Page 59 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 59
87 © VINERI, 20 IANUARIE 1978 Vag. 3
r
în Editura Politică a apărut :
ggagggai SUB SEMNUL PRIETENIEI FRĂTESTI DINTRE i IN PANĂ DE...
:iu m RULMENT!
sssisBa PARTIDUL COMUNIST ROMÂN Si PARTIDUL i \
SOCIALIST UNIT DIN GERMANIA, DINTRE l Vremea rea, de iarnă, l
I i-a brins pe picior greşit i
REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Şl 1 pe cei ce lucrează în I
•a ;
ii jude REPUBLICA DEMOCRATĂ GERMANĂ, DINTRE i compartimentul de apro- ţ
Cfnd ordinea şi disciplina Işi spun cuvfntuL vizionare tehnico-materia- i
.
orogramu POPOARELE CELOR DOUĂ ŢĂRI ) lă, de la I.M. Aninoasa. Şi /
^ asta din cauza unor „de- )
întâlniri şi convorbiri ale to al Comitetului Centra! al Dacă cu ani în urmă ţiri funciare, vizînd ridi Un serios reviriment a l ranjamente", a faptului i
varăşului Nicolae Ceauşescu, Partidului Socialist Unit din C.A.P. Mărtineşti avea carea potenţialului produc cunoscut şi activitatea în I că nu-şi organizează i
bă fran- secretar general al Partidului Germania, preşedintele Con multe greutăţi financiare tiv al pămîntului. în ulti sectorul zootehnic. Efecti ) munca exigent, realist, în 1
Comunist Român, preşedinte datorită producţiilor nesa mii 2—3 ani s-au efectuat vele de bovine şi ovine sînt
u îimba siliului de Stat al Republicii l perspectivă. Aşa se face ţ
le Republicii Socialiste tisfăcătoare obţinute în lucrări de mare eficienţă depăşite, plusul realizîn- / că din cauza unei lipse i
Democrate Germane, în pe du-se pe seama prăsilei
> (rezulla- România, cu tovarăşul Erich sectorul vegetal şi în zoo economică pentru deseca ) acute de rulmenţi, activi- >
ite ; Honecker, secretar general rioada 1975—1977. tehnie, în 1977 a făcut un rea a 500 ha. Alte 20 de proprii. Planul de livrare ^ tatea parcului de vago- \
pentru însemnat salt spre redre ha urmează să fie luate în la carne pe 1977 s-a înde i neţi a fost serios pertur- l
e" ; sare. Deşi unele culturi au cultură în acest an, ceea ce plinit integral; la lapte a i bată. „Chiar în aceste /
ice şi co- In întâmpinarea Conferinţei fost calamitate, planul s-a va asigura o producţie a- fost suplimentat. 1 zile a plecat o maşină a 1
Veniturile băneşti prevă
nuală în plus de cel puţin
icumcntar- realizat exemplar. Factorii l minei după rulmenţi la ^
iducţic a de răspundere din unitate 80—100 tone produse. De zute s-au depăşit, iar chel / Braşov" — ni s-a spus. i
de film — secretarul organizaţiei asemenea, o maximă aten tuielile au fost reduse. Da
1 Bine, bine, dar la mină, 1
borarc cu judeţene a U.T.C. de partid, Raveoa Tomuş, ţie se acordă calităţii lu torită acestui fapt, coope i la B.A.T. Petroşani există I)
ilară ; inginerul şef, Petre Dumi crărilor de bază ale solu rativa agricolă a rambur / nişte programe de apro- (
AMPLE ACŢIUNI tru, contabilul şef, Tudor lui, pregătirii terenului şi sat toate datoriile scadente 1 vizionare tehnico-mate- J
: : „Sfida- ÎN SPRIJINUL PRODUCŢIEI Mitru — apreciază că re întreţinerii culturilor, asi în anul trecut. Echilibra \ rială. Cine le-a întocmit ? ţ
lieră Tv. zultatele obţinute au la gurării unor densităţi opti rea veniturilor cu cheltuie t Cum le-a întocmit ? in l
studiouri- In zilele premergătoare electricieni au reparat două bază preocuparea organi me de plante la unitatea lile este asigurată şi prin
Conferinţei judeţene a transportoare cu racleti şi zaţiei de partid şi a consi de suprafaţă. Toate aceste planul de producţie şi fi I ce mod se urmăreşte în- i
creaţie li- liului de conducere pen măsuri au făcut posibilă nanciar pe anul 1978. 1 făptuirea lor ? Cine-i „a- !
