Page 43 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 43
DUMINICĂ, 15 IANUARIE 1978 Pag. 3
A IX-a ediţie
de | Consemnări
e Li a festivalului CETĂŢENEŞTI „Hunedoara
făcut c.d 4 „Căluşarul devorat : bani, pline,- timp, poate şl trebuie să devină
ii noştH } Oricît ar părea de ciu JjS ’
U şef de ţ dat, mai sînt oameni de electricitate, şuncă presa un important centru fotbalistic al tării
gru să ^ transilvănean" treabă şi bineintenţionaţi, tă, hîrtie ori apă. Presupu
rle gra oameni pe cuvîntul şi fap ne în schimb a şti în ce
— Credeţi, Mircea Luces-
•iarea şi \ ta cărora te poţi bizui, dor constă acest maxim şi a cu, că afirmaţia din titlu, s-ar spune, este mai bun — — Să lăsăm asta, e rîn- ■
Hei, co- s In scopul stimulării şi care au in unele proble te gîndi la generaţiile ca preluată din cele spuse de înseamnă că alegerea a fost dul altora...
îşii de ■ prezentării pe scenă a u- me, nici măcar prea com re se aud de pe acum ve dumneavoastră în faţa cole bună. — Credeţi că aţi fi făcut,
— Spuneaţi — şi accsia e
. în nu- 4 nuia din cele mai străvechi în urma noastră, a- gilor şi conducerii clubului mai mult, decît... n-au fă-'.j
(mai 1 şi valoroase forme de jocuri plicate, puncte de vedere nind la care activaţi în prezent, adevărul! — că jocul eebi- cut-o alţii, cînd au fost che-j
i) s-au ) bărbăteşti, „Căluşarul", Co anacronice sau creatoare vînd şi ele acelaşi drept la „Corvinul", are şanse de pei_ este mai bun acum. Cc-i maţi să joace un meci atit3
mai lipseşte însă Corvinului
îd chiar l' mitetul judeţean de cultură de false concluzii. Aşa, bucuriile vieţii. Dar aud realizare ? ca realizările — punctele — de important ca cel cu Iu-1
mat ac- J, şi educaţie socialistă, prin bunăoară, pentru unii, a replica unui personaj fa — Da, este părerea, şi nu să se ridice la nivelul jocu goslavia ?
— Vă asigur doar că dacăj
donat \ economisi denotă un semn miliar, căruia ii place să-şi numai a mea !, că Hunedoa lui ? jucam atunci, nu pierdeam H
lor, iar i' Centrul judeţean de îndru de sărăcie : numai cei ca confere singur nimb de ra — şi nu mă gîndesc nea — Da, aici e problema şi Dar astea sînt probleme ca-
1
iesc ît i, mare a creaţiei populare şi re n-au economisesc pentru martir al revoluţiei : „Am părat la oraş, la echipa Cor singurul meu regret este re le decid alţii...
\u donat V a mişcării artistice de ma suferit eu destul, zice dîn- vinul, ci la fotbalul hunedo- că încă n-om reuşit să-mi — Acuin decideţi şi dum
elea ne- i să, în colaborare cu ceilalţi a le ajunge puţinul. Con rean, atit de dezvoltat la ni aduc întreaga contribuţie la neavoastră, ca membru al
1
insplant. 1 factori educaţionali, organi form unei asemenea op sul, vreau ca măcar copi velul tuturor eşaloanelor — biroului F.R.F.
eă acest l zează în perioada ianuarie- tici, risipa ar fi simptomul lul meu să nu cunoască trebuie să devină un impor — Da, e adevărat şi ne
necesar februarie a.c. cea de-a IX-a bogăţiei. E o chestiune de lipsurile". Foarte bine, să tant centru fotbalistic al ţă străduim să facem tot ceea^
le mun- \ nuanţă. In realitate, a e- nu le cunoască, doar de rii. Poate această convinge
ediţie a festivalului „Călu- re a fost şi unul din moti Inferviu cu ce e bine pentru fotbalul*
---------ţ şerul transilvănean", ma conomi'Si denotă înţelep aceea trudim cu toţii, dar vele esenţiale care m-au de nostru.
