Page 6 - Drumul_socialismului_1978_01

“J5> " DRUMUL SOCIALISMULUI

r
Consultarea largă CAL
I '
a comuniştilor, a k Prin
/ tea spi
yWei, ca,
tuturor oamenilor MOMENT EMOŢIONANT PE ŞANTIERUL SOLIDARITĂŢII * c&lenda
i tele de
I ficiale,
într-una din zilele de Intîlnim numeroase cunoş­ Sînt mulţumit. Toate co­ ginerul coordona şi mobi­ ţin unel<
misiile care au venit pe la
muncii sfîrşit ale lui decembrie, tinţe, constructori pe care noi ne-au lăudat pentru liza oamenii. 1 dare
zi sticloasă de iarnă în
i-am văzut în vară pe şan­
— Aşa-i pe şantier. Să nu
care soarele îşi arăta bi­ tierele de locuinţe din De­ calitatea lucrărilor. credeţi cumva că toate au J Medicii
nişor dinţii, reporterul a va, Călan şi Petroşani. Zu­ — Chiar aşa, zice şi mers ca pe roate aici. Am j clr'vumsc
purces spre cartierul bucu- gravii Aurel Pălivan, Sitco maistrul Simon. Doar nu I tea Rai
(Urmare din pag. 1) nist, a fiecărui om al avut destule probleme, dar I? nişca, t
----------------- --------------------muncii înseamnă însă,. reştean Titan — Balta Al­ Iosif şi Mantz Iosif lucrau ne-om face de ruşine toc­ am trecut cu bine peste sâ ne
consultarea largă şi per- înainte de toate, răspun- bă, la şantierul unde con­ pe casa scărilor. Tot aici mai aici, în Bucureşti. Nu ele. k cîteva <
manentă a comuniştilor, derea pe care conştient structorii hunedoreni au finisau şi mozaicarii Şte­ vrem ca viitorii locatari ...în timp ce aşteptăm V deră o
a celorlalţi oameni ai şi-o asumă.pentru bunul înălţat aproape 400 de a- fan Bucur şi Nicolae Popa. să ne „judece" după ce autobuzul, din staţie, pri­ II acestor
muncii, scontăm şi dealt- mers al activităţii unită- partamente. Apropiindu-ne Vizităm cîteva aparta- vom pleca. vim spre şantier. Cele trei ^ rea lor
fel am şi obţinut stimu- ţii, în dubla sa calitate de şantier, am avut un blocuri gemene, ridicate de atribuţii!
larea şi valorificarea pro- de proprietar şi producă- moment de derută. Cele constructorii hunedoreni, se lj comunei
punerilor oamenilor mun- tor — răspundere pe ca- trei „turnuri" gemene erau SE PREDAU „LA CHEIE" APARTAMENTELE înalţă semeţe cu ferestrele^ T Nicolae:
cii şi implicarea tot mai re o cultivăm cu ajutorul înălţate, ferestrele erau rîzînd în soare. Nu peste
fermă a tuturor în pro- şi prin intermediul între- montate, uşile de la intra­ REALIZATE DE CONSTRUCTORII HUNE­ mult timp glasurile copii­ \ A
blemele care privesc des- gii munci politico-educa- re la fel, iar în spaţiul din lor şi florile ce vor împo­ \
făşurarea procesului de tive. faţa lor cîţiva oameni în­ DORENI IN CAPITALA dobi balcoanele vor fi s LA
producţie. Pentru ca imaginea dreptau pămîntul, astupînd semn că ele şi-au primit
— Cum organizaţi con- despre consultarea oame- gropile. în rest, nici urmă locatarii. Nu toţi dintre a- ( La r
sultarea comuniştilor, a nilor muncii să fie cît de om pe afară. mente. Frumoase, spaţioa­ Cînd ne îndreptăm spre ceştia vor şti că, timp de / din nr.
