Page 49 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 49
>fe<
IN V E S T I T I I L |ş»|p
«te L JVVP3“
în termen, economice, de calitate § LA' %
Pe şanfierui o{e!ăriei elecfrlce nr. 2, de la C.S. Hunedoara:
Să se intensifice ritmurile
pentru încadrarea lucrărilor
în timpul planificat!
© Prezenţa în şantier a constructorilor, montorilor, in 20 metri. Urgentăm lucrul
stalatorilor şi beneficiarului (dirigintele de şantier) să dea la staţia electrică. Cum
La E.M. Certej, atelierul mecanic, lucrează şi lăcătuşul şef de echipă
roade mai concludente © Frigul este o greutate de ne v-am mai spus şi altădată El execută zi de zi numai lucrări dc cea mai hună calitate, Adrian Gligor.
contestat, dar sînt şi alte cauze ale ritmului slab de lu n-am dulapii care-mi tre tui In muncă. este adeptul introducerii nou-
Foto : VIKGIL ONOIU
cru © Un proiect văzut în ... oglindă © Poduri rulante buie, cofraje. Dacă aş fi
sosite în rate • Punem mare accent pe calitatea lucrări aprovizionat cu cele nece
lor ® Mai buna folosire a utilajelor şi a timpului de lu sare lucrul ar merge mult Noî syccese In producţie
cru — rezervă însemnată pentru urgentarea lucrărilor. mai bine, am lucra paralel ÎN INTERIORUL
la amîndouă staţiile elec
Otelărin electrică nr. 2, cauza ritmului scăzut de trice. ÎNSEMNATE DEPĂŞIRI gistrate de ei cifrîridu-se la
peste ISO 000 lei. La succesele
care se ridică pe platfor lucru. In şantier am depis loan Frunză, şef de c- DE PLAN Şl ECONOMII amintite şi-au adus în mod ZIARULUI
ma siderurgică a Hunedoa tat şi alte cauze, pe care ehipă zidari : LA MATERIALE deosebit contribuţia echipele
rei, important obiectiv de le supunem atenţiei facto — Astăzi facem tencu conduse dc Nicolae Blaga, ® Rezolvarea pro
încheind anul 1977 cu rea
investiţii al judeţului, va rilor de răspundere. ieli interioare, zidărie, torn lizări notabile în producţie, Alexandru Incze, Aristotel
trebui să producă oţel beton. Este drept, avem colectivele de mineri de la Alistor, loan Căpăţînă (—210 blemelor din scrisori
încă din acest an. Con randamentele slabe. Vom I.M. Barza îşi sporesc hăr m) şi loan Vasiu, Florian şi audienţe — privi
Stănean, Teodor Feicr, Do-
structorii şi montorii au CONSTRUCTORI! termina totuşi staţia elec nicia în abataje pentru în rel Străuţ (Carpen). (Ale
muncit bine aici, hala a trică- nr. 2 cu două zile a- deplinirea în bune conditiuni xandru Jurca, corespondent). tă cu atenţie sporită,
fost terminată în avans, vanş, a sarcinilor de plan şi a an
toate utilajele sosite au Emil Coroiu, maistru, gajamentelor asumate în în RITM BUM DE MUNCĂ cu mai multă solici
fost montate. Beneficiarul coordonatorul lucrărilor de Feleki Beniamin, dul trecerea socialistă. De la în tudine şi răspundere
ceputul anului, cele mai fru
— C.S.I-I. — îşi intensifică construcţii: gher : moase rezultate le-au obţinut LA OŢELĂRIA ELECTRICA
eforturile pe diverse pla — Cu 20 do oameni ac — Lucrăm greu. Nu atît raioanele — 210 m de la Mu- ® Pentru educarea
In toate schimburile, echi
nuri pentru a urgenta a- ţionăm la staţia electrică din cauza frigului cît din sariu ll şi cel de la Carpen pele de oţelari de la oţelă-