— Toi aici, în judeţ, Ia
nifestare interjudeţeană de ciune şi perspectivă, iar a asta nu te împiedică să-l terminat să aleg Hunedoara, Mircea Lucescu Petroşani, joacă un bun)
UL ! mare prestigiu, integrată. în risipi înseamnă... ei bine, educi în spiritul solidarită să joc la Corvinul. prieten al Iui Mircca Lu-'
Festivalul naţional „Cînta- înseamnă multe : incon ţii sociale, ajutîndu-1 să în — Apropo, aţi parcurs cescu...
rea României". ştienţă, iresponsabilitate, ţeleagă că lectura nu are deja un tur la Corvinul, dar schimbarea mentalităţii u- — Da, Duinitrache, şi-mi•
te ; Prima fază de concurs uneori tembelism, alteori neapărată nevoie de cititorii noştri nu prea ştiu nor jucători, colegi de ai pare rău că Petroşaniul nu*!
exact cum s-a produs acest
e mai aproape de Hunedo»
pur
cu caracter intercomunal face şi simplu nu sfidare. A 3x100 de waţi şi că robinetul transfer, al unuia din cei mei, din păcate chiar a u- ra, ca centrările mele s,
poate să stea şi închis în
economii
înseam
; se va desfăşura azi, 15 nă nici avariţie. Hagi Tu- timp ce el se bărbiereşte. mai statornici fotbalişti ai nora mai tineri. Dar cum ajungă la capul său.
schimbarea unei mentalităţi,
medicii, j ianuarie, la căminul cultu dose, celebrul personaj al Din alt unghi de vedere ţării, care practic a jucat caro de fapt este proprie — Aveţi dreptate. La Jiul,i
doar la două echipe — Dina-
ral Dîncu Mare, unde par
ar din i lui Deiavroncea, nu econo s-ar mai putea vorbi — şi mo şi... echipa naţională. întregului nostru fotbal — ui Dumitrache îi lipsoşteţ
i spiţa- ' ticipă comunele Boşorod, — Nu, mai întîi echipa na pe care, dacă-1 dorim mai Lucescu ; Ia Corvinul, luH
uira. E- \ Turdaş, Bretea Română, misea, cî aduna de dragu-l chiar se vorbeşte — şi de ţională şi apoi Dinarno. Dar bun, tot de aici, de la men Lucescu ii lipseşte Dumitra-'
i medi- i Mărtineşti şi oraşul Călan.. de a aduna. In Maxi spre pcei edili care în nu să vă răspund la întrebare. talitate, trebuie să-l ata che. Dar „Mopsul" îl are a-
an, Ro- \ In continuare, la 29 iânua-* me pentru revoluţionari, mele sacru al economiei Am ajuns într-un impas, ca căm , este o chestiune de proapc pe Mulţescu. Ce pă
Sidonia . rie, la căminul cultural dramaturgul englez G. Ber ţin străzile în beznă de-ţi re m-a pus pe gînduri, cînd durată, delicată, de psihic şi rere aveţi de Mulţescu ?
Giurgiu, J Geoagiu vor participa for na rd Show scria că „eco dai cu degetele în ochi şi nu ştiam dacă mai pot să educaţie. Am convingerea că — Un jucător cu mari po-,
noscutul I maţiile de căluşeri din co nomia este arta de a ob cu picioarele în gropile de dau ceva fotbalului. Trebuia încet, dar sigur vom reuşi sibililăţi, bun, tehnic, serios, i
Simio- } munele Romos, Balşa, Ra- ţine maximum de la viaţă". astuparea cărora tot ei să verific dacă experienţa şi la Corvinul realizări mai dar am impresia că se mul-i
perso- 1 mea mai poate ajuta la ce bune .şi din acest punct de ţumeşte cu prea puţin pej
secţiei j poltu Mare şi Geoagiu, Paradoxal, desigur,. ca trebuiau să se îngrijească. va. Am ales Corvinul, pen vedere. Şi trebuie să înce planul realizării ca jucător!
