Page 42 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 42
Fag. sT UKUfllUL SULiALISMULUI NE. <) 2
Io consens cu întregul partid şi popor, oamenii muncii hunedoreni aduc un
S Oanr
CALD OMAGIU TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Ş on
î Ci întim}
cu prilejul aniversării a 60 de ani de viaţă şi 45 de ani de activitate revoluţionară 1 de muncă,
î unul. din
? echipă Sil
ţ sufere ars
î ve. Peni
Sărbătorirea Omului, Cu abnegaţie şi dăruire, pentru ^ leclivului,
I redarea li
■ muncă din
măr. inipn
sărbătorirea Omeniei bunăstarea şi fericirea întregii naţiuni I prezentat,
mult da i
ţţ din ziua- <
In acest an de adîncă mit să desprind, din uria de faţă, ecou încorporat în La fel ca pentru toţi oa dernizării agriculturii, îm ocemplar în viaţă. Am înţe i cidenlului
cinstire a omului pe frun şa activitate revoluţionară faptele noastre, în tot ceea menii muncii din patria bunătăţirii permanente a les că este spre binele în !/ sînge din
condiţiilor de viaţă şi "de
noastră, pentru mine, ca
tea căruia timpul adaugă şi profund creatoare a tova ce facem aici, pe melea lucrător pe ogoarele C.A.P. muncă ale tuturor lucră tregii jţaţiuni şi al nostru, A Solomon
al fiecăruia să ne angajăm,
r Marius Po
al 60-lea însemn al vîrstei răşului Nicolae Ceauşescu, gurile noastre. Mărtineşti, apropiata ani torilor ogoarelor. urmînd pilda strălucită şi •;» din pielea
şi cea de-a 45-a flacără a grija sa permanentă pen Şi noi, scriitorii Hune versare a 60 de ani de Din adîncul fiinţei şi ini exemplul personal al tova
arderii pentru patrie şi tru oameni, pentru patrie, doarei, facem parte din u- viaţă şi 45 de ani de ac mii exprim sentimentele răşului Nicolae Ceauşescu, i cesară pei
/ S-au oferi
partid, pentru poporul si pentru tot ce înseamnă fe riaşa voinţă a. poporului, tivitate revoluţionară ai mele de recunoştinţă fier cu" întreaga putere şi ca ) lucru, dac,
pămîntul acestui neam sta ricire, împlinire şi mai bi călăuzit de înţelepciunea iubitului conducător al binte pentru preocuparea pacitate de muncă pentru i şi alţi toi
tornicit aici odată cu lu partidului şi statului, tova statornică şi atenţia deo înfăptuirea politicii înţe > că.
mina şi izvorul care-1 ne. sa. răşul Nicolae Ceauşescu, sebită pe care tovarăşul lepte a partidului nostru.
scaldă, gîndul meu încăr Aflîndu-sc mereu în mij Şi pe noi ne-au mobilizat reprezintă un moment înăl Nicolae Ceauşescu o acor Expresia concretă a apor
cat de emoţie şi de aleasă locul oamenilor, tovarăşul cuvintele sale pline de ţător de sărbătoare, un dă dezvoltării intensive şi tului meu la îndeplinirea In s
preţuire se adaugă senti Nicolae Ceauşescu a ridicat căldură prin care a cerut prilej de puternică anga modernizării agriculturii, Programului partidului este
mentelor pe care neamul omenia din totdeauna a siderurgiştilor să fie frun jare a mea şi a tovarăşilor înfloririi unităţilor agrico strădania de a efectua' la e
întreg le dăruie celui care,- românului, la rang de taşi în marea întrecere sti mei de muncă să înfăptuim le. Personal simt o mare timp şi de calitate toate soc
Sn fruntea partidului şi-a principiu de bază în rela mulată de cea de-a Il-a neabătut linia politică pro admiraţie faţă de activita lucrările agricole, de a
spori astfel producţiile la
tea neobosită pe care to
movată eu clarviziune şi
ţării, îngemănînd tricolo ţiile dintre noi, oamenii a- ediţie a Festivalului naţio înţelepciune de partid, de hectar şi a livra cantităţi
rul şi flamura roşie, con cestui pămînt şi în rela nal „Cîntarea României" şi cel mai destoinic şi înflă varăşul Nicolae Ceauşescu mai mari de produse agro- 7
o desfăşoară în scopul mo
duce poporul spre desăvâr ţiile dintre noi, cei de aici ne vom strădui ca de aici, cărat fiu al poporului ro bilizării intense a rezerve alimentare la fondul de } Hi
\ nte au doi
şirea construcţiei socia şi întreaga omenire. din acest oraş a,l flăcărilor mân. Pulsul activităţii lor umane şi materiale • de stat. Consider că nimic nu 1 personalul
lismului şi deschide spre L-am văzut la Hunedoa şi trandafirilor, să adu prodigioase desfăşurate fă care dispune agricultura poate ,fi mai măreţ în via secţia orii
un zbor tot mai larg a- ra, în noiembrie 1977, în- cem flăcările arderii noas ră preget în fruntea parti noastră socialistă. Din in ţă decît să mă ştiu păr lului din.
