Page 68 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 68
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 289 Q DUMINICĂ, 22 IANUARIE 1978
A
întreprinderea judeţeană
Reuniunea ie fa tăi sprijiniri drepturi paiesfiriienilor
ia autodeterminare de gospodărie comunală
BELGRAD 21 (Agerpres). pectate cu stricteţe toate ho-
Dezbaterile reuniunii de la tărîrile întîlnirii pregătitoa
Belgrad a statelor partici re de la Belgrad, adoptate NAŢIUNILE UNITE 21 (A- re să nu ţină pe deplin sea şi Iscată! Deva
pante la Conferinţa pentru prin consens de către re .■gerpres). — Comitelui spe ma de interesele poporului
securitate şi cooperare în prezentanţii statelor partici cial al O.N.U. pentru exer palestinian ; 'contribuţia ho-
Europa continuă să se desfă pante. citarea drepturilor legitime tărîtoare la o reglementare
şoare într-o atmosferă de In cadrul aceleiaşi şedinţe, ale poporului palestinian a globală şi definitivă a crizei ÎNCADREAZĂ PRIN CONCURSURILE
lucru, atît în şedinţele ple şeful delegaţiei iugoslave, dat .publicităţii la sediul Na din Orientul Mijlociu pe care
nare, cit şi în şedinţele or ambasadorul Milorad Peşici, ţiunilor Unite din New Yoric o va aduce realizarea de CE VOR AVEA LOC LA SEDIUL ÎNTREPRIN
ganelor de redactare. s-a pronunţat, ide asemenea, conţinutul unei sori&ori adre plină a drepturilor .inaliena
Liuînd cuvîh'tul în ultima pentru adoptarea unui (docu sate Israelului şi Egiptului, bile ale .poporului palesti DERII ÎN ZILELE DE 26-28 IANUARIE 1978 :
şedinţă plenară, şeful dele ment final semnificativ po Siriei, iordaniei, Libanului nian de a reveni la cămine
gaţiei . române, ambasadorul litic, .car.e să conţină măsuri şi celor ..doi copreşedinţi ai le sale, de a intra în pose ® ingineri constructori
Valentin Lipatti, a reafirmat concrete. Conferinţei de pace de la sia ibumurilor sale şi de a
necesitatea ca reuniunea de In acelaşi spirit, în favoa Geneva — U..R.S.S. şi S.U.A. obţine autodeterminarea, in
la Belgrad şă se încheie cu rea adoptării de măsuri con . — reafirmînd dreptul pales dependenţa şi suveranitatea ® tehnicieni constructori
■un document politic, de sub- crete s-au pronunţat şi dele tinienilor la autodetermina naţională ; participarea Or
.stanţă, cuprinzînd măsuri gaţiile Elveţiei, Italiei, Nor re, la independenţă şi suve ganizaţiei pentru Eliberarea ® tehnician autorizat de I.S.C.I.R.
concrete de impulsionare a vegiei. Irlandei, Angliei, ranitate naţională. Documen Palestinei, reprezentantul po ® tehnician achiziţii utilaje
aplicării prevederilor Actu R.F. 'Germania şi Maltei. tul a fost, de asemenea, în porului palestinian, pe picior
lui final al Conferinţei pen mânat secretarului general •de egalitate cu celelalte
tru securitate şi cooperare în Ba riadul său, şeful dele al O.N.U., preşedintelui Con ■■părţi, la toate eforturile de # merceolog
a-
şi
pre-
conferinţele
Securitate
Europa, conceput c.a .un tot gaţiei poloneze a susţinut . siliului dc sesiunii din şi toam liberările .problemei Orientului
supra
şedintelui
unitar şi de adînoire a pro . ca documentul final al reu Mijlociu, sub .auspiciile Na © şef depozit piese auto
cesului edificării securităţii niunii .să includă sarcinile na trecută a Adunării .Gene
Unite
ţiunilor
;şi dezvoltării cooperării în concrete ale reuniunilor de rale, enunţă patru tâtea ddbîndirdd ; de inadmisibili- © maistru întreţinere şi reparaţii auto
teritorii
Scrisoarea
Europa. experţi care, în cadrul „ur principii .considerate : cele iprin forţă şi obligaţia Israe
In acest scop — a arătat mărilor .C.S.C.E.", să exami ® şef atelier proiectare
mai
,în
importante
lului
■vorbitorul — este nevoie să neze probleme .concrete ale menţionată şi anume problema gime de .a evacua, în între
im
:
şi
rapid,
teri
întregul
se negocieze cu spirit de securităţii şi cooperării pe posibilitatea unei soluţii ca toriu ocupat în acest fel.