animare 4 iar în zilele de 5 şi 12 fe multe din cele scrise de A se scumpi la tăriţe, zice tru condiţiile sale de club pem, din păcate, cu cei ti de înaltă performanţă. Nu,
neri, pentru că ei vor tre
itru to- i bruarie la căminele cultu acest maestru al para românul în asemenea îm .puternic, pentru şansa de a atacă frontal fotbalul, pen-i
de alt- î rale Orăştioara de Jos, Clo- doxului, dar perfect ade prejurări. Da, mai ales deveni un centru fotbalistic. bui să asigure viitorul echi tru a juca fotbal mare, cum
lacienţii 1 potiva şi Casa de cultură vărat. Căci a te bucura de cînd — probabil în com — A fost o alegere feri pei, or tocmai ei sînt cei ce ar putea.
ii a lor, I Brad vor evolua grupurile viaţă, ,,a obţine maxi pensaţie — pe cite o stra cită ? dau mai puţin. Trebuie să-i — Revenind la Corvinul,
învăţăm să dea mai mult
atenţie i căluşereşti din Beriu, Orăş mum", nu presupune nici dă vezi arzînd lumina ziua — Din moment ce am reu prin muncă şi prin răspun ce şanse ii acordaţi în retu
in in- i şit să trec peste impas, să dere faţă^ de colectiv. Aşa rul ce se apropie ?
'.patentă ' tioara de Sus, Sîntămăria- decum, cum îşi mai închi în amiaza mare... am satisfacţia că am reuşit îi vom ajuta să-şi formeze — Corvinul, punîndu-şi la
tovară- ţ Orlea, Sălaşu de Sus, Sar- puie cite unii, a da buzna să-mi aduc contribuţia . la caracterul, că_ sînt la vîrsta punct doar problemele in
i otela- i mizegetusa, Baru, Rîu de şi a devora tot ce poate fi RADU CIOBANU jocul echipei — care, orice formării : să nu-i scăpăm, terne, de muncă şi discipli
1
u, cel i Mori, Certeju de Sus, Băi- * nmiw r r /~w M mmmm * r tmm să nu-i lăsăm să o 'ia pe alt nă, cu atuurile cîştigate în
Ne-au i ţa, Vălişoara, Buceş, Bucu- drum, să _le_ cerem o parti tur, cu posibilităţile din lot,
neroda- ' reşci şi oraşul Brad. Publi cipare activă la antrenamen am convingerea că va în
;a re- 7 ■ • «jyţţ te şi în joc. cheia campionatul cel puţin
miflo- ' cul din municipiul Deva — Ce şanse îi acordaţi lui pe locul 9.
coleiti- ) va avea prilejul de a ve Iii#.' f. ‘ ri vv Mircea^ Lucescu pentru reve — Succes !
dea în ziua de 2G februa nirea în echipa reprezenta
re au J rie cele mai bune grupuri tivă ? N1COLAE STANCIU
rea io- ţ de căluşeri din judeţul
e mul- i nostru, cît şi formaţiile din
celelalte judeţe invitate.
Juriul festivalului va fi
alcătuit din specialişti co PINĂ LA O EVENTUALĂ semnal
regrafi şi etnologi iar celor
mai valoroase formaţii li ..,............,.... „...... INTERVENŢIE...
se vor decerna trofeul festi ■.s
nunţa despre decesul unui
valului, diplome şi plache ■ N-am apucat bine să membru al familiei nu a
te. ; - ■ "V' - deschidem gura pentru a ajuns la timp la destinaţie
ŞI
ŢA... j VASILE CHEVEREŞAN întreba ceea ce ne interesa din cauză că anumiţi func
să aflăm în Ilărău, că vreo ţionari şi personal opera
maestru coregraf Călitşcrii, unul din cele mai veclii obiceiuri folclorice liuncdoreiie.
rlată cu i citeva gospodine, care se tiv de Ia poşta din Ilia
de ur- J îaapoiau de la Deva cu nu-şi fac datoria cum se
e mari ţ cumpărători de strictă ne cade. Direcţia judeţeană de
primit i iigf cesitate, ghicindu-ne că poştă ne comunică, prin
. apoi / I mozaic pixiMeal ii mozaic duminical am venit în sat cu anume Biroul său de exploatare
foarte ţ treburi şi-au povestit pe comercial-poştală şi presă
:-p.