ripile ce ne vor duce în tr-un dialog 'nemijlocit cu tre totale, dragostea noas dului şi statului nostru de dicaţiile şi îndemnurile taş activ la înfăptuirea o- chipa for»
era comunistă. oamenii muncii, într-un tră faţă de patrie, încre către ' tovarăşul Nicolae pătrunse de grijă părin perei gîndite de partid, de j "ii Ofelia
Trăiesc şi muncesc sub derea în politica internă şi Ceauşescu, al cărei ţel su tească şi de un înalt spirit cel mai destoinic fiu al ) meo Stăi
cerul purpuriu al Hune dialog in care marea sa prem este ridicarea bună patriotic pe care le-a a- poporului român, tovarăşul l Medrea şi
doarei şi aici, în clocotul dragoste faţă de oameni externă a partidului şi re stării şi fericirii întregu dresat lucrătorilor ogoare Nicolae Ceauşescu, operă } condusă
lui popor, îl resimţim tot
de fiecare zi al muncii se împletea firesc cu dra cunoştinţa faţă de cel din mai puternic şi viguros zi lor, împreună cu mecani care se identifică total cu ) medic Ah
idealurile
şi
aspiraţiile
creatoare, scrisul meu s-a gostea şi recunoştinţa pe ţii cetăţean şi slujitor al de zi, ceas de "ceas. Iată' de zatorii dc la secţia de me noastre. 1 născu pre
canizare
care
deservesc
împlinit şi orizontul gîn- care noi toţi i-o purtăm, în ţării. ce aduc cele mai calde cooperativa agricolă din * naiul sâni
durilor mele s-a făcut mai care' dorinţa sa de ridica mulţumiri pentru grija de Mărtineşti am tras maxi ILIE DRAGOMIR \ ortopedie
larg. Impărtăşindu-mă din re pe trepte tot mai înalte NECULAI CHiRICA osebită ce o poartă secre mum de învăţăminte si de şeful secţiei ! au manife
ţ varăşul no
sentimentul sărbătoresc al a României socialiste, gă membru o! tarul general al partidului punem eforturi stăruitoare de mecanizare de la l fel pentru
acestei anivei'sări îmi per sea ecou în sufletele celor Uniunii Scriitorilor nostru dezvoltării si mo pentru a le transpune e- C.A.P. Mărtineşti ' care ajung
ţ o deose
l şi devotau
/ tervenţia i
MAISTRUL A IEŞIT t ne-au făcu
LA PENSIE. ’ Fertilizarea ogoarelor - la ordinea ! şitor de n.
