Page 5 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 5
Proletari din foafe fărlle, unifi-vă!
ANUI, XXX
NR. 6 274
JOI,
5 IANUARIE
1978
4 pagini — 30 bani
în spiritul chemărilor adresate de tovarăşul
Consultarea largă a comuniştilor,
Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul nou
a tuturor oamenilor muncii—
sursă importantă de idei Din primele zile ale anului —
î
şi soluţii pentru îndeplinirea succese de prestigiu n muncă
economice BRIGĂZI FRUNTAŞE obţinut succese deosebite în
muncă, suplimentîndu-şi de
LA EXTRACŢIA DE
CĂRBUNE cîteva ori angajamentul ini
ţial luat în întrecerea socia
Continuînd seria succese listă.. La finele anului, ei au
Convorbire cu tovarăşul CONSTANTIN CHIRILĂ, lor dobîndite în anul trecut, raportat o depăşire de 12 400
secretarul comitetului de partid, cînd a depăşit planul cu tone fontă cenuşie de bună
preşedintele consiliului oamenilor muncii 40 000 tone cărbune, colecti calitate. Muncind cu devota
din întreprinderea minieră Hunedoara vul de muncă de la între ment şi abnegaţie, furnaliştii
prinderea minieră Paroşeni obţin şi în aceste prime zile
înscrie din primele zile rea din noul an 1978 succese de
Colectivul de muncă din consultării largi a comu lizări de prestigiu în croni osebite în muncă. La'furna
ca întrecerii socialiste pe a-
lul 1 şi la furnalul 2, pe toa
întreprinderea • minieră niştilor, a tuturor oame nul 1978. Brigăzile de mi te schimburile, planul zilnic
Hunedoara, în frunte cu nilor muncii, încetăţenită neri conduse de Constantin de producţie este depăşit con
comuniştii, a obţinut în în activitatea conducerii Ciobănoiu şi de Fazacaş stant. 26 tone, 61 tone, 150
anul 1977 rezultate re noastre de partid, după Erancisc au încheiat anul cu tone plus sînt realizările lor
marcabile în realizarea exemplul generos al se un plus de 4 000 şi, respectiv, din primele 3 zile de muncă.
sarcinilor de plan. Încă cretarului general al parti 5 800 tone cărbune. In noul
din prima jumătate a lu dului, tovarăşul Nicolae an, brigăzile amintite, alături 800 TONE AGLOMERAT
de cele conduse de Ilie Fili-
nii noiembrie şi-a înde Ceauşescu, şi subliniată che şi Kalman Geza, precum
plinit planul anual la pro cu tărie la Consfătuirile şi alie brigăzi din schimburi PESTE PLAN
ducţia globală industrială. de lucru de la C.C. al le II şi IV au reuşit ca în Colectivele de muncă de la
. Intre formele şi moda P.C.R. din septembrie a- prima zi de muncă să scoată cele două secţii de aglomera
lităţile de antrenare a co nul trecut, ca şi la Con suplimentar la „ziuă“ canti re din cadrul Combinatului
tatea de 200 tone cărbune.
muniştilor, a tuturor oa ferinţa Naţională a parti Rezultatul are la bază hotă- siderurgic Hunedoara şi-au
menilor muncii la reali dului. a devenit, prin e- rîrea fermă, şi angajamentul organizat temeinic munca, a-
sigurînd o bună aproviziona
zarea exemplară a sarci fectele sale pozitive, pen- minerilor de a-şi aduce o re cu materii prime a ben
nilor de plan şi a anga ' tru organele şi organiza contribuţie, mereu sporită la zilor de aglomerare. Ca ur
jamentelor asumate în în ţiile de partid o îndato înfăptuirea chemărilor adre mare, în primele patru zile
trecerea socialistă, comi rire de primă importan sate de secretarul general al 'care au trecut din acest an,
tetul de partid din între ţă. Sîntem pe deplin con partidului, tovarăşul Nicolae aglomeratoriştii au reuşit să
Ceauşescu, în Mesajul de A-
prindere, organele şi or ştienţi că participarea di nul nou şi a prevederilor trimită suplimentar furnaliş-
ganizaţiile de partid, de rectă, nemijlocită a mase Programului suplimentar de tilor 800 tone de aglomerat
sindicat şi ale U.T.C., în lor largi de oameni ai dezvoltare cconomico-socială fondant.
