Page 53 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 53
Prolefarî din foaie iările, un!fl«vă !
ANUL XXX
NR. 6 285
MIERCURI,
18 IANUARIE
1978
4 pagini — 30 hani
ECONOMII DE ENERGIE
Şl COMBUSTIBILI
Lucrătorii I.C.S.M.I.
Hunedoara se preocupă
permanent de buna gos
podărire şi utilizare a e-
norgiei electrice şi a com
bustibilului. Ca urmare a
măsurilor luate — de in
terzicere a folosirii re-
şourilcr, de desfiinţare a
Certificatul de calitate al unor corpuri de iluminat
—, precum şi prin folo
sirea mai eficientă a mij
produsului este şi certificatul loacelor de transport, s-a
reuşit să sc economi
sească 18 400 kWh ener
de calitate a! colectivului gie electrică, 2 000 mc
gaz metan şi 2 000 litri
benzină.
ce-l realizează PUNCT DE
DOCUMENTARE
Iu imagine — destoinicul brigadier Laszlo Alexandru (primul din dreapta), consul- JURIDICA
Industria uşoară — ra Ceauşescu, pentru grija tîndu-se cu doi ortaci înaintea intrării in şut. De la începutul acestui an, el conduce o
brigadă complexă de pregătiri, nou înfiinţată, cu care acţionează simultan în două fron
mură de bază în sectorul purtată acestui detaşament turi, cu o dotare tehnică minerească de mare productivitate. Acest fapt, dublat de pricepe La Casa judeţeană a
producţiei bunurilor de muncitoresc, prin majo rea, hărnicia şi dăruirea in muncă a oamenilor din brigadă, lc-a permis ca, pe prima corpului didactic s-a în
fiinţat un punct de do
larg consum — are sar rarea retribuţiei şi îmbu jumătate a lunii ianuarie, să-si depăşească planul aferent perioadei la lucrările de pre
Foto : VIHGII. ONOIU
gătiri cu peste 10 ia sută. '
cini mobilizatoare în a- nătăţirea continuă a con
cest an, în întregul cin diţiilor de lucru şi de via
cinal al revoluţiei tehni- ţă ale femeilor, colectivul
eo-ştiinţitice. Ritmul' me Ţesătoriei de mătase De
diu de creştere a produc va este mobilizat cu toa
ţiei în primii trei ani ai te forţele la înfăptuirea cumentaro juridică. în
cincinalului va înregistra sarcinilor de pian şi a Legare vineri, între ore
10,5 la sută, faţă de 8,8 angajamentelor asumate le 12—16 sc acordă con
la sută cit fusese prevă în întrecerea socialistă. In condiţiile diminuării astfel în fruntea hărniciei „Ştiiri bine că tara arc ne sultaţii celor interesaţi
zut iniţial. In acest con Cele peste 800 de munci continue a resurselor ener minereşti pe Valea Jiului, voie de cărbune mai mult pe teme de legislaţie
text do maximă mobili toare, întregul personal getice, de combustibili pe ravenindu-le cinstea de a şi mai bun — spunea de şcolară.
zare a colectivelor de muncitor al unităţii înţe plan mondial, tara noastră chema la întrecere în acest stoinicul brigadier Constan GEST PLIN DE OMENIE
muncă la îndeplinirea lege cerinţa transformării are azi, poate mai mult decil an toate unităţile din in tin Ciobănoiu, din sectorul I Viata lucrătoarei Sofia
dustria minieră.
aricind, nevoie de cărbune.