răspundere, să fie accelerat continent. MAI ÎNCADREAZĂ URGENT :
ritmul şi să crească eficienţa In contextul dezbaterilor
activităţii de redactare în referitoare la „urmările Activitatea oosmenauper sovietici
toate organele reuniunii, in C.S.C.E.", delegaţia Austriei ® muncitori necalificaţi (bărbaţi) cu
cit documentul final al a- a, propus ca viitoarea reuni MOSCOVA 21 i(Ageripres).
cesteia să poată fi elaborat une a reprezentanţilor ţări — Evoluţia \în spaţiu a com traiectoriei ei dc zbor.. Atît posibilităţi de calificare la locul de muncă
cit mai curînd posibil. Ben- lor participante la C.S.C.E. la bordul complexului spa
tru îndeplinirea acestei sar să se desfăşoare la nivel plexului spatia1 „Saliut-6" — ţial cu cosmonauţi la bord, © zidari
,J>oiuz-27“, prc.c.um şi a -na
cini este necesar să fie res ministerial. cit şi la bordul navei ,JP.ro-
vei ,cosmice ele transport gress-l“ aparatele şi siste
.,jPragr.ess~T‘ continuă. mele funcţionează normai. ® dulgheri
TURNEUL EUROPEAN AL SECRETARULUI Sâmbătă, •activittdea ' ila Zborul lor continuă potrivit
DE STAT AL S.U.A. bordul ihii „Saliut-6“ • a în programului stabilit. ® parcheiari
ceput ila ova !S dimineaţa.
tV
ANKARA 21 (Agerpres). — şi unele aspecte ale (relaţii Cosmonauţii si-au început MOSCOVA 21 (Agerpres). ® şoferi cu categ. B. C. D. E.
Secretarul de stat al (S.U.A., lor internaţionale. ziua da muncă prin verifi — Cosmonauţii Vladimir
i Cyrus Vance, şi-a încheiat "&• carea funcţionării diverselor Djanibekov şi Oleg Makarov, © lăcătuşi mecanici auto (categ. 3—4)
i sîmbătă vizita oficială între ATENA 21 .(Agerpres). — sisteme şi ■aparate. Apoi au oare au efectuat un zbor
prinsă la Ankara, unde a La Atena au început, sîmbă lucrat la documentaţie .şi au spaţial la bordul navei cos © cosari
avut convorbiri cu primul tă, convorbirile dintre pri executat -alte lucrări. Potri mice ,.Soiuz-27“ au lucrat, 0
ministru al Turciei, Bulerit mul ministru .grec, Constan vit dalelor controlului medi timp de cileva zile, ila tor
! Ecevit tin Karamanlis, şi secretarul cal, Juri Romancnko şi idul statici „Saliul-i6“ şi s-au © buldozerist
La sfîrşitul convorbirilor, de stat al S.U.A., Cyrus ’Gkeorghi Grcciko se simt reîntors pe pămint cu nava
I Vance a calificat drept utile Vance, aflat într-o vizită o- bine. cosmică „Soiuz-26“. au sosit, ® fierar betonist
| convorbirile pe care le-a a- ficială în Grecia. In ce priveşte astronava sîmbătă, la „Orăşelul stelar".
vut cu premierul turc, pre- Au fost abordate probleme „Progress-l", agenţia TASŞ ® fochişti (bărbaţi)
cizînd că au fost examinate privind relaţiile bilaterale şi menţionează că vineri scara La palatul de cultură al a-
cestui orăşel a avut loc U11
1 probleme bilaterale, precum evoluţia situaţiei din Cipru. s-a realizat o corecţie a
miting prilejuit de încheie ® instalatori T. S. (bărbaţi).
rea cu succes a experimen
■ O E il C a.D a ■ a C S S S 9(B B p*
tului cosmic la care au par Informaţii suplimentare la telefoanele
ticipat sărbătoriţii.