oamenilor muncii din în- mai cuprinzătoare, ţin — Oare am sosit prea se şi, mai ales, îngrijit lu­ ieşire surprindem o discu­ aproape un an, cîteva su­ J întrebam
treprindere şi ce obiecti- să relev iniţiativa birou- tîrziu ? Dar gîndul ne-a crate. într-unul din ele fa- ţie între maistrul Ioan/ te de constructori de pe II.CS-- n
ve vizează implicarea lor lui executiv al consiliului fost infirmat de către ianţarul Vasile Cornel ter­ Trantea şi electricianul plaiurile hunedorene şi-au i Deva, d
în organizarea şi conduce- oamenilor muncii ca în maistrul Simon Ladislau, minase de montat ulti­ Ioan Lungu. investit aici priceperea şi i gen rtui
rea activităţii economice ? activitatea de programare care tocmai atunci ieşea mele plăci în bucătărie şi — Fii atent Ioane, cu in­ ambiţia, şi-au măsurat \ tea n r.
— Organizarea consul- lunară a sarcinilor de dintr-un bloc. acum îşi privea critic „o- stalaţia. Vezi cum o izolezi timpul de muncă în „zi-
tării a devenit sarcină a producţie, investiţii şi e- — Unde-s oamenii ? A- pera". să nu sară vreo seînteie. lumină", îneleştîndu-se cu
organelor şi organizaţii- lectromecanice să se ţină ici-s toţi! Cu exteriorul am în blocul M 12, care e- Am scăpat pînă acum fără ceilalţi, din alte jude­
lor de partid, a celor de seama de opiniile şefilor cam terminat şi acum fa­ ra pregătit să-şi primească nici un necaz (vezi acci­ ţe, într-o întrecere a
sindicat şi ale U.T.C., de brigadă, de schimb, ale cem ultimele lucrări în in­ locatarii, tîmplarii Nicolae dent — n.n.) şi să n-o pă­ hărniciei şi a omeniei, în­
fiind, în principal, reali- maiştrilor, ale şefilor de terior : probe la instalaţii, Costescu şi Ioan Vasiu ţim tocmai acum, la urmă. trecere în care ei au fost
zată în adunări ale acti- raion şi sector. Cu alte finisaje, vopsitorie, mon­ montau broaştele yale şi Afară, agitaţie mare, în printre cei mai buni. Dar
vului din unitate şi discu- cuvinte, nivelurile progra- tăm linoleurile şi facem vizoarele la uşi. Aici îl în- jurul unei bene uriaşe cu pentru toţi locuitorii Capi­
ţiile directe, în secţii şi melor se stabilesc împreu- retuşurile unde mai este tîlnim şi pe maistrul Ia- mortar. Şeful şantierului, talei aceste blocuri ridica­ ducerea
sectoare, cu oamenii. ă, în abataje, cu cei de cob Arghir, vechea noastră inginerul Otto Sancheii, e-
n nevoie. cunoştinţă, omul care a ra neliniştit. S-a întrerupt te de constructorii ţării vor treprindi
Relev, în acest sens, a- care depinde realizarea îi urmăm în interiorul rămîne mereu semnul dis­ „semnal
dunarea activului de la lor. blocului şi avem senzaţia venit primul în şantier. - tensiunea de la reţea şi tinct, simbolul solidarită­ acestui
'"...Şi voi pleca ultimul,
şantierul a rămas fără cu­
I.M. Hunedoara — reu- — Cu ce eficienţă se că am intrat într-un stup. după cum v-am spus a- rent. Exista pericolul să ţii umane. al său
nind o participare largă, soldează, .tovarăşe secre- Pe coridoare, în aparta­ tunci. Dar, deocamdată, ne îngheţe mortarul. Trebuia nită, <
de la muncitor la direc- bir, consultarea comuniş- mente, se muncea de zor. pregătim pentru recepţie. transportat urgent şi in­ 100/b c
tor — desfăşurată în iu- tilor, a tuturor oamenilor MIRCEA LEPĂDATU sancţion
na mai 1977, care, într-un niuncii în activitatea eco- etapă i
spirit de profundă anali- nomică a întreprinderii ?
ză critică şi autocritică, a . ACt sistemul infor _ De aici începe dramul plinii, I de rep
i lor, d<
evaluat modul în care se rnaţional din unitate, cît i tu l ui i
realizează sarcinile de ITla i a es ţ Cioclei).
