Page 58 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 58
Pan. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Din toată căldura inimilor noastre
i'i'EI
«TIRE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, 9.00 Telcş<
10,0*,Telcci
12,lcJCoresj
ţcni t
12,25Telex
IUNISTUL, OiUL, REVOLUŢIONARUL 16,00Telex
12.30închid
lui ;
16.05 Telcş<
16,35Curs
ecză ;
17.05Umisii
Din marea dragoste pentru oameni „Prezenţa nemijlocită a muncitorilor, a tanţii săi delegaţi în dife tuit-o Congresul consiliilor gerim
rite foruri, ci în mod di
oamenilor muncii şi crea
diferitelor categorii de oameni ai muncii în rect, nemijlocit în activi rea Consiliului Naţional al 18.50Trage
tc). I
(Urmare din pag. 1) eest an serbăm, împreună organele de conducere centrale şi locale va tatea concretă din diferite Oamenilor Muncii, în frun 19.05Film
domenii
economico-sociale
tea căruia se află însuşi
cu întreaga noastră naţiu copii
venţi ai Liceului industrial ne, împlinirea a 60 de ani duce la îmbinarea mai armonioasă a expe a fost apreciată în Rezolu secretarul general al parti 19.30Telcji
ţia Conferinţei Naţionale
tovarăşul
dului,
Nicolae
din Simeria este gata să-şi de viaţă şi 45 de ani de ca fiind de o importanţă 19.50Mesaj
ocupe locul în marea fami activitate revoluţionară des rienţei maselor cu cea a cadrelor de condu fundamentală, principială Ceauşescu. Măsurile pri Jabori
lie a constructorilor noii făşurată de cel mai iubit cere, va dezvolta şi mai mult unitatea din şi practică. vind lărgirea numărului artişti
membrilor consiliilor oame
orânduiri. şi stimat fiu al poporului Rod al politicii partidu nilor muncii, creşterea pon stuclic
înarmaţi cu cunoştinţele român, tovarăşul Nicolae tre masele muncitoare şi organele conducă Tv. i
de specialitate şi avind Ceauşescu. lui, al activităţii prodigi derii reprezentanţilor mun „Şahi
conştiinţa participării la îi urăm din tot sufletul toare, va determina întărirea controlului, oase a tovarăşului Nicolae citorilor din producţie cît 20,20Mu zic
Ceauşescu, militant înflăcă
mersul Înainte al societăţii, secretarului general al rat pentru dezvoltarea şi şi desemnarea secretarului 20,30Noi,
tinerii noştri absolvenţi au partidului, preşedintelui creşterea răspunderii clasei muncitoare, a adîncirea democraţiei mun organizaţiei sau comitetului 20,55Film
toate atributele necesare României socialiste, ceea citoreşti, au fost create for de partid ca preşedinte ai rea“.
consiliului oamenilor mun
unui „produs" de bună ca ce însuşi conducătorul mult tuturor oamenilor muncii". me şi structuri care să a- cii, iar a preşedintelui co Pro di
lor il
litate. stimat şi iubit ne urează sigur'e participarea directă mitetului sindicatului ca
în acest an, în care co nouă, din marea lui dra a clasei muncitoare la con vicepreşedinte, sînt meni 22,15Atelie
terar-
lectivul de cadre didactice goste pentru oameni: noi NICOLAE CEAUŞESCU ducerea societăţii: adună te să crească autoritatea, creah
din şcoala noastră trăieşte succese în slujba înfloririi rile generale ale oameni răspunderea şi competenţa 22,401 vi cj
cu emoţie bucuria culege naţiunii şi a fericirii po Una din trăsăturile fun P.C.R., hotărîrile Conferin lor muncii, ca organe su acestor organisme colecti
rii roadelor muncii, o ani porului român, a cauzei damentale ale politicii parti ţei Naţionale a partidului, preme de conducere mun ve de c'onducere, să întă
versare, ce se constituie cu comunismului şi păcii în dului nostru în actuala e- activitatea neobosită a se citorească în întreprinderi; rească rolul conducător al
adevărat o sărbătoare lume, multă sănătate, viaţă tapă de făurire a societăţii cretarului general al parti consiliile oamenilor muncii partidului, al clasei munci