I. Omagiul U.T.C., toate organizaţiile 3 ventilatoare' pentru 'aba i provizionează" pe cei de ^
de tineret din Valea Jiului taje. tru a întrona spiritul de onorarea integrală a pre O menţiune aparte se
au întreprins bogate şi am Alte organizaţii între răspundere, de ordine şi vederilor la fondul de stat poate face şi în legătură cu ^ la aprovizionare cu mai ^
ple acţiuni în sprijinul prind acţiuni cu caracter disciplină la fiecare forma pe anul 1977, precum şi a colaborarea fructuoasă, în
creşterii producţiei de căr politieo-ideologic şi cultu- ţie de lucru, la fiecare coo restanţelor acumulate din acţiunea de redreâare, cu
bune la toate întreprinde ral-educativ. De pildă, ele perator şi mecanizator. Un anii anteriori, fiind chiar unitatea patronatoare — s
rile miniere. în afara pro vii liceelor din Petroşani accent deosebit a fost pus suplimentate contractele cu întreprinderea mecanică O-
gramului de lucru, sute de au participat la un concurs pe acţiunile. de îmbunătă 50 tone cereale. răştie. . \
tineri participă la efectua gen „Cine ştie, cîştigă" pe ţ multă exigenţă, răspunde- ^
G,oo Ra- rea unui însemnat număr tema „2 050 de ani de la re şi seriozitate ? (G ’
lineţii; 7,00 de lucrări, atît în mină, în C.A.P. MĂRTINEŞTI C.A.P. DÎNCU MIC i Dinu).
Revista incinta minelor, cît şi în .crearea primului stat dac 1 ■
■ierul rae- centralizat şi independent". Ea în- In pre- La în- In pre- i AMBIŢIE NEDORITĂ \
tăspundein ateliere. Concursul a prilejuit evo fiinţare jcent fiinţare zcnl
10.00 Bulc- La secţia de slîl.pi hidrau S-a dus vestea şi po- ţ
5 O viaţă, carea unor pagini glorioase Suprafaţa totală (ha) 1 1GG 1 116 Suprafaţa totală (ha) 521 528 vestea că ţăjrpnii coope- i
; 10,30 Să- lici din Vulcan, de pildă, din istoria poporului român. , ratori din Sălciva sînt 1
terpreţi ai un mare grup de tineri lă Efectivul de bovine Efectivul de bovine
:sc ; 11,00 cătuşi, strungari şi sudori De asemenea, un însem (capele) 303 429 (capete) 62 220 l mari şi ambiţioşi cultiva- ^
11,05 Atlas nat loc în cadrul acestor • Efectivul de ovine Efectivul de ovine } tori de dovleac comesti- i
/anpremie- au reparat numai în ulti acţiuni ocupă simpozioane (capete) 506 927 (capete) 168 600
1,33 Disco- mele zile 25 de stîl-pi hi Vciuturi băneşti Venituri băneşti 1 bil. Este lăudabilă aceas-
Bulettn de draulici. Alte grupuri din le, expunerile şi medalioa (lei) 450 000 1 200 000 (Ici) 99 <00 320 000 { tă intenţie dar, ţlnînd
t comoara organizaţiile de la mină au nele prin care se evocă Valoarea normei Valoarea normei seama de eşecurile înre- ţ
u ; 12,25 proeminenta personalitate (tei) 10 36 (lei) 9,20 34
nai bună descongestionat în ultime Avuţiei obştească Avuţia obştească gistrate, ambiţia respec- /
13,00 De le zile 120 metri de gale a secretarului general al (lei) 1 300 000 2 350 000 (lei) 286 000 780 000 tivă trebuie abandonată. 1
) Student- rie. Acţiunea determină partidului, preşedintele Re Datoriile scadente in 1977 au fost in in- Datorii scadente in 1977, ucrambursatc : :, Nu de alta, dav faptul că i
diojurnal ; publicii, tovarăşul Nicolae Ircgime rambursate. 420 000 Ici.