) discuţiile zilnice
plan şi angajamentele a- pe care j purtăm în sub­ şi nu numai al plinii
e
sumate şi, de asemenea, teran — am în vedere aici \
a stabilit măsuri pentru organul de partid şi bi- \ ■
îmbunătăţirea activităţii, rou i executiv al consiliu- E o vorbă înţeleaptă şi Cecilia Candin este cea k Diîşi
ţiiiînd seama de obiecti- ] j oamenilor muncii — pe deplin adevărată : ca mai veche în unitate şi ne jde tirr
U
vul de o înaltă îndaitori- ne pun în legătură cu si­ să culegi roade bogate spune că în cei peste 20 ) 1 900 le
re patriotică a refacerii tuaţia concretă a fiecărui trebuie să semeni în pă- de ani de muncă a numă­ ^ narea
economiei naţionale, a- ] de muncă, mînt .şămînţă sănătoasă, rat cîteva milioane bune i tîmplărie
oc
fectate de cutremurul de Dg exemplu _ în luna avînd la bază toate însuşi­ de diferite boabe de se­ ’ CA.P. R
dacă
cîţiva
De
rile
greşim
biologice.
la 4 martie. _ noiembrie şi la începutul ani buni, această vorbă a minţe. Nu e o perfor­ T urmărit
spunem că
Subliniez aici hotărârea jui decembrie, unele bri- devenit faptă. Unitatea ca­ manţă. Cu aceleaşi bune k torizaţia
şi răspunderea cu care au gazi de la E.M. Gheţar, re atestează şi eliberează rezultate muncesc şi Eig- i Consiliul
acţionat comuniştii, toţi între care 609 şi 310 nu-şi acel „buletin roşu" se nu­ ler Maria, Leonida Popes- ) nai Dob
oamenii muncii pentru în- realizau sarcinile zilnice." cu, Maria Gruiţan, Ana
deplinirea exemplară a Strangulări în aprovizid- meşte Inspectoratul pentru Moraru. Am putea spune ţ N-o fi i
sarcinilor, fapt ce a_ de- nare îngreunau, realizarea controlul calităţii seminţe­ că de aici, din palmele şi i autorizai
terminat ca la adunările planului. Pe loc,. împreu- lor şi materialului săditor. de sub ochii acestor femei I au fost
oamenHor muncii din au- na c hiar. cu membrii bri- Lucrează aici un colectiv lvînt? (t
_
gust să se rapoiteze în- gazilo s au reme diat ne- mic la număr, în majori­ harnice, . începe . drumul
. deplinirea şi de asnea ajunsuril astfel ca ux . tate femei, dar harnic şi pîinii şi nu numai al Inginerul Comei Gherghel, şeful bateriilor de cocs de Ia
angajamentului anual. Şi. ^ ătoarele zile au mar cat bine pregătit profesional. plinii. Combinatul siderurgic Hunedoara, se consultă zilnic cu mun­ „NEREt
este
Unitatea
dotată
cu
citorii asupra acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru spori­
desigui, el a revirimentul necesar şi, M1RON ŢIC rea producţiei de cocs şi îmbunătăţirea calităţii acestui pro­
luat în atmosfera de pu­ implicit, îndeplinirea pla­ toată aparatura necesară corespondent dus. „Vă r
ternică angajare muncito­ nului. pentru determinarea în ce­ neregula
rească, comunistă a par­ le mai bune condiţii a începea
ticipanţilor. ' Dar, dovada cea mai calităţii seminţelor. Nici \ Brd sl
J
concludentă a eficienţei nu s-ar putea altfel. Mai Echilibrarea veniturilor cu cheltuielile are la bază
în luna octombrie o al­ consultării comuniştilor, scrisoare
tă adunare a activului din a tuturor oamenilor mun- ales în campanii se mun­ Î dacţiei.