scumpă fiecărui cetăţean lungă şi fericire. socialiste multilateral dez dului au dezvoltat continuu din întreprinderi şi centra toare. RA
ai patriei, vine să ne lu voltate — politică al cărei cadrul instituţional menit le ; organismele controlu Bfa*
Conferinţa Naţională a
mineze şi să ne înzeceas Prof. SILVIA PĂUN-JURA strateg şi conducător vizio să afirme cu putere, in via lui muncitoresc şi ale con partidului a lărgit cadrul
că această bucurie. în a- Liceul industrial Simeria nar este tovarăşul Nicolae ţă, rolul conducător al cla trolului oamenilor muncii ; participării clasei munci BUCURI
Ceauşescu, eminentul luptă sei muncitoare, misiunea consfătuirile de lucru şi toare la conducerea socie dioprograi
tor revoluţionar aflat în istorică a partidului de or congresele pe ramuri de tăţii, holărînd ca muncito Hadiojurn;
fruntea partidului şi patri ganizator şi conducător al activitate. rii să ocupe în tot mai ma presei ; 8
ei noastre — o constituie re măsură funcţii de con lodiilor ;
In fruntea noastra dezvoltarea şi perfecţiona ducere în toate domeniile ascultători
lin de şti
rea democraţiei socialiste, vieţii economice, politice, o ţară, un
a autoconducerii muncito Rod al politicii partidului, al activităţii nătatca ;
Am fost, sintem şi vom fi, reşti, care creează cadrul sociale iar în activitatea de şlagărului
O Patrie ce-şi împlineşte zborul, instituţional de participare partid să fie promovaţi Buletin dc
mai mulţi muncitori. De
De-a-mpreunâ, sărutaţi de vînt organizată a clasei munci neobosite a tovarăşului asemenea, Conferinţa Na folcloric;
Ori de griu din cîmpii, toare, a celorlalţi oameni ţională a hotărît aplicarea ră Kadio-
leca „U“
Partidul, Ceauşescu şi Poporul. ai muncii, la elaborarea şi pe scară largă a principiu ştiri ; 1;
In hore de brazi se adună zarea, înfăptuirea politicii parti Nicolae Ceauşescu lui participării directe a folclorului
dului în toate domeniile de
Pentru o
Orele poartă lumina vieţii, activitate. muncitorilor în organele şi mai d
colective din toate sferele
Din istoria veacului priveşte cărarea Partidul nostru, întregul activităţii cconomico-socia- la 1 la 3
Cu Bărbatul din Cîmpia Dimineţii. popor văd în activitatea )e : în consiliile de control club ; li
16,25 Coon
Am fost, sintem şi vom fi, neobosită a secretarului Clasa muncitoare - muncitoresc, în consiliile 17,00 Bule
Vară de pîine şi toamnă de cules, general al partidului, a de conducere ale ministe Pentru pi
serii ; 20,3
l in fruntea noastră, cel dinţii, celui mai iubit fiu al cla relor şi organelor centrale munist al
sei noastre muncitoare, to
i Ceauşescu Nicolae — din inimă ales. exemplul suprem de gîn- participanta activă la şi locale de stat, în consi Buletin d
varăşul Nicolae Ceauşescu,
liile de conducere ale. in
^ MIRON TIC stituţiilor cultural-educati- (lenţe sor
dire şi acţiune în spirit ve, de presă şi radiotele- Intr-o oră
stop muz
muncitoresc, de dăruire to viziune şi în alte organe
tală pentru binele şi feri conducerea societăţii colective de conducere. TIMIŞ O j
cirea întregii naţiuni. Ma Clasa noastră muncitoa litatca rai
Exemplu înalt de rile realizări obţinute de re, dispunînd de toate po româneşti
celui mai
18,15 Poţi
anii
în
român
poporul
sibilităţile şi exercitîndu-şi
muncă si loială dăruire construcţiei socialiste sînt luptei poporului pentru Consiliile oamenilor mun rolul conducător în socie experienţe
dovada vie că, sub condu
recfcii de :
tate, acţionează in alianţă
» cerea partidului, clasa mun construcţia societăţii socia cii din întreprinderile in cu ţărănimea, intelectuali lorificarea
citoare din patria noastră liste multilateral dezvoltate dustriale ale judeţului nos tatea, cu alji oameni ai tcriilor pi