îconomice; îmbunătăţirea activităţii de \ dovlecii nu ajung la mo- 1
ştiri ; 17,20 transport, iar pe de altă Ceauşescu, prilejuite de a- . l turitate îi obligă pe înfo- \
13.00 Orele parte, cu acest prilej au propiata aniversare a 60 de 1 caţii cultivatori să-i „de- i
/iitorul co-
niei ; .21,00 fost adunate cîteva tone de ani de viaţă şi a 45 de ani 1 turneze" la furajare, ceea 1
21,05 Ca- fier vechi şi alte materiale. de activitate revoluţionară. .„Şi clnd aceste atribute lipsesc ţ ce nu prea este economic. 1
22,00- O zi Din iniţiativa organizaţi a eminentului nostru con
-3,00 Non- i Poate pentru acest an se ^
ctum. ei U.T.C., tinerii lăcătuşi şi ducător. ’ va face o mai bună pla- i
Condiţiile de producţie stat cu peste 19 000 .1 lapte înveseli, nu este preocu ) nificare a structurii cui- >
3.00 Actua-
10 Omagiu de care dispune cooperati de vacă, 6 600 kg carne, 500 pat de sporirea avuţiei ob t turilor. Aşteptăm (T. Ni- ţ
u al ţării; va agricolă din Dîncu Mic 1 lapte de oaie şi 35 kg lînă. şteşti. Nici prezenţa ingine | rftnrnl L s
coară).
le şlagăre rului şef, Ioachim Avră-
0 Tribuna nu sînt cu nimic mai rele însumate, toate aceste res ţ OR FI LA... SPĂLATPK n LA... OfALAl I)
;ate : Di- deeît cele ale C.A.P. Măr tanţe atîrnă greu în ba mescu, împuternicit al sta
pentru va- tineşti. Ou toate acestea, lanţa financiară a C.A.P. tului, nu se face simţită în. l Aducem in atenţia con- \
>ară a ma- producţiile medii la hec La capitolul venituri bă organizarea muncii şi apli
intreprin- / ducerilor C.A.P. Cristur, i
:oj ; 18,40 tar -au fost mai mici cu neşti, unitatea nu şi-a în- carea tehnologiilor înain 1 Ruşi şi Hăşdat — să ne ?
din Mun- 200 kg la grîu, 500 kg la deţmrrrt—prevederile cu pe tare. !j referim doar la trei exem- 1
1 Tineretul porumb şi 500 kg la orz ste 300 000 lei, ceea ce re
r spre ti- în scopul redresării eco- i ple — o problemă de a- ^
lor cornu- faţă de cele obţinute de prezintă aproape 50 la sulă nomico-financiare a C.A.P. > cută şi maximă însemnă- i
e realizată cooperatorii din Mărtineşti. din plan. Să mai amintim se impune cu acuitate ca :
i Cenaclul Nerealizarea producţiilor că, în aceste condiţii, volu ) tate. Este vorba despre '
Timişoara ; o adunarea generală a l necesitatea întronării şi )
muzicală. planificate la cereale a a- mul cheltuielilor de pro C.A.P. să dezbată aprofun / respectării stricte a regu- l
tras după sine amplifica ducţie întrece cu mult cu dat măsurile tehnico-orga- I Iilor de zooigienă la }
rea datoriilor la fondul de antumul veniturilor bă nizatorice ce trebuie apli ^ mulsul laptelui, in unită- 1
stat. neşti. Din cei 420 000 lei, cate pentru creşterea pro i ţile amintite şi în altele ţ
Sub orice critică se pre datorii scadente în anul ducţiei agricole marfă în J s-a cam pierdut obiceiul i
zintă situaţia în sectorul trecut, nu s-a rambursat anul 1978 ® consiliul de \ de a se purta halatele şi '
zootehnic. Efectivele de nici un leu. conducere să fie exigent, l a asigura spălatul ugeru- \