unitate, yizînd aceleaşi cd se reg ceşte „foc continuii", se munca rodnică a tuturor cooperatorilor şi mecanizatorilor lamentai
. ăseşte în modul
1
ir î .? 7 în care colectivul nostru face totul ca analizele de ţ aceea c
definitivată schiţa de pre- de muncă a înte]e s, la laborator să se determine I trib ui re
limmar, a stabilit modul temperatura înaltă fără nici o întîrziere, de (Urmare din pag. 1) dreanu a obţinut o produc­ contribuţia ţăranilor coope­ J trice Br<
,+ „
ă a con­
ţnin
în care se va încheia anul ştiinţei muncitoreşti, să-şi aceasta .depinzînd şi bunul ţie marfă de 34 000 1 lapte ratori, precum şi de ridica­ T priza ca
şi sarcinile pentiu 1978. onoreze sarcinile de plan mers al campaniilor de în- tdrilor ia luarea hotărîriior în anul trecut. Fireşte, pre­ re a potenţialului productiv ţ 19 noie.
şi la înfăptuirea lor. Sar­
sămînţări. Numai în cam­
Implicarea oamenilor în ngajamentele asumate cinile de producţie sînt sta­ ocuparea pentru soarta pro­ al pămîntului. Vom efectua ^rupă fui
a
actul de conducere urmă- j întrecerea socialistă pe pania de toamnă a anului bilite pe fiecare formaţie ducţiei animaliere începe canale de desecare a 40 de i electrice.
n
colectivul
trecut
de
aici
reşte prezenţa lor în toa- L 1977 j modul oum a analizat şi determinat de lucru din sectorul pro­ de la consiliul de condu­ ha teren arabil, iar pen­
te momentele, ca sa zic i _ «v- v cere, care caută să asigure tru corectarea acidităţii so­ Ist
1
acţionează acum, la înce-hui icrcizud ciontii, ic*
'jxr
aşa, ale activităţii din j _ peste 1 400 de probe de ducţiei vegetale şi din fer­ o bază materială corespun­ lului aplicăm amendamente k acest
t lui 1978 pentm a şi grîu şi orz. ma zootehnică. Important zătoare. Stbcul de furaje
întreprindere De pilda £ duce contrLb uţie cît de reţinut este că avem calcaroase pe 50 de ha. .în­ ! tar" şi c
şeful de brigada trebuie - — Au fost zile cînd am permanentizaţi cooperatori existent ne dă posibilitatea treaga cantitate de gunoi I lui Ştefa
ma mare Ja înfăptuirea
să alcătuim raţii cu 8,9 u-
să se ocupe în afara pro- Programului de măsuri numărat între 15 000— localnici în toate sectoare­ nităţi nutritive pe cap de de grajd de la C.A.P. şi ^ case, de
din
ţăranilor
gospodăriile
20 000 de boabe de grîu,
blemelor de producţie suplimentare adoptat de exeeutînd pînă Ia 15 probe le de producţie ale C.A.P. animal, iar pentru acest cooperatori o încorporăm i dere a
sau, dacă vreţi, chiar pen- Conferinţa Naţională a pe zi — ne spunea Geor- De asemenea, tot localnici an, ţinînd seama de sporu­ anual pe cîte 150 de ha. * veste pe
tru acestea, de recruta- partidului, sînt şi mecanizatorii. Cu rile de producţie stabilite, \Ş.V. a
rea minerilor pentru sub­ geta Agafiţei. Simţeam du­ toţii am înţeles un fapt e- am prevăzut să asigurăm Acţiunea respectivă a de­ 1 septembi
marat şi în acest an. încă
rere în ochi, dar şi o