(Urmare din pag. 1) îndreptate către ziua de îşi îndeplineşte cu succes şi înaintare a României spre tru, care cuprind în com muncii, în spiritul unităţii dorea tex
Cîntece p
mîine se regăsesc cuvinte mandatul de’ forţă socială comunism. ponenţa lor muncitori, ca social-politice a întregului ţii Apusei
concretului istoricele hotă- le înţelepte, ideile înflăcă conducătoare a întregului înfăptuirea plenară a ro dre de specialitate, acti popor, al comunităţii inte şi creaţia
rîri ale Congresului al rate, gîndurile luminoase popor. în măreţia acestor lului conducător al clasei vişti dc partid, reprezen reselor fundamentale ale ncreţea
realizări se regăseşte con
Xl-lca al partidului pri ale celui mai iubit şi de tribuţia de neprecupeţit a muncitoare, clasă aflată la tanţi ai organizaţiilor de tuturor oamenilor muncii, nişte" —
vind dezvoltarea ■ armoni votat fiu al patriei. Mereu, putere, constituie, în con masă şi obşteşti, şi-au do pe baza relaţiilor de ega in colabo
tineretului
oasă a întregii ţări. Impre aici, la Hunedoara, ca peste t o v a r ă ş u l u i Nicolae cepţia partidului nostru, o vedit din plin viabilitatea litate, colaborare şi echi 19,30—20,00
sionantele obiective siderur tot în întreaga ţară, mult Ceauşescu, care, în înalte necesitate legică a între ca organe colective, demo tate socialistă care carac
gice ale Hunedoarei de iubitul nostru t o v a r ă ş le răspunderi cu care este gului proces al revoluţiei cratice, de dezbatere şi so terizează societatea noastră.
astăzi s-au ridicat ia indi Nicolae Ceauşescu se iden investit în conducerea şi construcţiei socialiste iar luţionare în profunzime a Răspunzînd prin fapte
caţiile de inestimabilă va tifică ceas de ceas cu nă partidului şi statului, dă făurirea cadrului organiza problemelor producţiei. E- chemării adresate de se
loare date de secretarul zuinţele şi aspiraţiile fie dovadă de marile virtuţi toric pentru participarea ficienţa activităţii lor este cretarul general al parti
nostru general. în toamna căruia dintre noi, se dăru ale conducătorului comu directă a muncitorimii la materializată în succesele dului de ia înaltul for al
anului trecut, cînd a fost ieşte cu cea mai înaltă con nist. conducerea societăţii îmbo obţinute în activitatea eco partidului — Conferinţa
din nou la noi, tovarăşul ştiinţă şi abnegaţie revolu Aplicînd în practică teza găţeşte -gîndirea socială şi nomică a judeţului — între Naţională —, clasa noastră
DEVA :
Nicolae Ceauşescu, ne-a în ţionară creşterii şi înflori marxist-leninistă potrivit praciica revoluţionară. care realizarea cu 25 de zi muncitoare şi, în cadrul a- muntele •
demnat să acţionăm mai rii României socialiste. Cu căreia conducerea societăţii Conferinţa Naţională a le mai devreme a planului cesteia, puternicul detaşa DOARA :
ferm pentru a scurta ter prilejul apropiatei aniver de către clasa muncitoare partidului a subliniat ma producţiei industriale pe ment muncitoresc liunedo- cată (Fla<
menul de punere în func sări îi urăm din toată ini este necesară de-a lungul rea însemnătate a bunei primii doi ani ai cincina rean se situează în primele cît bate
ţiune a obiectivelor side ma, cu întreaga dragoste întregului proces complex funcţionări a organismelor lului se situează la loc de rînduri ale uriaşei activi scrisoare
rurgice aflate în construc şi preţuire, să ne trăiască şi de durată al construcţiei democraţiei muncitoreşti, cinste —, cît şi în mobili tăţi revoluţionare din ţara şi fugi
ţie aici şi la Călan, să mulţi ani, în sănătate şi socialismului şi trecerii la necesitatea promovării mai zarea energică, plină de noastră, participă direct, în PETROŞA
dc timp
creştem productivitatea putere de muncă, spre bi comunism, partidul nostru active în diferite organis abnegaţie, a colectivelor tripla calitate de proprie înfloresc
