Page 51 - Drumul_socialismului_1978_01

i 286 0 JOI, 19 IANUARIE 1978 Pag. 3

r
T \Rezolvarea problemelor din scrisori
I N V B S T I Ţ 1 I L
VITATE i \ VIN, CONSTATA i
T
r> CĂ i în termen, economk$e> ăe calitate |j ŞI PLEACĂ 1 şi audiente—privită cu atenţie
"*IU j iii: 1 \ Locatarii blocurilor 12 t
l şi 15 din Micro 15-Deva ’
ire" - \ ( 7 sînt nemulţumiţi d e felul j sporită, cu mai multă
s public ^ miciwinwc uimuiiic* 1 cum li se rezolvă, sau t
ţ mai bine zis nu li se re- i solicitudine şi răspundere
zută a unui încadrarea lucrărilor în timpul planificat i zolvă o solicitare îndrep- i
Expresie elocventă a ■ gri­
i tâţită. Este vorba despre ^
anat de jus- ! r I. ţ faptul că la subsoluri, t jii şi preocupării permanen­ Ne-am dumirit apoi, văzînd
că acestea sînt doar scriso­
adevărată şi ] l unde nivelul apei care ) te a partidului şi statului rile primite de la oamenii
anchetă ins- || (Urmare din pag. 1) nică. Mă interesez cînd 7 stagnează aici este des- j pentru întărirea iegăturii cu muncii prin consiliul popu­
sosesc
-o întâmpla- i INSTALATORII utilaje în depozit 1 tul de ridicat, s-au în- 1 masele, Hotărîrea cu privire lar. Pentru celelalte, cele
7
i şi trans- 1 glindă. N-au dispărut nici şi i anunţ pe montori să mulţit tot felul de vietăţi, 7 la îmbunătăţirea activităţii multe, venite direct de la
-an sub de- ţ indisciplinaţii. Ludovic le aducă în şantier. Pro­ de rezolvare a sesizărilor, oameni, nu există o eviden­
legăsire" — i Pentec n-a lucrat câteva Ing. Laviniu Cristian, iecte' sînt, doar după uti­ ! care viciază atmosfera, 1 propunerilor şi solicitărilor ţă aparte, ele fiind înregis­
1
unui reuşit J, zile, vrea să se mute în coordonatorul lucrărilor de laje se aşteaptă. Montorii 1 făcînd-o greu suportabilă. ^ oamenilor, adoptată dc ple­ trate cu restul coresponden­
nara C.C. al P.C.R. în iulie
tei, deci n-am putut con­
lematografic, \ altă parte, umblă de la un instalaţii : nu au întotdeauna maca­ \ Sesizările făcute pină a- i 1970, a adus un reviriment stata cîte au fost primite a-
l cum nu au avut darul să >
Deva. Rea- l şef la altul. Ii amintim aici — Cu 10 instalatori ac­ rale de mare capacitate, acestei munci, vizibil demon­ nul trecut şi cum au fost
ilectivul In- / că, în calitatea pe care o ţionăm la lucrările de in­ nu pot trece imediat la 7 înmoaie inimile celor ca- j strat de faptul că soluţiona­ rezolvate. Am primit însă
cinemato- ţ are, ar trebui să fie exem­ stalaţii hidrotehnice, ter- montaj cînd sosesc utilaje. 1 re le-au cercetat, din l rea problemelor ridicate în asigurări că reclamaţiile şi
ţene, ca ac- 1 plu în muncă în faţa to­ mo, de încălzire şi gaze. — Beneficiarul are şi i moment ce situaţia a ră- 7 scrisori se face cu mai mul­ sesizările oamenilor muncii
lică pentru j varăşilor săi. Acum avem cîteva zile forţă de muncă în şantier ? / mas neschimbată. Totuşi, 1 tă grijă şi răspundere de sînt cercetate la faţa, locu- ,
lui de oameni cu sarcini de
căminelor * mai grele că nu există Conform indicaţiilor, bene­ i locatarii se întreabă da- ^ către organele in drept. răspundere din comparti­
Am urmărit recent modul
i judeţ, pro- ^ presiune pe reţeaua de apă ficiarii de investiţii sînt ^ că cei care trebuie să i cum s-au rezolvat scrisorile mentele vizate, precum şi de
atogral'ic a i MIORII caldă. Ne-am revizuit gra­ datori să execute în regie l rezolve problema ar pro- 1 oamenilor muncii primite în colective de specialişti ai în­
•untare în- 1 ficele şi vom munci pen­ proprie unele lucrări. 7 ceda tot ca pînă acum, ^ anul 1977 in două unităţi treprinderii.