strînsă conlucrare cu con muncii la elaborarea şi a patriei în actualul cinci In fruntea întrecerii ce s-a
siliul oamenilor muncii, înfăptuirea deciziei, a ac nal. desfăşurat şi se desfăşoară
cu conducerile subunităţi tului de conducere, con pentru depăşirea planului se
situează comuniştii Nicolae
lor, au utilizat cu succes stituie expresia cea mai FURNALIŞTII Simion, Dan Ioiiescu, Petre
consultarea largă a co elocventă a perfecţionării CAU.VNULUI RAPORTEAZĂ Joja, Valentin Acurmuloaei,
REALIZĂRI IMPORTANTE
muniştilor, a oamenilor şi adîncirii democraţiei Ioan Petruşi şi alţii. (VASILE Comunistă Elena Bar este strungar la l.U.M.P. — secţia
muncii din unitate în noastre socialiste, ■ a vie In anul. de curînd înche stilpi hidraulici Vulcan. Muncind cu pasiune şi hărnicie, ea
problemele desfăşurării ţii politice, economice şi iat, furnaliştii de la Călan au GRIGORAŞ, corespondent). işi depăşeşte lunar sarcinile cu 15—20 la sută.
optime a activităţii de sociale în general.
producţie. pr:;- rw
— Pe ce scontaţi, tova Ca să revin la întreba
răşe secretar, de pe urma rea dumneavoastră, prin
consultării ? In interiorul ACŢIUNEA „R“
— Această practică, a (Continuare in pag. a 2-a)
ziarului 7 9 redresarea economico-finanoiară a CAP •
K'i' i . :
//- v.
>>xîrv><. . $:*>>:* / & e ■ '/• v - V- ' ' ::: * ' • '
9 Moment emoţio La C. A, P, Silvaş
nant pe şantierul so
Echilibrarea veniturilor cu cheltuielile are la hotă
lidarităţii
9 Prin unirea efor
turilor cetăţenilor, cu munca rodnică a tuturor cooperatorilor şi mecanizatorilor
participarea lor ac
tivă In ultimii ani, cu spri unităţii. Veniturile băneşti să fie efortul propriu al
jinul statului şi prin hărni planificate s-au depăşit cu cooperatorilor şi mecaniza
9 Dăruire cia şi priceperea lor, ţăra mai mult de 1,6 milioane torilor pentru sporirea cu
nii cooperatori şi mecani lei, acestea fiind mai mari prioritate a producţiei a-
zatorii din Silvaş au reuşit decî.t volumul cheltuielilor gricole marfă.
9 Prezenţa masivă să valorifice cu tot mai bu materiale efectuate în 1977 Măsurile politice şi orga
a echipelor hunedo- ne rezultate economice şi cu peste un milion de lei. nizatorice întreprinse în u-
financiare potenţialul pro Dalele amintite oferă o
rene nu trebuie să ductiv ai unităţii, contri nitatea noastră au fost si
urmeze „modelul" buind astfel la înfăptuirea
sarcinilor pe care Congre La înfiinţare In prezent
Minerului Vulcan sul al Xl-lea al partidului
le pune în faţa lucrătorilor Suprafaţa totală (ha) 1 669 — 1 199
E.M. Certoj. Printre muncitorii care dovedesc o deosebită 9 Semnal
răspundere şi conştiinciozitate în muncă se numără şi lăcătu din agricultură. Semnifica Număr bovine (capete) 230 — 600
şul mecanic Nicolae Cimpean, care lucrează ty repararea uti tive în acest sens sîrtt re Număr ovine (capete) — — 1 600
lajelor miniere. Foto : V. ONOIU zultatele înregistrate în a- Vtfniiuri băneşti (Iei) 260 000 — 4 100 000
nul trecut, cînd am obţinut Valoarea normei (lei) 11 — . 40
suplimentar peste 1 000 kg Avuţia obştească (Ici) 460 000 — 5 000 000
RASPLATA PENTRU CEI mecanicului' Vasile Cucu, grîu la hectar, 210 kg orz
MAI BUNI GOSPODARI şi Leordeana, tot a 6-a în şi 584 kg porumb. Ca ur
familia lui Romul Banciu.