care' urcă bovine şi ovine nu s-au Seoretarul organizaţiei de să asigure întărirea ordi lui în condiţii corespun- l
; HUNE- realizat. Planul de fătări partid din cadrul C.A.P., nii şi disciplinei ® patro-
:ă intune- Ia vaci s-a îndeplinit abia Leontina Oprinescu, recu natorul (I.C. Orăştie), să a- j zătoare. Or fi date la /
\tîta timp i spălat halatele sau s-or ţ
(Arta) ; O in proporţie de 42 la su noaşte că unitatea dispune corde mai mult sprijin • / fi pierdut găleţile pentru ţ
O Muşcă tă (?), iar la miei -nu s-a de posibilităţi să schimbe comitetul comunal de partid
ructorul) ; să se preocupe îndeaproa i apă ? Acestea nu sînt i
lutul uitat realizat cu 32 capete. Mari în bine situaţia economico- ţ motive să fie încălcate 1
i) ; Unde restanţe s-au înregistrat în fiinanciară a C.A.P., dar pe de îmbunătăţirea activi 1 normele de igienă a ^
(7 Noiem- La chioşcul pentru difuzarea presei nr. 19 al Oficiului ceea ce priveşte onorarea eonducerea treburilor este tăţii acestei unităţi.
unte şi la P.T.T. Hunedoara, vînzătoarea Zamfira Popescu dovedeşte, de contractelor. Unitatea a ră lăsată la voia întâmplării. ^mulsului! (T. Nicolau). ţ
jil fiecare dată, faţă de cumpărători, multă amabilitate.
ipublica) ; Foto : IO AN VLAD mas datoare la fondul de Preşedintele C.A.P., Aurel N. TiRCOB
ly (Cultu-
Zestrea
a Texas,
(Muncilo-
ăluţul co- In politica sa socială, tate infantilă — zero, 32 de de educaţie sanitară între mitru Grecu din Hărău ne-a ţiilor, absentînd fără scuză programului. Omul a cău
PETRILA: partidul acordă maximă gri copii de la 0—1 an în evi prinse de personalul medi determinat să vedem care cîteva zile de la serviciu) iar tat-o pe asistentă la punc
s (Munci- jă stării de sănătate a popu denţă şi urmărirea evoluţiei, cal sau de brigăzile ştiinţi este situaţia şi în această personalul din subordine fa tul sanitar, unde ea e de
3A : Afri- laţiei. El cere corpului me fice, de consiliul comunal ce şi el ce poate ; şi mai a- fapt repartizată. Nu a gă
citoresc) ; 11 gravide în luna a treia şi comună, de pe malul drept
5 nu pot dical să menţină această următoarele — sub observa pentru educaţie politică şi al Mureşului. Şi trebuie să les ce vrea. Organele de sit-o. A căutat-o acasă, dar
7 Noiem- stare în permanenţă la pa ţie, 8 bolnavi cronici în e- cultură socialistă, în folosi partid şi de stat din comună simtindu-se deranjată, aceas
îdecătorul rametri optimi. în progra rea unui material propa spunem de la început că nu au creat în satele Hărău şi ta l-a refuzat, îneît omul a
ul“ (Stea- mul partidului este formula videnţă şi tratament, nici o gandistic mai variat, în este bună. Secretarul comite Banpotoc puncte sanitare trebuit să meargă tocmai la
riE : Ma- tă expres cerinţa ca în ac naştere la domiciliu. De ase
-il de su- menea, nu s-a înregistrat nici crearea de posibilităţi pen tului comunal de partid, pri fixe. Personalul sanitar, în Spitalul C.F.R. din Simeria,
1EOAGIU- tivitatea medicală să se pună tru a spori frecvenţa pre marul comunei, tovarăşul frunte cu medicul au căutat pentru a primi ajutor medical.