mentalităţi, ţ tru scurtarea termenelor — C.S.H. nu are forţă de l.dacă ei ar fi în situaţia 1 mari, de nivel judeţean : Di­ In ce priveşte audienţele,
mjele — în- t Patru Miţa, şeful lotu­ de execuţie. La noi, insta­ muncă aici, lucrează doar i să locuiască în aceste 7 recţia pentru probleme de acestea s-au ţinut de către
afle n^evă- .' lui 1 : latorii, accentul se pune în eonstrutorul nostru — 7 blocuri. (T. Nico'au). ) muncă şi ocrotiri sociale şi cadre din conducerea între­
ţO spinoa- \ primul rînd pe calitatea I.C.S.H. ' \ întreprinderea de gospodărie prinderii, în 1977 fiind as­
cultaţi 518 oameni, cu pro­
comunală şi locativă, cunos­
ne ale iubi- 1 — Nu există utilaj sosit lucrărilor. De modul cum ☆ cut fiind faptul că, prin na­ bleme dintre cele mai diver­
spre ferici- , în oţelărie care să aştepte vor funcţiona acestea va Sarcina stabilită pentru tura lor, acestea sînt mai a- se. Astfel, lucrătorii din în­
gere în via- j după montori. Orice so­ depinde direct buna ex­ toţi constructorii obiecti­ proape de multe din pro­ treprindere au cerut repro-
ie — desco- i seşte montăm imediat. Nu­ ploatare a celor două cup­ velor de investiţii este de blemele oamenilor. Iată ci le­ gramări de concedii de o-
ul din in te- 7 mai să ne asigure benefi­ toare electrice. Recunosc, a^ realiza în această lună t UNA iN PROGRAM, *1 va constatări. dihnă, probleme de retribu­
1
Fiecare in- 1 ciarul maşinile şi utilaje­ mai avem neajunsuri şi cel puţin 8 la sută din pla­ ’ ALTA IN REALITATE () La Direcţia muncii s-au ţie şi personal (încadrări,
\lexe Mar- ^ le pe care le putem nor deficienţe la folosirea in­ nul anual. La oţelăria e- \ \ primit anul trecut direct de schimbarea locului de mun­
ia cetăţeni peste 3 300 scri-
•or), Aurelia / monta. tensivă a maşinilor şi uti­ lectrică nr. 2 se pare că nu ^ Are C.A.P. Burjuc un ' 'sori, pe teme de legislaţia că, transferări în interesul
serviciului, penalizări pe re-,
Melania J Petru Sîrbu, maistru lajelor, ca şi la cele 8 ore se va îndeplini aşa ceva, » program de redresare ? 1 muncii şi încadrarea in tribuţie, sancţiuni), iar alţii
icolae Ga- I principal montor : de muncă. Acestea nu sînt constructorii estimează J Are. Se prevede în el j muncă, pe probleme de asi­ din afară s-au adresat con­
» ca o suprafaţă de 7 ha I
— Am 23 de oameni ca­ întotdeauna folosite cum chiar rămîneri în urmă, pe ţ să fi fost redată circui- i gurări sociale, pensii şi aju­ ducerii I.J.G.C.L. pentru
care să le recupereze cînd
tor social, sau pe linie de
branşamente de apă, apro- j
re lucrează la centrala li­ ar trebui. va veni... căldura. Greşită t tului arabil pentru a se 1 asistenţă socială. în gene­ bări de spaţiu, diferite re-,
niilor de rulare pentru optică. împotriva ei se ce­ 1 cultiva cu plante furaje- ţ ral, problemele ridicate au paraţii şi altele.
Pentru îmbunătăţirea ac­
macarale, finisăm lucrări­ re acţionat pe toate căile, ţ re ? Exact. Duce unitatea l fost rezolvate în termen şi tivităţii în viitor, la I.J.G.C.L.