( La mulţi ani ! mare. am livrat în plus la ® împrumuturi băneşti scadente în 1977,
Un mare număr de spec fondul de stat mai mult 880 000
tatori au fost prezenţi în că de 150 tone cereale! Impor • Rambursat în 1977, Iei : 880 000.
minul cultural din Tomesti s NOI APARTAMENTE tante sporuri s-au înregis • Disponibilităţi băneşti rămase in eoni,
la festivitatea de decernare artistic. (L. IIERBEI, cores IN VALEA JIULUI trat şi în sectorul zooteh 115 000.
pondent).
a drapelelor do fruntaş ce nic. Efectivele de bovine şi
In ultimele zile ale anu
lor mai buni gospodari ai CETĂŢENI AI DEVEI lui de curînd încheiat, co ovine au fost depăşite cu.
comunei. Au fost distinşi lectivele de muncă din ca 40 şi, respectiv, 80 de ca imagine edificatoare asupra sînt subordonate valorifică
Pavel Nichifor (Steia), Flo- Anul trecut, populaţia drul Grupului de şantiere pele. iar la fondul de stat saltului făcut de C.A.P. rii cît mai depline a poten
rea Toma (Tomesti), Ioan municipiului Deva a sporit „Valea Jiului" al T.C. De am livrat suplimentar pes Silvaş pe calea redresării, ţialului productiv prin fo
Olar (Livada), Sinese Dă- cu 1 768 de fii şi fiice, nu va au finalizat şi predat un te 100 000 1 lapte şi 8 tone activităţii economico-finan- losirea cu randament ridi
răştean (Ţiuleşţi), Alexan măr mai mare faţă de cel număr de 187 apartamente carne. Datorită depăşirii ciare. Experienţa proprie cat a forţei de muncă şi a
dru Indrieş (Dobroţ), Feli- din anul 1976. Sint nou- în oraşele Petroşani. Vul producţiei de lapte po cap ne-a demonstrat — aşa cum bazei tehnico-mnteriale. în
primul rînd, organizaţia de
cian Vasiu (Obîrşa) şi Ioan născuţi în maternitatea can şi Pclrila. Alte blocuri de vacă furajată, coopera dealtfel am desprins şi partid şi consiliul de con
Leucean (Leauţ). în conti Devei, toţi sănătoşi şi do se află în stadii finale, în tiva .agricolă beneficiază de din exemplele prezentate' ducere au urmărit să asi
lofani, spre bucuria părin
nuare.- formaţiile artistice ţilor lor. Printre ultimii ţoale localităţile Văii Jiu venituri suplimentare de la această rubrică privind gure participarea luliiror
lui, urmînd a fi puse cit
C.A.P
activitatea
Sîrbi/
din raza comunei au pre „sosiţi" se numără micuţul de curînd .la dispoziţia vii peste 180 000 lei. Prieaz. Ş.oimuş şi altele — cooperatorilor si me-aniza-
zentat un bogat program Vasilc, al 6-lea în familia torilor locatari. Realizările economice a-
mintite se regăsesc favora că în acţiunea de redresa
bil şi în situaţia financiară a re hotărîtor oslo si trebuie (Contir.uare in pag. o 2-a)