cu tofi 1 v. Z'Y.wÂcă / •- ....... :: nerăsuflate un „of" al lor. că- lucrurile stau intr-ade
t diag- i Treburile la magazinul să văr astfel şi că „împotriva
vinovaţilor s-au luat mă
e ■ 'Hm l Tara Haţegului te în Ţara Haţegului cunoscută printr-o tesc de aici n-au mers nici suri corespunzătoare". Nu
seefia i biserică în stil romanic construită în anul Galerie de în trecut prea bine, apoi, contestăm. Dar este secret
rea dr. J 1270 de familia cnejilor Cîndea. 7. In iure o vreme, după intervenţia pentru cititori, să afle cine
- ne-a 4 ORIZONTAL : 1. Pogt şi critic literar şul jocului 1 — Peşteră In ţinutul Haţegu sînt vinovaţii şi în cel fel
h, teii- I român născut în Ţara Haţegului. 2. O ast lui, remarcabilă prin urmele materiale ale arfă proprie conducerii U.J.C.C., se pă au fost sancţionaţi? (I.C.).
nr. 1 1 fel de legaţie au avut romanii în Sarmize- lui Homo primigenius. 8. încuietoare — rea că s-au îndreptat pen
ndu-ne l getusa — La ieşirea din Săcel ! 3. Forme Mică localitate în judeţul Bihor. 9. Co tru ca acum să şchioapele
turniri- / glaciare ce dau farmec Munţilor Retezat mandant pe Nautilus — Un fel de ghiveci. Din copilărie, marinarul din nou. Marfa care tre ★ \
recu- \ (pl.) — Fără prea marc importanţă ! 4. De 10. Traiana — Pe marginea Straiului. G.E. Novicov s-a preocupat buie nu se aduce, progra Dorind să facă abona- S
amin- i la Densuş ! — Cneaz muntean căruia i-a a- SIGISMUND DUMA de pictura veche şi moder mul nu se respectă. Consi ment la domiciliu pentru 4
Risoica 1 parţinut şi Ţara Haţegului. 5. Viitor centru Haţeg nă. Acum, in colecţia sa de liul popular comunal cu luna decembrie, cetăţeana [
vederi poştale se află 200 000
Hurgiu, \ urban al Ţării Haţegului, în apropierea reproduceri de tablouri, care noaşte situaţia dar tova O.R. din blocul AB1, car-Ţ
ivii cu i căruia se află importante zăcăminte de REZOLVAREA PROBLEMEI se găsesc în 49 galerii de răşii de aici afirmă că deşi -tierul Gojdu Deva, a pri-1
şi dă- * fero-mangan — Exclamaţie. 6. Iubire de DIN NUMĂRUL 6 277 : artă din lume. In întregime mit de la factoriţa dini;
facem 4 demult — Comparativ pentru viaţa dusă au luat măsura de a schim sector răspunsul că la V
i. .. (D. [ de locuitorii acestui ţinut în trecut. 7. Di 1. Th2 — hl Rg4 — f4 (La 1... Rh5, ur este reprezentată celebra ba pe preşedintele coope „Drumul socialismului" nu- r
minutiv feminin — De la Ohaba ! — Sint din mează 2. f3 !) galerie ,,Tretiacov“. Colec rativei, nici actualul nu mărul de abonamente e ]
. Ciula Marc ! 8. La ieşirea din Zeicani ! — 2. Thl — gl Rf4 — e4 ţia proprie cuprinde S la e ascultat de subalterni. limitat. Răspunsul estel
4 3. Tgl — dl Re4 — f4 sulă din picturile Muzeului
Drumul lui se mai păstrează încă în Ţara Ce se întîmplă la Hărău, greşii. Dispunem de posi- .