ducerea marilor utilaje şi nr. 2, care va servi cupto din cauză că n-avem ce ne din sectorul Valea Morii. ria electrică din C.S. Hune tinerelor
a asigura în felul acesta rul electric nr. 2. Lucrările trebuie, materiale, dula Astfel, minerii clin raionul doara acţionează cu dăruire
punerea mai devreme . în sînt în grafic. Concret, pi, cofraje. Pur şi sim —210 m Musariu II au de pentru îndeplinirea şi depă ® Creşterea pro
păşit cu 6 la sută planul a-
funcţiune a obiectivului, muncim la coşul peritrtr plu acolo sus nu avem pe ferent perioadei .la metal şi şirea sarcinilor de plan, e-
in conformitate cu cerinţe cabluri, la structura de ce sta. i cu 9 la sută planul la mine iaborarca unui oţel de înaltă ducţiei agricole mar
le formulate de Conferin rezistenţă, la finisaje. Fri Şi alte cauze alo ritmu reu. în acelaşi timp au eco calitate. Echipele conduse de fă — cale principală
ţa Naţională a partidului, gul ne îngreunează mult. lui slab al construcţii nomisit 15 OOCi lei, reprezen- Florea Laurean, Ilie Florea,
de secretarul nostru ge Vrem să asigurăm cit mai lor : există un singur pro tînd material lemnos şi me Constantin Mazilu, Elek Io- de consolidare a ac
neral, tovarăşul Nicolac urgent front de lucru elec iect de execuţie, doar pen talic rezultat din lucrările sif şi altele se menţin din tivităţii economice
primele zile ale anului în
Ceauşescu. tricienilor. tru sthţia electrică nr. 2, mai vechi si refolosit în noi fruntea întrecerii socialiste,
le panouri de lucrări. La
Acum, în perioada fri proiect pe care la staţia rîndul lor, minerii din ra contribuie efectiv la depăşi © Carnet cultural
guroasă, ritmul muncii pe Laszlo Francisc, şef de nr. 1 s-a indicat... să fie ionul Carpen şi-au îndeplinit rea sarcinilor zilnice de plan.
şantierul oţelăriei este echipă dulgheri: privit invers, adică în... o- sarcinile de plan în propor Pe secţie, plusul realizat su
insă mult mai anevoios. — Cei 10 oameni ai rnei ţie de 105 la sută la metal plimentar de la începutul a- © Semnal
Dar nu numai frigul este lucrează acolo sus, la plus (Continuare în pag. a 3-a) şi de 107 la sută la minereu, nului se apropie de 500 tone
economiile materiale înre oţel electric.
OMAGIU FIERBINTE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU,
conducător clarvăzător, stimat şl iubit de întreaga naţiune
Acţionăm cu fermitate pentru
Faptele de muncă ne exprimă
transpunerea în viaţă a
adevăratele sentimente
sarcinilor trasate de tovarăşul
Cred că principalul în sortimental şi, în consecin
demn pe care îl poate des ţă, ne-am onorat toate con Nicolae Ceauşescu, la faţa locului,
prinde oricine din întreaga tractele. Altfel spus, am în
viaţă şi luptă a secretarului cheiat doi ani rodnici din cu prilejul vizitei la mina noastră
general al partidului, tova actualul cincinal şi l-am
răşul Nicolae Ceauşescu, pregătit bine, cu temei, pe
este acela de a munci cu cel de al treilea. De aceea, „Dorim ca prin urgenta nea îndemnuri devin pen
toată răspunderea şi dărui pînă în prezent am produs rea mecanizării lucrărilor, tru noi sarcini în înfăptui
rea pentru înfăptuirea idea mai bine de 250 tone de prin introducerea utilaje rea cărora nu precupeţim
lului comunist. Această ce fontă peste plan. Ne în lor complexe, de marc pro nici timp, nici energie.