muncii în construcţii. Anul nele ţării, pentru prospe acţionează cu fermitate me de stat, economice şi hunedorene de muncă pen tari, producători şi bene brie) ; IV
trecut fiecare constructor a ritatea şi fericirea întregii pentru adîncirea sistemu obşteşti, a oamenilor mun tru realizarea — în cadrul ficiari la conducerea între ftiare ^
realizat lucrări valorînd noastre naţiuni. lui democraţiei socialiste, cii care lucrează direct în Programului suplimentar gii ţări, ia înfăptuirea mă vestul săli
386 500 lei. Pentru a tradu pentru perfecţionarea ca producţie. Teza formulată de dezvoltare economico- reţului obiectiv al. edifică LUPENI :
ce in fapte sarcinile din IOSIF BOCAN drului organizatoric de în Raportul prezentat Con socială a României în cin rii societăţii socialiste ral) ; VU
acest an, ne-am angajat să maistru niontor, participare directă a clasei ferinţei Naţionale de că cinalul 1976—1980 — a unei multilateral dezvoltate şi domniţei
dincolo di
realizăm o valoare de şantierul 2 montaj- muncitoare la conducerea tre t o v a r ă ş u l Nicolae producţii suplimentare de înaintare a României spre resc) ; LO
496 000 lei pe constructor instalaţii al I.C.S.H., tuturor domeniilor vieţii Ceauşescu privind creşte 5 miliarde lei. comunism. coşat (Mir
şi an. sociale, de partid şi de stat. rea rolului clasei muncitoa O etapă importantă în Un orăşel
In faptele noastre de fie secretarul comitetului Programul adoptat de re în conducerea societăţii procesul lărgirii democraţi toresc) ; /
care zi, în gîndurile noastre de partid din şantier Congresul al Xl-lea al nu numai prin reprezen ei muncitoreşti au consti T. 1STRATE ca expres
URICANI
să fiu cu
brie) ; BH
Fayard, zi
Toate brigăzile îşi realizează ritmic planul ua roşie)
ma (Patri.
pe urmele materialelor publicate flet (Flac!
BAI : Tor
(Urmare din pag. 1) jele din dotare — iată atri planului. Sînt însă convins la goluri de activitate cînd de cultură
butele îndeplinirii ritmice a că noi, care lucrăm cu trecem de la un abataj la venit ziua
sarcinilor de plan şi randa o maşină de mare producti altul, respectăm strict teh (Popular)
reuşim aceste performanţe ? mentelor de către fiecare vitate şi eficienţă, vom de nologiile şi treaba merge" — Beneficiarul îşi va spori eforturile alături de
Adevărata
ne-a declarat Dumitru Să-
Prin muncă sîrguincioasă, brigadă. păşi aceste greutăţi, vom I-II (Casa
bună organizare, prin discipli Aşa se desfăşoară activi realiza sarcinile de plan şi bău. în legătură cu articolul ză intens la montarea a davre de
nă şi înţelegere între or tatea, aşa se prezintă rea randamentele în abataj. Am Nerealizarea ritmică a sar „Sc cer eforturi sporite două utilaje importante, în- SIMERIA:
taci". „E drept că lucrăm cu lizările ia sectorul Vili in băieţi buni în brigadă, îşi cinilor de plan de către u- pentru realizarea planului", sutnînd în total o valoare reşul) ; U
o maşină de înaintare de vestiţii al I.M. Vulcan. Dar fac. conştiincios datoria". nele brigăzi de mineri are conducerea întreprinderii de 1 471 500 lei. cu trei pc
(Lumi n a)
mare productivitate, cu ca în celelalte sectoare ale mi „Acolo unde nu se face la bază, deci, mai multe „Victoria" Călan ne infor meni respt
Astfel, în cursul trimes
re depăşim permanent ran nei ? De ce unele brigăzi planul intervin adesea mai cauze, în majoritate aparţi- mează : Faptul scnţnalat în trului IV 1977, s-a reuşit GI-IELAR :
damentele planificate, uneori nu-şi îndeplinesc planul de nînd oamenilor, puţind fi (Muncitori
cu 1 şi chiar 2 ml/post, dar multe cauze : în primul rind rezolvate de către oameni. articolul dc mai sus, prin să se realizeze o depăşire
care s-a criticat prezenţa a planului cu 23 240 000 Iei.