Haţegului. 9. Vestigii ale culturii romane 4. Tdl — d4+mat Rus din Leningrad, sute de tovarăşi de la U.J.C.C. ? In bilităţi să satisfacem ase- V.
la Ulpia Traiana — Un alt viitor centru pînze din Luvru precum şi acea cooperativă face fie menea cerinţe, dar proba-Ij
iniile, urban al Ţării Haţegului, - cunoscut punct r/ /// din galeriile oraşelor Lon care ce-vrea ? (Ion Cioclei). bil pentru că un ziar dus»|
dra şi Drezda.
comercial şi forestier. 10. Străjerul de sud la domiciliu poate să în- V
al Ţării Haţegului — Nene ! wb v//// Acesta vederi, G.E. Novi semne drumuri în plus lj
IE VERTICAL : 1. Capitala sa a avut un cov — cel de al patrulea \r LARINGONEPĂSARE pentru poştaş, e mai sim- )j
corespondent în Ţara Haţegului — Sir ! 2. z&z o- ? y mecanic al vaporului „Ni- piu să caute motive de a y
ru
îestru Comparativ pentru agricultura Ţării Ha chitovca“ din flota mariti refuza efectuarea abona- r
t,
mentului!
i De- ţegului în trecut. 3. Neproductiv (abr.) — M mă Azov — nu numai că le Laringonepăsare este Sînt, credem, suficiente... £
i dis- Alăturat. 4. Suport — Pronume. 5. La Sura / //SÂ ///// adună şi le păstrează cu pa boala de care suferă di
i noi Mare! — Mare la cărţi (pop.). 6. Localita- V/// siune, dar le şi foloseşte^ fuzoarele din satul Boz, motive pentru ca serviciul ţ
1 sti- Mp pentru propaganda susţinută comuna Brănişca. Noi nu de difuzare a presei şi fo-1
rul său tutelar D.J.P.Tc. să >
La ce o face picturii. Convorbi le-am mai auzit vocea de reanalizeze această activi- 4
3 a- VV/s W//< rile şi expunerile lui G.E. prin data de 23 decembrie tate a factorilor poştali, în ij
Iune- 2 3 4 5 6 7 8 9 * 0 '//// AV/V Novicov pe această Iernă 1977. Am făcut intervenţii sensul ca sprijinul dat de y
e clte sînt ascultate cu deosebită peste intervenţii la oficiul ei la colectarea şi difuza-1
Hi rinari. poştal comunal. Nimic. rea abonamentelor la pre- S
atenţie de tovarăşii săi ma
N-au „medici" şi nici „mer să să fie mai substanţial, ş
RI "• Xrs^rv Un întreg raion al colec diCamente" potrivite. Poa-
y///. ţiei lui Novicov este format . te le serveşte cineva nişte
din vederile consacrate vie „pilule" Umorilor, celor SUB CERUL LIBER
ţii şi activităţii lui V.I. Le
mzea- mn. Imaginile remarcabile care au datoria de a asi
îmină yW' gura buna funcţionare a La C.A.P. Ruşi se întil-
a ca- ale picturii de bătălie po întregii reţele de radiofi- neşle o neglijenţă crasă în I
Gura y vestesc despre trecutul eroic care în comuna noastră. privinţa depozitării şi păs
ritorii w al Uniunii Sovietica — în- (M. Drăgoi, Boz). trării îngrăşămintelor chi
oirou- w cepind cu bătălia de la Bo- mice. Cu toate că unitatea
com- rodino şi pină la luptele din cheltuieşte sume importan
ibane, Marele Război pentru Apă VINOVAŢII SÎNT ŢINUŢI IN te pentru procurarea _ lor,
îenea, m rarea Patriei. îngrăşăminlele sînt lăsate
re se Deosebit de pregnant este SECRET ? de izbelişte prin incinta
iame- m reprezentat războiul cu Ger C.A.P. Ce are de spus con
ii la mania hitleristă. Fiecare de Un cetăţean din Ilia ne siliul de conducere despre
Bra- sen de pe vederi reprezintă sesiza despre faptul grav spiritul gospodăresc ? (N.
îi re- .MAT ÎN PATRU MUTĂRI o nouă trăsătură-despre băr că o telegramă care îl a- Tîrcob).
Controlul poziţiei. Alb : RI3, TeG, Cf4, p. 12 băţia şi uitejia soldaţilor so __I
Negru : Rf5 vietici.