favorabil, doar puţine scri­
le lă standul baseu- BENEHOIARUL pentru impulsionarea rit­ ţ lipsă de nutreţuri ? Aşa | sori trebuind să fie trimi­ Deva se impune luarea u-
i), Victoria t lator al oalelor de turnare. murilor de execuţie. Con­ i este. Atunci de ce nu se ţ se altor organe spre solu­ nor măsuri pentru soluţio­
a Buraga), 1 Săptămîna trecută a sosit structori — montori — ? întreprind măsurile nece- i ţionare. C.u toate că în une­ narea mai operativă a pro­
avitz (pre- \ un pod rulant, de la I.M. Ilie Băleanu, diriginte de proiectanţi — beneficiar au 1 sare pentru a se readu- î le probleme au mai existat blemelor ridicate de oame-’
completului ţ şantier pentru oţelăria e- o unică şi majoră îndato­ î ce în circuit şi a se cui- J nedumeriri sau nemulţumiri nii muncii în scrisori. De
1
Timişoara, dar incomplet, iectrică nr. 2 : din partea cetăţenilor şi a- asemenea, trebuie acordată
), Gheorghe i doar grinzile. Aşa nu ne rire : de a asigura un ritm / tiva cu furaje suprafaţa } ceştia s-au adresat ailor or­ mai multă atenţie ţinerii e-
agenia Sma- 1 — Sarcina mea este să corespunzător lucrărilor, de i respectivă ? La această 1 gane, activitatea de rezolva­ videnţei. (De fapt, începînd
isesori), toţi \ putem apuca să-l montăm, urmăresc executarea tutu­ a nu avea rămîneri în ur­ ţ întrebare este necesar un ? re a problemelor ridicate de la 1 ianuarie, există aici
rinderea ci- l Adevărul este că aşteptăm ror lucrărilor în conformi­ mă. 1 răspuns faptic din partea 1 prin scrisori, sesizări şi au­ o evidenţă corectă a scriso­
:ă judeţea- * după utilaje... tate cu documentaţia teh­ GH. I. NEGREA 7 comitetului comunal de ^ dienţe în cadrul direcţiei a- rilor primite). Aceasta pen-,
urorul Via- ) 1 partid şi a consiliului de 1 mintite se bucură de atenţia tru că respectarea riguroa­
:u, J) de la t ţ conducere al C.A.P. Bur- J cuvenită. să a termenelor, rezolvarea
cu receptivitate şi solicitudi­
Presupunînd că la o în­
Deva, care, 7 juc. (T. Nicoarâ). \ treprindere judeţeană, cum ne, cu înaltă probitate pro­
de apărător ] Proiectanţii - mereu alături de constructori \ l e cea de gospodărie comu­ fesională, în spiritul hotărîri-!
. susţinut o ţ \ OPREŞTE ? ’ nală şi locativă, oamenii vin lor partidului, a scrisorilor,'
aledoarie în / Referitor la articolul : i 1 cu numeroase probleme, ce­ audienţelor şi sesizărilor re­
rul limitat de exemplare
l şi echităţii * „Bacă proiectantul şi bene­ în caro se întocmesc şi li­ problemele ce condiţionea­ 1 întrebarea din titlu o ţ reri sau sesizări privind di­ prezintă sarcini de partid de
ză mai multe ateliere de
cunoscîn- ^ ficiarul ar pune mai vîrtos vrează documentaţiile teh- proiectare care nu sînt re­ \ pun tot mai des, în ul- i versele servicii, am fost mi­ mare importantă în munca
■ile, trăin- i umărul, ritmul lucrului ar nico-cconomice, permanen­ prezentate în cadrul per­ l tima vreme, călătorii care J raţi cînd la I.J.G.C.L. Deva de zi cu zi a fiecărei insti­
;ut din dez- J putea creşte", conducerea ţei noastre nerevenindu-i manenţei. / aşteaptă în staţiile de la ţ ni s-a spus că în 1977 s-au tuţii publice. D. COJOCARU
tentică lec- \ permanenţei I.P.R.O.L.A.M. nici un exemplar. Cei trei proiectanţi de la 1 Iscroni ale traseului nr. 1 primit doar... 66 scrisori.
de la Hunedoara ne face De fapt toate probleme­
S cunoscut următoarele : per­ le de coordonare între fac- I.P.R.O.L.A.M. Bucureşti, i 6 , deservit de cursele .'