1 rului Silvi
COMUNISTUL ţ mai frumc
dat speran
A RĂMAS CU NOI I, rea că Sil
zilei în agricultură l întoarce ci
Maistrul Gheorghe Ionuţ > cui familie
?i-a început activitatea în Un loc decisiv în balanţa nice pe ogoarele C.A.P. Bo- l vului.
anul 1931), la E.M. Ruşchi- recoltei îl deţine acţiunea şorod. 1 Tuturor
ţa, unde a îndeplinit, o de fertilizară a ogoarelor. Cu bune rezultate la .ferti l contribuit
vreme, şi funcţia de şef de Iată de ce se impune cu a- lizări se lucrează, de ase l varăşului ;
exploatare, iar din anul euitate ca organizaţiile de menea, în cooperativele a- | ţumim din
1954 a trecut să lucreze la partid şi conducerile unită gricole din Silvaş, Livadea i Colecti»
Uzina de preparare Deva. ţilor agricole să întreprindă şi Rîu Alb (Consiliul inter- ; el
De curînd a ieşit la pensie. acţiuni energice pentru a- cooperatist Haţeg), Turdaş, \ din C.S;
La momentui emoţionant plicarea îngrăşămintelor chi Mărtineşti şi Pricaz (Consi
si solemn al despărţirii, co mice şi organice pe supra liul intercooperatist Orăştic)
feţe cit mai mari. In scopul
precum şi în alte unităţi a-
legii i-au urat sănătate şi gricole cooperatiste si de
ani mulţi de viaţă, dorinţa sporirii producţiilor medii stat. MULŢI
la hectar, în cooperatiyele
revederii cit mai dese. agricole din Sîntandrei, Si- In legătură cu modul cum RECUNi
Maistrul Gheorghe Ionuţ a meria, Băcia şi Bobîlna se se desfăşoară acţiunea de
ieşit la pensie, dar comu lucrează din plin la fertili fertilizare semnalăm însă şi „Am fost
nistul a rămas printre noi. zarea ogoarelor şi a culturi faptul că există însemnate salvarea la
El a solicitat să rămînă în lor însămînţate în toamnă, posibilităţi de a intensifica genfă, avîr.
ritmul de lucru şi a reduce
cadrul organizaţiei de bază îngrăşămintele organice sînt de ficat, z
a uzinei, pentru a se întîl- transportate cu prioritate pe cheltuielile. In acest scop se îngrijirile i
ni periodic cu cei cu care a terenurile care vor fi culti impune ca în fiecare coope dr. Romuli
rativă agricolă să fie mobi
vate în primăvară'c-u legu
Exploatarea minieră Cerle.i : moara cu bile unde se prelucrează 250 tone minereu in
lucrat atîţia ani. (IOAN 24 orc. La această operaţie munceşte cu dăruire şi munci torul Koman Curtean. lizate la transport mijloace atent, ca i
VONU, corespondent). Foto : VIRGIL ONOIU me, cartofi şi sfeclă de za le proprii, inclusiv atelaje bolnavii, a
hăr. Fertilizarea suplimen
tară cu îngrăşăminte azota le membz-ilor cooperatori. De nostieu?, d
te s-a realizat pe aproape asemenea, pentru a asigura fost intern
1 300 hectare. Activitatea for fertilizarea unor suprafeţe interne, sui
cit mai mari trebuie folosite
Florian L
Colectivul-erou transformă succesele cantitative într-o maţiilor de mecanizatori se şi stocurile de îngrăşăminte scris Ioana
desfăşoară zilnic după pro
grame concrete de lucru.' organice care rămîn dispo nician la \
al T.C. De
nibile ia gospodăriile popu
In raza Consiliului inter-
nouă calitate, adaugă zi de zi greutate şi prestigiu tuită o formaţie de mecani laţiei. Evident, organizarea să transmit
cooperalist Călan este consti
le şi între.
judicioasă a muncii şi desfă
zatori cu şapte remorci, ca şurarea zilnică pe bază de noşiir’ă m
program a fertilizărilor este
■ 4i şi'^isl
Isisufletitoarelor chemări la întrecere re transportă în cîmp gu o acţiune care trebuie să se Basarab şi
noiul de la C.A.P. Streisîn-
giorgiu. Aceeaşi formaţie, regăsească şi pe agenda de care îngriji
lucru a comandamentelor lo
| (Urmare din pag. I) decît pînă acum — deşi în zarea sarcinilor contractu — Obiectivul de 20 000 l din care fac parte între al cale pentru agricultură, ca deosebită i
ruire.