■u (Casa accent deosebit pe preveni o boală epidemică. în trei Discutăm, dar asistenta tot
EG : Şi a rea îmbolnăvirilor. în mod luni şi ceva, medicul a reu zenţei medicului în toate Titus Marinoiu, ne-o descrie în fel şi chip să dovedească nu înţelege că şi-a încălcat
•r negre şit să vadă starea de sănă satele comunei. Fără discu ca pe un adevărat „cui al „lipsa de rost" a acestei mă grav menirea profesiei sale.
i : Mereu logic, un rol deosebit în în Am redat faptul pentru că
CALAN : deplinirea acestei cerinţe îl
— seriile are unitatea sanitară de la el s-a petrecut pe fondul
ură); Ca- mai general de indisciplină,
1 Iunie) ; baza sistemului nostru de Circumscripţia sanitară rurală — verigă cu un rol important în profilaxie de organizare defectuoasă a
iala (Mu- ocrotire a sănătăţii, adic.ă activităţii sanitare din comu
uzduganul circumscripţia sanitară ur
de întreprindere. Cum se e- Despre
■eriile I-II nă. Direcţia sanitară jude
UC : Oa- bană sau rurală, dispensarul dăruirea profesională şi... lipsa ţeană cunoaşte această stare
(Minerul); de fapt, dar măsurile de în
de suflet xercită acest rol în două dreptare întîrzie.
circumscripţii sanitare ru Desigur, în satele judeţului
rale ? de dăruire a unor oameni în halate albe lucrează foarte multe cadre
irmtansKa Circumscripţia sanitară din medicale care fac un adevă
comuna Zam, comună cu 14 rat apostolat din profesia
233SBEH sate risipite pe un teritoriu lor. Dar nu e mai puţin ade
foarte larg, însumînd circa tate „pe viu“ a unui număr ţie, crearea tuturor acestor lui Pepelea" între activităţi suri. De aceea, publicul din vărat că pe ici pe colo, mai
3 500 de locuitori, se bucură, de circa 1 000 de cetăţeni. O posibilităţi stă în puterea le comunei. Medicul şef de Hărău nu cunoaşte nici acum există unii oameni în halat
pentru după o absenţă mai lungă, situaţie mulţumitoare, zicem consiliului popular comunal, circumscripţie, Petru Cio programul punctelor sanita alb care ştiu să-şi facă lor
Vreme în de serviciile unui medic ge- noi. a instituţiei sanitare res can, şi-a făcut un program re. viaţa cît mai uşoară, uitînd
cu cerul Discutăm, în absenţa me de îndatoririle ce le revin.
t posibile neralist-pcdiatru cu normă Există posibilităţi, la ni pective, în condiţiile unui propriu, după criterii perso Aceasta nu este în conformi
ub formă întreagă, de ale unui medic velul comunei, de a accelera sprijin eficient din partea nale şi nu în conformitate cu dicului, cu asistenta Viorica tate cu cerinţele clicii şi e-
aare. Vîn- stomatolog şi a două cadre acest „pas înainte" cerut de Direcţiei sanitare judeţene. dispoziţiile organului sanitar David. Discutăm despre re chităţii socialiste, iar forul
=rat din documentele de partid ac Aceasta este situaţia în co superior (aveam să aflăm că fuzul ei de a acorda prim- judeţean sanitar are datoria
imperatu- medii. Medicul Tatiana O- la inundaţiile din 1975, în ajutor unui om accidentat, să analizeze fiecare caz în
cuprinse prean, absolventă din acest tivităţii sanitare ? Există — muna Zam şi nu considerăm
?rade, iar an a facultăţii de medicină, spune medicul Tatiana O- necesar să mai insistăm asu condiţiile stării de necesita cu rană deschisă şi hemora parte şi să ia măsurile cu
re 3 şi 8 pra ei. te, a refuzat să participe la gie. Faptul s-a întîmplat în venite.
ne explică în . cîteva repere prean. Ele constau în orga
starea de sănătate a popu nizarea mai bună a mobili Scrisoarea încărcată de şedinţele comandamentului tre orele 13—14, în ziua de ION CIOCLEI
17 decembrie, deci în timpul
laţiei din comună : mortali zării oamenilor la acţiunile „năduf" a cetăţeanului Du comunal împotriva inunda