e la zi ale manenţa noastră, amplasa­ despre care se aminteşte / I.G.C. Petroşani. Cursele 1
itico-educa- J tă exact în centrul de greu­ în articol, au sosit la Hu­ 1 fac legătura între Petro- ^
ul în gc- ţ tate al noiîcr investiţii de PE URMELE nedoara la finele lunii no­ ţ şani — Uricani, servind r
iembrie 1977, la chemarea
filmele de i pe platforma laminoaro MATERIALELOR PUBLICATE I.C.S.H., pentru definitiva­ l deci şi călătorii din Io- 1
ţională în ' C.S.H., la maximum 10 mi­ rea unei modificări de pro­ / calităţile Iscroni, Vulcan, ţ
fost tema ^ nute de cel mai îndepărtat iect efectuată de construc­ 1 Paroşeni, Lupeni. Servesc 1
re a prece- (j punct de lucru al I.C.S.H., torii ce realizează investi­ tor, care a fost rezolvată ( e un fel de a spune, pen- /
ţiile se analizează şi rezol­
dispune de 5 proiectanţi
v procesul i care pe lingă asistenţă teh­ vă operativ la întîlnirile favorabil cu această oca­ i tru că, zilnic, 2—3 curse j
lc de la i nică au şi plan de proiec­ programate de două ori pe zie, convcnindu-se ca de­ i trec, uneie după altele, ^
e rnetodi- ţ tare de 10 milioane C+M săptămînă pe platforma la­ senele de adaptară" să fie \ prin staţiile x din Iscroni, i
irintre rna- şi 160 tone utilaje pe an. minoare, la care participă livrate în luna ianuarie i fără să oprească. Nave- 1
1978.
presligiu Faptul că personalul tehnic reprezentanţii autorizaţi ai 7 tiştii şi alţi călători aş- ţ
Permanenţa noastră mul­
\ al constructorului trebuie tuturor specialităţilor : con­ ţumeşte redacţiei pentru a- 1 teaptă (în frigul iernii) t
structorului, beneficiarului
să se prezinte la întâlnirile şi proiectantului. Proble­ tenţionare, mai ales că în 1 cîte o oră pînă „prind" 7
r l programate în scopul re­ mele se rezolvă operativ, această etapă participarea J un autobuz. Răspunsul )
zolvării unor neconcordan-
planul de C+M la aceste
proiectantului trebuie să
J şoferilor — „să ia au- i
artistic „Re- l ţe între documentaţia teh­ obiective este depăşit cu fie din ce în ce mai efi­ ţ tobuzui de Paroşeni, „U- ,
isti'.u’t Acma 1 nică şi situaţia de _ pe te­ 20 la sută pe 1977, cientă, obiectivele amintite l ricaniul” şi-a făcut pii- r
e'fnatograjice ţ ren, cu desenele din pro­ I.P.R.O.L.A.M. Bucureşti apropiindu-se de termenele | nul" — nu ţine. (L. Lara). ^ Linia de arbore la centrul de reparaţii de la S.M.A. Deva
cinemato- 1 iect, se explică prin numă­ este consultat numai în de punere în funcţiune. este o operaţiune Pe care o execuţii cu pricepere strungarul
iral“ ş i In- J şi mecanicul Liviu Munteanu. Foto : VIRGIL ONOIU
„Viscoza“ î
la care au J
diverse ro- { Adunarea generală a ţă­ scurtarea perioadei de e-
Doru Lungu, ! ranilor cooperatori din O- Creşterea producţiei agricole marfă fectuare a lucrărilor agri­
;şan, Ionel ţ
cana Mogoş, i ră.ştie, desfăşurată în spiri­ cole, sporirea productivită­
l ş i Ileana ' tul exigenţelor formulate ţii muncii şi a rentabilităţii
de Conferinţa Naţională a cale principală de consolidare produselor. Cooperatorii atl,
CIA LICIU i partidului, a dezbătut cu cerut noului consiliu de
responsabilitate, în spirit a ag u ifsa conducere care a fost ales
AI BUN \ critic şi autocritic, modul economice să acorde maximă atenţie
[NUA“ \ cum s-au înfăptuit sarcini­ folosirii cu randament rU
le economico-financiare ce dicat a bazei tehnico-mate-
de cultură \ au revenit unităţii în a- riale, să respecte princU
at in primul 1 nul 1977, a aprobat planul unităţii. Faţă de veniturile ou, Petru Ponoran, Sebesy reprezentînd cu 2 000—4 000 piui democraţiei coopera­
Iar la Lice- .' de producţie şi financiar băneşti planificate s-au Imre şi alţii. în cuvîntul kg mai mult faţă de media tiste, să asigure cunoaşte­
din Sime- ţ pe anul ,1978, precum şi înregistrat în plus peste lor, ei au reliefat experien­ înregistrată pe cooperativă. rea şi realizarea exempla­
