iar slîlpii de susţinere nor locomotive de putere l ce trebui
nologice şi a muncii din rare, că doar' dintre noi a pentru organul de condu­ pieristic, aş zice. n-ar veni de la fabrică de mai mare şi a aprovizio­ ) care ai
partea fiecărui. lucrător" plecat — spunea prim- cere colectivă' al secţiei. Intr-adevăr, aşa este. multe ori gata defecţi, nării cu materiale. Aces­ ţ drumul r
Dar cum s-au materializat, n-am avea nici o proble­ tor măsuri li se adaugă ( in ziua
oare, programele pregăti­ mă cu planul". Continuînd altele vizînd .organizarea ! s-au îngr
mai bună a întregii activi­
In unifăfile agricole cooperatiste rilor de iarnă la l.M. Ani- ideea ortacului său, un alt tăţi- în subteran şi de în­ 7 pe şosea
destoinic
noasa ? Ce ’ trebuia să aibă
de
schimb,
şef
în vedere colectivul de Iosif Petrii, s-a referit la tărire disciplinei tehno­ ^ derapantr
(Urmare din pag. 1) tru întărirea ordinii şi dis­ mobilizarea încă din aces­ conducere al întreprinderii dereglările fluxului de logice şi a muncii. i noi pe ş
' laşi gînd
ciplinei în muncă, ridica­ te zile a întregului poten­ dacă nu tocmai eventuali­ producţie din subteran
modul cum s-a aşţionat în rea pregătirii politice, pro­ ţial uman şi material la tatea unor zile grele de cauzate de lipsa aproape G. DINU CHIAR
anul 1978 pentru realizarea fesionale şi educarea mem­ transpunerea în viaţă a in­ iarnă şi să-şi asigure, pe cronică a unor piese de N. GORUN
planului de producţie şi brilor cooperatori, privind dicaţiilor date de secretarul > Cu toa
financiar, scoţînd în evi­ organizarea şi retribuirea general al partidului, to­
denţă deficienţele ce s-au. muncii în acord global, varăşul Nicolae Ceau.şescu, Pentru ridicarea nivelului \ a fost —
manifestat, rezervele care respectarea principiului pentru creşterea aportului de pregătire profesională a t un timp
trebuie mai bine valorifi­ muncii şi conducerii colec­ lucrătorilor din agricultu­ mecanicilor şi mecanizato­ / cipiului F
cate în anul 1978 şi măsu­ tive. ră la sporirea venitului na­ rilor, la S.M.A. Deva se a- 1 şit, mai
rile ce vor fi întreprinse în cooperativele agricole ţional, la ridicarea nivelu­ cordă atenţie sporită legării ^ ani, cu u
în vederea creşterii produc­ care au întocmite programe lui de trai al întregului strînsc a expunerilor dc ac­ / asigure
ţiilor şi veniturilor bă­ de redresare economico-fi- nostru popor. tivitatea practică privind 1 drumurilo
neşti, reducerii cheîtuieli- nanciară vor fi abordate, Pe ordinea de zii se află modul de exploatare la pa­ ^ ţile Văii.
llor materiale şi ridicării e- cu spirit de răspundere şi . înscrisă şi alegerea noilor rametri ridicaţi a tractoa­ i teral din
ficienţei economice în fie­ exigenţă, probleme referi­ consilii de conducere şi a relor şi maşinilor agricole. / ninoasa
care sector de activitate. toare la modul cum se în­ comisiilor de revizie, din In acest sens, un accent ţ desăvîrşiti
Evident, împlinirea, aces­ făptuiesc măsurile cuprin­ care trebuie să facă parte deosebit este pus pe cu­ i drum, cii
tor deziderate este hotărî- se în programe, la acţiunile într-o proporţie mai mare noaşterea şi întreţinerea / se văd i
tor condiţionată de calitatea de echilibrare a veniturilor oameni care lucrează ne­ corectă a motoarelor de 7 qospodărr
materialelor ce se vor su- cu cheltuielile. mijlocit în producţie, buni tractor pentru a Ie prelun­ T şigu... o
. pune dezbaterii. Iată de ce De maximă însemnătate gospodari, stimaţi şi cu gi durata de funcţionare şi ■; mală a t
este necesar ca la întoc­ este ca adunările generale autoritate în unităţile a reduce consumul dc com­ pada ir
mirea lor să ia parte cadre să adopte decizii 'temeinic respective. Corespunzător bustibili şi Iubrifianţi. ţ nCaţa, so
cu pregătire şi experienţă fundamentate, rod al gîn- structurii forţei de muncă rat recita:
In muncă, ţărani coopera­ dirii şi înţelepciunii colec­ active din fiecare unitate Foto : V. ONOIU şoferilor, i
tori fruntaşi, brigadieri, şefi tive, menite să asigure în­ agricolă cooperatistă, în mai cal
de fermă, ingineri, econo­ deplinirea exemplară a in­ organele de conducere şi pastă 9i
mişti. dicatorilor de plan pe a- revizie va fi cuprins un pentru
Deosebit de important nul 19^8. în acest scop număr mai mare de femei. DIN PRIMELE ZILE CREŞTE CONTRIBUŢIA tractat pînă în prezent un (N. Stane
este ca dările de seamă să vor fi stabilite măsuri con­ Viaţa a demonstrat că ALE ANULUI CU SARCINILE GOSPODĂRIILOR număr de 747 capete ani­
analizeze, în spirit critic şi crete, cu termene şi res­ organizarea temeinică a a- male şi peste 1 500 iii lapte. PROMIS
autocritic, modul cum a ponsabilităţi concrete, pe dunărilor generale şi dez­ DE PLAN DEPĂŞITE POPULAŢIEI LA FONDUL Fruntaşi la contractări sînt
fost gospodărit pămîntul, oameni, vizînd fructificarea baterea aprofundată a pro­ DE STAT cetăţenii din satele Barbu- 7 „Ne d<
cum s-au realizat lucrările cu randament sporit a re­ blemelor ce privesc întrea­ In unităţile economice ra, Căinelu de Sus, Lunca, ţ daţi ?“
din programul de îmbună­ zervelor de creştere a pro­ ga activitate economico-fi- ale comunei noastre, înce- An de an, ca urmare a Ormindea, Peştera, Trestia i constructo
tăţiri funciare şi cum s-au ducţiei agricole şi a anga­ nanciară a C.A.P. consti­ pînd cu prima zi de lucru sporirii şeptelului la toate şi Hărţăgani. l din Deva
aplicat tehnologiile avansa­ jamentelor asumate în în­ tuie o premisă esenţială se munceşte intens, cu mul­ speciile de animale, a îm­ ,S la I.M.C.