al întreprinderii. Ca urma
ritmică, integrală, a sar cantităţii într-o nouă ca Partidul nostru, tovarăşul re, împreună cu ortacii din Pctrică, de la centrul de
cinilor de plan şi a anga litate în toată complexi Nicolac Ceauşescu personal, Angajamentele înscrise în brigada pe care o conduc, achiziţii nr. 7 al u-
jamentelor pe 1978 şi pâ tatea şi importanţa pe au făcut in repetate rinduri chemare sint deosebii de ne angajăm să dăm peste nităţii din Deva. apar
mobilizatoare, dar minerii de
nă în anul 1980, accentul care o prezintă. apel la mitieri pentru a-şi la Paroşeni le-au chibzuit plan in acesl an 0 000 tone ţinând Centralei valorifi
principal trebuie pus pe — Fără îndoială că fa amplifica eforturile şi preo bine, prin prisma rezultate de cărbune". Un angajament cării ambalajelor, era in
calitatea produselor — ca ţă de anii de început ai cupările de a exlrage din lor obfinute şi a posibilităţi deosebit de mobilizator — pericol. Avea mare şi
re, în specificul industri unităţii, care sînt destul abataje cărbune mai mult lor existente şi sint ferm 7 000 de tone — şi-a asumat urgentă nevoie de singe.
ei uşoare, reprezintă o de apropiaţi, activitatea şi mai bun. Răspunzind in hotăriţi să le îndeplinească şi brigadierul Fazekaş Fran- Tovarăşele de muncă l-au
venit în ajutor. Eugenia
condiţie esenţială a ridi noastră a marcat salturi tr-un inalt sp-i'it patriotic a- exemplar. In adunările ge cisc (de la sectorul 11), iar Ganea, Elena Barb, Va-
brigăzile conduse de Mihai
cării nivelului de trai al continue, destul de însem castor chemări, inteleglnd nerale ale oamenilor muncii Agoslon şi Mircea Şoldea silica Ghena, Elena Dicu,
poporului, a satisfacerii nate — releva tovarăşul deplin necesitatea creşterii limita pe sectoare s-a evi (ambii de la sectorul 1) au Smaranda Cincă, Mări oa
denţiat dorinţa unanimă de
producţiei de cărbune mi
cerinţelor şi exigenţelor Traian Ţîrlea, directorul nerii de la Paroşeni , s-au a munci/- mai bine, de a-şi Iwtărit să realizeze peste ra Nicula au donat singe
oamenilor muncii. aflat în anul 1977 într*o pa organiza mai temeinic lucrul plan, fiecare cu brigada pe pentru tovarăşa lor de
fabricii. Atit privind can
Profund recunoscător titatea, cît mai ales pro sionantă întrecere cu timpul pe brigăzi şi schimburi, de care o conduce, cite 100 ml muncă, singe care i-a
partidului şi statului, se ductivitatea şi calitatea şi cu ei înşişi, aducînd în a îmbunătăţi continuu disci la lucrările de pregătiri. An salvat viaţa Sofiei Petri-
că. Un gest plin de ome
cretarului general al parti fiecare lună la ziuă mai mult plina tehnologică şi a muncii, gajamente însufleţitoare şi-au nie caracteristic zilelor
asumat in acest an şi cele-
dului, tovarăşul Nicolae (Continuare în pag. a 3-a) cărbune peste plan, bilanţul incit sarcinile de plan şi noastre.
anual insumind un plus de angajamentele să devină îm
43 300 de tone. Ei s-au situat pliniri integrale. (Continuare în pag. a 2-a)
iniţiatorii! şi însufieţîtorul Cele mai scumpe
grandiosului program de înflorire amintiri ale mele
multilaterală a patriei socialiste,
Mă bucur nespus că pot munist, care a răzbătut vi
ctitor al României moderne să scriu despre Dumnea tejeşte prin vreme. Iar
voastră, tovarăşe Nicolae vorbind de partid, eu nu-1
In istoria construcţiei lui şi naţiunii noastre ca Ceauşescu, acum, cînd îm pot separa de persoana
socialismului in patria un eveniment politic de pliniţi frumoasa vîrstă de Dumneavoastră, care ne
noastră — cu evenimente însemnătate epocală, ale 60 de ani. Şi eu m-am năs conduceţi destinele cu ali-
şi etape atit de remarca cărui documente înfăţişea cut în luna ianuarie, dar ta clarviziune, înţelepciune
bile —■ Congresul al Xl-lea ză intr-o viziune ştiinţifi cu 11 ani mai devreme. şi devotament patriotic, cu
şi recenta Conferinţă Na că, în perspectiva deceni Mi-aş permite să scriu din ferma conştiinţă comunistă
ţională a partidului — sc ilor. imaginea României două ipostaze : de miner că România trebuie să urce
înscriu ca factori esenţi socialiste de înaltă pros activ şi de miner pensio vertiginos spre evul comu
ali, holăritori, ca puncte peritate în mersul său ne nar. îmi amintesc că în nist.