Cei
toţi anii au obţinut rezul ale cu 2 zile mai devreme tone oţel pentru rulmenţi i ţii mecanizatorii Petru To- re răspund de modul cum prin aceste
{ tere, cit mai substanţiale tate economice foarte bu în fiecare lună şi eu 3 zile în plus este mare, dar nu 1 motaş, Alexandru Rozoti şi se realizează producţiile la Cojocarii).
Petru Nicşan a transportat
I economii la materiile pri- ne. în avans la producţia des ne îngrijorează — spune l 900 tone îngrăşăminte orga- hectar în raza lor de . acti
vitate.
ţ me, energie şi combusti Colectivul-erou a reţi tinată exportului" sau „în topitorul şef Ilie Florea, /
ei bili, organizarea superioară nut, din înflăcăratele che tregul angajament (de de la cuptorul 3. Este în- \
a • producţiei, întărirea răs- mări şi preţioasele indica 35 000 tone laminate semi tr-adevăr o marcă dc .oţel i
ţ punderii, ordinii şi disci ţii date de tovarăşul fabricate peste plan) — foarte pretenţioasă, pentru i MODERNIZĂRI plus 1 160 iei pentru ben patine de to
plinei — sînt opţiuni caro Nicolae Ceauşescu cu pri realizat cu energie electri că noi concurăm cu rul- \ IN ZOOTEHNIE zină. înscrierile so fac pî multe alte ai
au dominat atmosfera do lejul memorabilei vizite de că şi gaz economisite". menţii pe piaţa mondială i nă la 25 ianuarie a.c„ la
lucru a celor aproape 50 lucru din anul trecut, în La fel cum combinatul cu producători de prestigiu ţ In cadrul întreprinderii filialele A.C.R. Deva, Pe PENTRU F
de adunări generale pe demnul de a participa ac în ansamblul său dovedeş şi veche tradiţie industri- l pentru creşterea şi ingră- troşani şi Hunedoara.
schimburi şi secţii ce au tiv în acest an la lupta te că este demn de a fi ală. Trebuie, deci, ca în- ? şarea porcilor Orăştie se In acest pi
avut loc pînă în prezent pe pentru primul loc în side iniţiatorul întrecerii pe ţa treaga secţie, fiecare \ iucrează intens la moder LA ÎNDEMiNA al anului, uni
platformele C.S. Hunedoa rurgie, de a realiza planul ră şi chemarea colectivului schimb să se ocupe mai i nizarea procesului de pro CUMPĂRĂTORILOR va a I.C.V.A.
ra. în condiţii şi mai bune. secţiei bluming — semifa atent, începînd de la faza 1 ducţie, acţiune care are poziţia popu
„Anul 1978 a venit cu Chemarea lansată, pri bricate are greutatea rea de dozare, pentru a asigu- \ drept scop folosirea efi Prin unităţile de specia cenh-e de pr
sarcini sporite, dar reali- mele rezultate obţinute lizărilor. în 12 zile aici ra un procent ridicat .de • cientă a spaţiului de pro litate ale I.C.S. mărfuri clelor şi bor
I zabile" ; „Acum se pune constituie dovada înaltei s-au realizat peste plan carbon. ducţie şi ridicarea produc Deva se vor
t pe primul plan problema angajări pe linia situării 2140 tone laminate ! Oţel arii din echipele şi \ tivităţii muncii. Ca urmare semenea unit
î calităţii, creşterii valorii în permanenţă în plutonul ...Poposim în secţia care schimburile conduse de / a modernizării, este posibil doara, Brad ş
I oţelului pe care-1 elabo- de frunte al detaşamente are un mare rol în lupta Ioan Botian, Constantin ţ ca norma de îngrijire pe unul.