teran, a coechipierilor săi. Convorbire consemnată de senţial şi anume că între cîte 12,5 unităţi nutritive, din toamnă au fost efectua­ 1 contraval
Implicarea fiecărui comu- IOAN GABOR bucurie cînd probele de eforturile depuse, creşterea ponderea în structură deţi- l electrice
germinaţie încorporau toa­ producţiei agricole, dezvol­ te arături pe toate supra­ ^ el n-a i
te nbrmele tehnice cerute. nînd-o nutreţurile suculen­ feţele destinate însămînţă-
tarea avuţiei obşteşti şi ri­ te. Totodată, am început rilor de primăvară. Pe lin­ i s-o facă
dicarea bunăstării noastre construcţia unui nou adă­ gă folosirea unor seminţe i iembrie,
materiale există o corelaţie post pentru 200 capete de din soiuri valoroase, acor­ ^ de 70 de
directă. Iată de ce s-a in­ vaci cu lapte, în care vor dăm o mare atenţie asigu­ l In ace
staurat un bun climat de fi mecanizate toate proce­ rării unei densităţi cores­ I nem lui
muncă, de ordine şi disci­ sele de producţie. Deoare­ punzătoare de plante la fie­ I trebq.rea
plină, de răspundere indi­ ce rasa Bălţată românească care cultură. ^ regUame
viduală şi colectivă faţă nu reprezintă nici 50 la su­ j cuş).
de soarta recoltelor, faţă tă din efectivul de taurine, O însemnată sursă de ve­
de gospodărirea avuţiei avem în atenţie ameliora­ nituri băneşti o reprezintă \ PLUSUR
şi activităţile anexe indus­
obşteşti. rea speciei respective pen­ triale, care ne asigură a-
Retribuirea muncii in a- tru a ridica potenţialul nual peste 1,5 milioane lei. J In tim
cord global, în raport cu productiv al fermei zoo­ Adunarea generală a ţă­ j fond, ia
eforturile depuse şi cu re­ tehnice. 1 s-au des
zultatele obţinute, este un în ceea ce priveşte pro­ ranilor cooperatori care va ca urma
puternic stimulent în valo­ ducţia vegetală, ne-am ja­ avea loc peste puţină vre­ l trat in <
rificarea rezervelor de spo­ lonat acţiunile în spiritul me va evidenţia, desigur, 1 bile 111
noi resurse de sporire a
rire a producţiei. Fiind re­ hotărîriior Conferinţei Na­ producţiei agricole în ac­ i' 110 kg <
tribuiţi după producţia de ţionale a partidului şi ale tualul cincinal pe care ne 1 mintă de
lapte şi numărul de viţei Congresului consiliilor de vom strădui să le punem |nu sînt i
obţinuţi, îngrijitorii de a- conducere ale unităţilor a- în valoare pentru a în­ l glijabile.
nimale au realizat cîştiguri gricole socialiste, al între­ făptui ireproşabil, sarcinile .' înregistra
medii între 1 700 şi 3 500 gii ţărănimi. Pentru creşte­ cu care ■ sîntem confrun­ ţ gestiune
lei lunar. De la grupa de rea producţiilor medii, în l a mater
animale pe care o are în anul 1978 vom efectua un taţi. brescu).
Echipa condusă dc Elena Herţa lucrează la secţia de timplărle a întreprinderii mecanice GHEORGHE PRIP
Orăştie. în fotografie vă prezentăm un aspect de'muncă de la lustruitul scaunelor in ca­ primire, spre exemplu. în­ însemnat volum de lucrări
drul seefiei amintite. grijitorul Gheorghe Nen- de îmbunătăţiri funciare cu preşedintele C.A.P. Silvaş