rinţă dc prim ordin, soli cadrăm bine şi în normele ductivitate, să uşurăm mun In aceste zile, cînd în
citată la maximum în gran de consum, deşi sarcinile ca minerilor, să îmbună treaga naţiune socialistă se
dioasa operă ce o edifi sînt mai mobilizatoare în tăţim cohdiţiile de muncă pregăteşte să sărbătorească
căm, tovarăşul Ceauşescu acest an. în general şi, totodată, să 45 de ani de activitate re
o îndeplineşte în chipul cel întregul nostru colectiv, asigurăm creşterea mai ac voluţionară şi 60 de ani de
mai strălucit, dînd comu In frunte cu comuniştii, centuată a productivităţii viaţă ai tovarăşului Nicolae
niştilor, tuturor oamenilor este puternic angajat în şi sporirea producţiei de Ceauşescu, gînduriie noas
muncii, un exemplu greu bătălia pentru • îndeplinirea cărbune, de care patria tre de adîneă recunoştinţă
de egalat. sarcinilor ce ne revin din noastră are nevoie pentru se îndreaptă spre acest e-
Noi, furnaliştii, ca dealt programul suplimentar de dezvoltarea sa cconomico- roie fiu al poporului ro
fel întregul colectiv al în dezvoltare a economiei, a- socială". mân, de numele căruia se
treprinderii noastre, ne doptat de Conferinţa Na Sînt cuvintele rostite de leagă cei mai fericiţi şi
străduim permanent să-i ţională a partidului. Noi secretarul general al parti rodnici ani ai construcţiei
urmăm exemplul prin fap sîntem pe deplin convinşi dului la memorabila adu socialismului, tot ce. s-a
te de muncă, prin perfec că vom atinge nivelurile nare populară din Petro realizat mai valoros în c-
ţionarea continuă, prin e- de producţie. stabilite pen şani, organizată cu prile dificarea noii societăţi.
ficienţă. Colectivul secţiei tru că avem oameni de nă jul vizitei de lucru pe care Minerii, toţi oamenii
noastre a încheiat _ primii dejde ca Traian Bisorca, a făc.ut-o în toamna tre muncii de la I.M. Petrila,
doi ani ai cincinalului la Emil Wolner, Farago Fran cută în Valea Jiului şi în români,- maghiari, germani,
27 noiembrie 1977. Toată cisc, Ion Slăniloiu, Gheor- judeţ. Sînt cuvinte-îndemn mulţumind din inimă parti
fonta dată în această peri ghe Ilriţcu, Ghcorghc Cioa la o gîndire superioară a dului, tovarăşuilîi Nicolae
oadă n-a primit nici un ră, loan Biriş, Dietrich Ceauşescu, pentru grijă ee
reproş în privinţa calităţii. Roth, loan Petruţiu, Ale muncii în minerit,. Aseme o. poartă ridicării perma
Cantitatea de cocs pe tona xandru Nista şi mulţi al nea îndemnuri colectivul nente a ■ nivelului de trai
'de. fontă am redus-o în ţii, care depun tot efortul întreprinderii miniere Per material şi spiritual al mi
mod substanţial. Am reali pentru interesele majore trila a avut bucuria să le nerilor. al întregului po
zat importante economii şi ale planului. primească în mod direct dc por, ţinem să aducem cel
In conştiinţa făuritorilor metalului huneclorcan este vie
la minereu, materiale şi e- vizita, din toamna anului trecut, a secretarului general al la t o v a r ă ş u l Nicolae
nergie. De asemenea, am partidului, tovarăşul Nicolac Ceauşescu, la grupul de lami Ceauşescu atunci cînd a vi (Continuare in pag. a 2-a)
zitat mina noastră. Aseme
îndeplinit integral planul (Continuare în pag. a 2-a) noare. îndemnurile însutleţitoare adresate cu acel prilej side-
rurgiştilor sint înfăptuite cu succes.