1 răm, pentru că numai ast- lor clasei muncitoare. pentru transpunerea can Mazilu. Cornel Cocan, i un lucrător să sporească
\ fel asigurăm realizarea în Dcclanşind întrecerea în-» tităţii metalului intr-o ca Ioan Mara, Mihai Avram, > de circa patru ori. Lucră ATENŢI,
(j bune condiţii a tuturor in- tre toţi metalurgiştii ţării, litate nouă — oţelăria e- Eick losif, Mihai Doroftei, ţ rile de modernizare . sînt DE DRI
i dicatorilor" ; „Trebuie să hunedorenii au organizat lectrică. Ea trebuie să asi tot colectivul secţiei s-a ■ organizate şi se desfăşoară industriale Deva s-au pus
l ne schimbăm modul de in acelaşi timp o însufleţi gura asimilarea şi intro angajat efectiv în noile o- în regie proprie. în vînzare, în ultimele zi ...O.J.T. De
gîndire" ; „Să întărim tă întrecere „internă", in ducerea în producţie a no biective calitative şi canti- ţ le, o serie de noutăţi, din
1 autocontrolul" — s-a spus tre toate secţiile, sectoarc- ilor oţeluri cu valoare, mai tative ce le revin. i EXCURSIE A.C.R. tre care notăm : toate mă ză la sfîrşit
excursii în g
t în adunările generale ale le şi uzinele, al cărei ini- mare de întrebuinţare şi ...Secretarul general al ? LA MECIUL rimile de ciorapi supraelas- banele Gura
• srhimhllîm TŢ rTr» Tn conţin fîntrvr* O O f r-, AclnnfîrTul să producă suplimentar partidului a cerut colecti- ţ TURCIA—ROMÂNIA tici pentru femei (dresuri),
schimbului B de la secţia
ţiator este colectivul sec
ţ cea mai reprezentativă a ţiei bluming-semifabrica- 20 000 tone de oţeluri pen vului-erou să facă din Hu- i platouri, fructiere, vaze Apei şi Piet;
se pot adresa
marelui combinat — O.S.M. te. De la început, reţin a- tru rulmenţi de înaltă pu nedoara o unitate model a j Filiala judeţeană A.C.R. pentru flori, pahare cristal,
\ II — au spus Victor Pe- tenţia obiectivele calitative ritate, precum şi importan siderurgiei româneşti. In- i Deva organizează excursie servicii de masă şi cafea, lui de turlsr
troiesc, Ioan Achim, Con cu care acest harnic colec te cantităţi de oţel pentru trecerea din acest an con- 1 auto la meciul de fotbal lenjerie imprimată pentru pletare : su
stantin Dascălu, Mihai Tîl- tiv cheamă la întrecere pe sape dc foraj cu role şi de stituie un nou examen ) Turcia — România (22 mar copii, pantofi cu talpă este zăpadă,
peseu, Ion Tisăliţă şi alţi toţi oamenii muncii din oteluri inoxidabile. Pină pentru acest loc presti- 1 tie), din cadrul „Cupei groasă pentru femei,- san în perioada
oţelari. combinat. Unele din aces în prezent planul de gios, pe care hunedorenii îl J Balcanice". Excursia se va dale italiene, ghete bulgă vor organiza
Hunedorenii gîndesc in tea au valoarea de noi ini producţie este deja depăşit pregătesc cu toată seriozi- \ desfăşura în perioada 19—25 reşti, pantofi şi ghete lac nii muncii
tr-adevăr acum mai eco ţiative muncitoreşti, cum cu aproape 400 tone de tatea. 1 martie şi va costa 2 659 lei, pentru copii, cizme pentru Stîna de Vak
^ noime, mult mai economic ar fi, de exemplu, „reali- oţel. oţel. I. MÎRZA | Sn care sînt incluse servi bărbaţi, schiuri, costume şov şi la alt
nomic, mult mai economic
ar fi, de exemplu, „reali-
ciile şi banii de buzunar, pentru schiori, ghete pentru numite.