cardinale în unirea tot mai abătut spre comunism. urmă cu mulţi ani, veneau Citesc în ziare, aud la
puternică a eforturilor şi Programul partidului de la noi la mină specialişti radio şi văd la televiziune
din străinătate, să ne în
cum tractoarele româneşti
voinţei partidului, popo făurire a societăţii socia veţe cum să lucrăm cu brăzdează pămînturile în
rului, a întregii naţiuni, liste multilateral dezvoltate ciocanele de abataj şi cu
în opera de făurire a celei şi înaintare a României alte unelte minereşti, pe multe ţări aie lumii, une
mai înaintate şi mai drep spre comunism, — adoptat le chiar puternic dezvol
te orînduiri sociale din lu de Congresul al Xl-lea —, care le importam cu bani tate, cum colo mai diverse
grei. Azi ne facem singuri produse româneşti, de la
me — societatea socialistă reprezintă Carta de bază sculele, maşinile şi insta metal la produse chimice,
şi comunistă. ideologică, teoretică şi po laţiile pentru lucrat în ajung şi sint apreciate în
Pregătit do un deceniu litică a comuniştilor, care mină. Şi nu-s deloc role. lumea întreagă. Şi aceasta
de bogată experienţă a defineşte intr-o perspecti Să vă mai spun despre se datorează tot politicii
Partidului Comunist Ro-‘ vă cuprinzătoare şi unita condiţiile acelea extraor partidului nostru de cola
mân, de înnoitoare pre ră strategia generală şi o- dinar de grele, aproape borare şi înţelegere cu
faceri revoluţionare, în rientările tactice ale poli inumane, în care lucram toate ţările lumii, de liber
care au avut loc memora ticii interne şi externe a în mină acum 30—40 de tate şi pace între popoa
bile forumuri politice — partidului şi statului, jalo- ani nu are rost. Aţi fost şi re, se datorează spiritului
congrese şi conferinţe na nînd direcţiile fundamen atunci în Valea Jiului, to Dumneavoastră de drepta
ţionale ale partidului, ple tale ale întregii dezvoltări varăşe Nicolae Ceauşescu te şi frăţie între naţiuni,
nare ale Comitetului Cen şi ştiţi bine soarta mine de coexistenţă paşnică în
tral —, de prodigioasă şi a societăţii româneşti pe rului de ieri. Veniţi frec tre state.
mai
drumul
spre
cele
neobosită activitate nova înalte trepte dc demnitate, vent în Valea Jiului, mal Eu vă spun cinstit, tova
toare, teoretică şi practi prosperitate şi civilizaţie. ales de cînd vă aflaţi la răşe Nicolac Ceauşescu, că
că, a tovarăşului Nieotac Dar însemnătatea cu totul cîrma ţării,. şi ştiţi, de a- vă respect foarte mult ca
Ceauşescu, de neîntrerup excepţională a Congresului semenea. foarte bine cîle om şi conducător. Ceea ce
tul său sfat cu poporul — s-au schimbat. Şi nu s-au
Congresul al Xl-lea a in-, ' * Din foată căldura Inimilor lor, minerii ?i fiii acestor** schimbat de la sine, ci da
trat în conştiinţa partidu (Continuare în pag. a 2-a) I tiitîmpină cu flori pe secretarul general al partidului la ieşi- torită partidului nostru co (Continuare in pag. a 2-a)
rt?» din mină, după datina minerească statornicită in Valea
Jiului.