depinde şi cum exploatăm cade la rind şi chiar luni de munca este organizată defec Stă, aşadar, în puterea or
şi întreţinem maşina, cum zile ? Răspunsul îl aflăm — tuos, fără exigenţă şi răs ganizaţiilor de partid, a con mai slabă ca altădată a be diminuîndu-se ncrcalizărilc
ne ajutăm între noi“ — a de fapt este o confirmare şi pundere ; ortacii nu se^rno- ducerilor minelor şi sectoa neficiarului pe şantier se din trimestrele anterioare VR
ţinut să adauge şeful de completare a răspunsului bilizează cu seriozitate, Tiu relor să asigure toate con motivează prin aceea că nu cînd condiţiile nu au per
echimb Pal Ludovic. minerilor de la investiţii — lucrează cu atenţie pentru diţiile materiale şi tehnice sînt hale închise, deci, nu mis montări mai însemnate.
La fel de bine se lucrează de la alţi doi destoinici şefi a nu defecta maşinile sau a în subteran, pentru ca mi sînt condiţii dc montaj mai In concluzie, colectivul
Timpul
şi în celelalte brigăzi din de brigadă. „Luna asta, de produce deranjamente ; aco nerii să-şi poată realiza rit intens al utilajelor. în pre întreprinderii noastre sc 20 i.inuari
sectorul de investiţii al I.M. exemplu, brigada mea nu lo şi disciplina lasă de do mic, integral, sarcinile de zent sînt detaşaţi la con va strădui ca printr-o co general fi
Vulcan. Ţoale sînt formaţii face planul — ne spune Flo- rit. în aceste privinţe, ro plan, aşa cum a indicat con structor, I.C.S.H., un nu laborare cît mai strînsă cu variabil. I
omogene, cu un nivel de rea Petrişor. Sînt nişte con ducerea noastră de partid, măr de 16 muncitori în constructorul, să contribuie precipitaţi
fluctuaţie foarte scăzut, cu lul brigadierului este deter meseriile de sudori, lăcă- la prejuări de lucrări pri de lapoviţi
oameni experimentaţi şi con diţii care nu ne permit. Ter minant. Ca să mă refer la personal tovarăşul Nicolae I tuşi, zidari etc. vind montările de utilaje tul va su
ştiincioşi în muncă. Buna or minăm acum o falie, urmînd brigada mea, aş spune că în Ceauşescu, în vizita efectua direct pe şantier, astfel, es f şi su<
ganizare a lucrului pe fie- sa inceppm alta în februa ’77 am avut recolte bogate, tă anul trecut în Valea Jiu Totodată, în această pe rile rninirr
"’ e brigadă şi schimb, hăr- rie. Mai sînt şi condiţiile iar în ’78 am pornit bine. lui. rioadă, beneficiarul, prin contribuţia^ noastră, a be între —5 i
r
cele maxi
f ntrajutorarea între de zăcămînt sau de de Ne îngrijim de aproviziona efort propriu şi ca urmare neficiarului, să fie cît mai grade.
cu care sînt ranjamente electromecanice, rea corespunzătoare cu ma Anchetă realizată de a sesizării din ziar, lucrea substanţială.
"'rite utila care afectează realizarea teriale, sâ nu dăm naştere DUMITRU GHEONEA