te, preoum şi cauzele oare trecerea socialistă.. Avînd pentru realizarea ireproşa­ tă hărnicie şi entuziasm, bunătăţirii raselor, creşte CONSTRUCŢII EDILITAR- i care dore
au influenţat obţinerea u- un pronunţat caracter de bilă a’ sarcinilor cu care pentru realizarea în cele GOSPODĂREŞTI 1 că cît rm
nor recolte diferite între lucru, adunările generale sînt confruntaţi' lucrătorii mai bune condiţii a sarci­ La noi în comună se e- 7 panouri r
formaţii de muncă şi uni­ ale ţăranilor cooperatori ogoarelor în actualul cin­ nilor de producţie. Peste xecută’ în fiecare an im­ ^ te pentru
tăţi cu posibilităţi asemă­ sînt chemate să asigure cinal. de la C portante construcţii edili-
nătoare. Un accent deose­ tot întrecerea are ca obi- corespondenţii tar-gospodăreşti, care îm­ I strucţia b
bit să fie pus pe necesita­ eotive principale calitatea bogăţesc aspectul arhitec­ > pînă la fir
tea integrării secţiilor de şi productivitatea, micşora­ voluntari tonic şi gradul de atracti- J Vă dojn, <
mecanizare în activitaţea A începuf consfruirea a două rea consumurilor de mate­ vitate şi frumuseţe al loca­ l tivul de I'
cooperativelor agricole. riale, combustibili şi ener­ lităţii Băiţa, iar elementele 1 Şi, mobili
Privitor ia sectorul zoo­ gie. Intre fruntaşii între­ AZI — POSTUL DE de urbanizare sînt tot mai I au realize
tehnic, se va insista asu­ noi stafii de 110 kV cerii de la mina Troiţa se CORESPONDENŢI pregnante. Intre noile obi­ | licitate - c
pra preocupării ‘consiliilor numără membrii echipelor ective care vor fi construi­ i insistenţă.
de conducere şi a coopera­ Colectivele de muncă staţia de 110 kV Min- conduse de Mihai Dai şi DIN BĂIŢA te şi date în folosinţă în | trecut 19Î
torilor pentru sporirea şi din cadrul I.R.E. Deva îşi tia-Hăşdat, care va asi­ Onisie Munteanu, care îşi acest an se numără : bru­ \ respective
ameliorarea efectivelor • pe continuă hărnicia în gura alimentarea cu e- depăşesc sarcinile de plan în tăria comunală, magazinul 1 constructoi
seama prăsilei proprii, creş­ muncă şi bunele rezulta­ nergie electrică a noii medie cu 101a sută, iar de şi contribuţia gospodăriilor universal cu restaurant, o } blacînd s
terea producţiilor medii şi te clin anul 1977, pe ca­ oţelării electrice de la populaţiei la fondul de baie populară şi altele, tre- 1 ducţie, ere
a veniturilor, sporirea con­ re l-au încheiat înainte Hunedoara şi a staţiei de la sectorul de explorări stat. Astfel, faţă de anul cîndu-se totodată la execu­ | lectivului
tribuţiei la fondul de de termen. In prima de­ la Călan-Băi pentru îm­ miniere Troiţa, se eviden­ trecut cînd s-au livrat 385 tarea unor lucrări de mo­ 1 Acum «
stat, modernizarea tehnolo­ cadă a acestui an au fost bunătăţirea alimentării eu ţiază formaţiile de lucru tone carne şi 2 763 hl lapte, dernizare a centrului civic l întreabă ţ
giilor de lucru în ferme şi începute şi continuă în energie a platformei side­ ale tovarăşilor Petru Tan- în 1980 se va livra cu a- al comunei. (A. Boloţ, E. \ „Le lua
asigurarea bazei furajere, ritm susţinut lucrările la rurgice Călan. chiş şi Ioan Ancău, care pa'oape 150 tone carne şi Guga, I. Lazăr, D. Sloia — ţ luaţi ?". (I
fireşte, trebuie relevată obţin depăşiri cuprinse în­ cu peste 4 800 hl mai mult. din postul de corespondenţi <v_______
activitatea desfăşurată pen­ tre 5—6 la sută zilnic. Pentru, acest an s-au con­ voluntari Băiţa). . _____