ă de o Iar- i măsurile tehnico-organiza- 1 300 000 lei în timp oe S-a apreciat, totodată, a- ră de către fiecare forma­
e ş i o caldă i torice ce vor fi aplicate în ţa dobîndită pe linia orga­ ţie de lucru a sarcinilor de
partea elevi- î cheltuielile de producţie au nizării muncii şi a produc- portul însemnat al secţiei
t intra două 7 scopul valorificării ou efi­ fost reduse cu mai mult ' ţiei în cadrul formaţiilor de mecanizare, condusă de producţie, să întărească
ouă in două ţ cienţă tot mai ridicată a de 100 000 lei. Demn de re­ de lucru, întăririi spiritului Grigore Nicula, la creşte­ spiritul de ordine şi dis­
meursul se li potenţialului productiv al ţinut este şi faptul că spo­ de ordine şi disciplină, a- rea producţiilor medii în ciplină în toate sectoarele
e acţiunile 1. fiecărui sector de activita­ ruri substanţiale de venituri sectorul vegetal. de producţie, să manifeste
ducare a ti- l te. Datorită activităţii rod­ s-au obţinut în toate sec­ în acelaşi timp, partici­ exigenţă faţă de orice nea­
nice desfăşurate, s-au înre­ toarele de producţie ale ADUNĂR! GENERALE panţii la dezbateri s-â'u junsuri care grevează bu­
ÎI ALE gistrat substanţiale depă­ cooperative: agricole, res­ ÎN C.A.P. angajat să depună eforturi nul mers al treburilor în
unitate.
susţinute pentru ca anul
OILOR l şiri la producţiile medii, pectiv la producţia vegeta­ 1978 să amplifice realizări­ Răspunzînd chemării la
lă şi animalieră, precum
IFICE j obţinîndu-se sporuri de pe­ şi la activităţile anexe — le obţinute. Propunerile fă­ întrecere adresată de C.A.P.
ste 1 300 kg grîu şi porumb
intifice ale l la ha. Ca urmare, coopera­ industriale şi prestaţii de plicării tehnologiilor înain­ cute de ei sînt menite să Drăgăneşti-Vlaşca, judeţul
măsurile
teh-
completeze
iră din Hu- j torii au livrat la fondul de servicii. Merită consemnat, tate, gospodăririi cu efi­ nico-organizatorice şi să Teleorman, ţăranii coope­
ivut, in a- ţ stat de cinci ori mai mult de asemenea, că angaja­ cienţă tot mai ridicată a ratori din Orăşlie s-au an­
ină, intilniri i porumb, cu peste 60 la su­ mentul asumat de membrii mijloacelor materiale şi ă contribuie la realizarea in­ gajat ca în acest an să de­
luncii dc la ] tă mai mult grîu, cu 32 la fondurilor băneşti. între al­ dicatorilor de plan şi a an­ păşească producţiile pla­
line şt o/i- l cooperatori în întrecerea gajamentului asumat în nificate la' hectar cu 100
din locali- ! sută mai multe fructe şi socialistă pe anul 1977 a tele, de pildă, a fost sub­ întrecerea socialistă pe a- kg la grîu', 200 kg la orz,
brigăzii — ţ cu 8 la sută mai multe le­ fost depăşit. liniat faptul că pe unele cest an. în esenţă, propu­ 200 kg la legume şi 200 kg
dici, jurişti l gume. De asemenea, în Rezervele de sporire a tarlale lucrate în acord nerile vizează ridicarea la fructe. Pe această bază
un dialog 1 sectorul zootehnic s-au de­ global de cooperatori şi
me ale poli- l păşit livrările cu 25 la sută producţiei şi veniturilor bă­ mecanizatori, unde regulile gradului de mecanizare şi unitatea va livra suplimen­
şt externe 7 In unităţile comerţului de stat, neşti nu au fost însă nici chimizare, creşterea pro­ tar la fondul de stat 11 to­
şt statului j consumatorii sint serviţi cu a- la brînză, 18 la sută la lină pe departe epuizate. Acest agrotehnice ’s-au aplicat cu ducţiilor la hectar prin ne cereale, precum şi 11
orie si stiin- ^ şi cu 15 la sulă la ouă. A- lucru l-au apreciat în dis­ stricteţe, producţia de po­ respectarea densităţii sta­ tone de legume şi fructe.
mabilitate, in mod civilizat.
ceste realizări se regăsesc cuţiile purtate cooperatorii rumb a ajuns la 7 000— bilite la fiecare cultură,
s i î n situaţia financiară a Aurelia Pona. Iod. Dănces- 9 200 kg boabe la hectar, îmbunătăţirea calităţii şi. N. TÎRCOB