La încheierea vizitei unei într-un comunicat de dc 512 000 -000 franci (elveţieni
delegaţii economice guver presă comun, dat publici (aproximativ 260 000 000 do 16341, 14232, interior 7, biroul personal
namentale chineze, la Vi- tăţii la Havana, la înche lari), ceeaice reprezintă o
entiane au fost semnate ierea convorbirilor purtate creştere cu 4 la sulă în ra DESCOPERIREA învăţă mint retribuire.
două protocoale cu privire între 16 şi 19 ianuarie de port cu anul precedent, a UNOR FILME
îa acordarea de către K.P. delegaţii ale trupelor de anunţat Ministerul .Apărării DOCUMENTARE DE O
-Chineză de asistenţă pen frontieră ale Ministerului de la Berna. Principalul im MARE VALOARE ISTORICĂ
tru programele de dezvol de interne cubanez si ale portator de material de'
tare alo K.D.P. Laos. Unu! război fabricat în Elveţia ROMA ni (Agerpres). —
dintre protocoale prevede a fost, în 1977. Republica Un jurist italian .a descope
furnizarea de echipamente Federală Germania, a pre rit, cu prilejul (acţiunilor le
■industriale complete — in cizat sursa. gate de lichidarea moştenirii
formează agenţia Gliina unui mare colecţionar aproa
Nouă. pe :300 ide filme documenta
Serviciului de frontieră al „Situaţia politică din Na- “ re de o -mare valoare Isto
S.U.A., se relevă că a fost -îmbla este critică ; zilnic,, 5 rică. Printre aceste pelicule
La Roma s-au încheiat in alb-.negru şi cu durată in
lucrările Plenarei C-C. al semnat un acord privind (regimul rasist sud-african, = tre 15 -şi 30 de minute. se
Partidului Socialist Italian, îmbunătăţirea comunicaţii care -ocupă în :mod Regal “ află şi -unele infăţişînd ac
.care a '.hotărît convocarea lor dintre cele două ţări. teritoriul nostru, masacrea- “ ţiuni militare cunoscute din
celui de-al 41-lea Congres Totodată, se precizează că ză .namibi.eni (nevinovaţi" — " rimpcil celui ,de-al doilea
•al P.S.I. pentru perioada Republica Cuba şi S.U.A. a declarat, la Luanda, .Sam ; ■război mondial cum sint a- A
29 martie — 2 aprilie a.c., vor lua măsuri de întra .Nujoma, preşedintele Gr- ■ tacul japonez -de la Pearl
în .capitala italiană. Plena jutorare în apele interna ganizaţiei Poporului din .A- ” Harbour. bombardarea ora întreprinderea de reţele electrice
ra a dezbătut, de aseme- ţionale, precum şi de apli frica de Sus-Vest (SWAPO). şului iugoslav MoStar de că
.nea, (probleme privind si care a legii privind trafi „în condiţiile .acestor raa- “ tre aviaţia hitleristă, tiruri şantierul construciii-montaj Deva
tuaţia creată în ţară ca sacre — a spun în -coală- » -ou -rachetele V-l şi V-2 asu
stupefiante
acţiu
urmare a declanşării cri-, cul de teroriste şi împotriva nuare Sam Nujoma — U pra Marii Britanii. precum
nile
zei de guvern, participanţii •SWAPO nu .are altă talţer- “ şi ocuparea Parisului de că cu sediul în Deva, str. George Enescu, nr. 33
(pronunţîndu-se (pentru un traficului maritim. nativă dccît intensificarea 5 tre tr.upete Wehr.maoht-ului.
guvern de urgenţă, din ca -k în continuare a luptei ar- " După toate probabilităţile, ÎNCADREAZĂ IMEDIAT pentru zonele Deva
re să facă parte reprezen mate de eliberare, pînă la “ (filmele fuseseră realizate
tanţi ai tuturor partidelor In anul 1977, Elveţia a -dobîndirea adevăratei in- • şi Petroşani:
.politice democratice. exportat arme în valoare dependente". " pentru a fi prezentate la
oartiier-ul general al arma
■ miiiaimînnuiiKiionm >111111.............................................1............ioni.................. telor naziste. • ELECTRICIENI
® MUNCITORI NECALIFICAŢI în vede
| O BOGĂŢIE POSIBILĂ morilor de vini". S-.a cal- 1
culat că. in Polonia, există 1 rea calificării în meseria de electri
868 de mori de vint -cu -o 4
^ Indienii Quicapus. care vechime de peste o sulă de } cian.
\ locuiesc in .partea de nord
r a Mexicului. păstrindu-şi ani. iCea mai veche dintre ’ Se asigură :
ele este cea din satul )
1 obiceiurile de peste 200 de
4 ani. ar putea deveni milio- Gryszma, care are respec- ţ
l nari dacă cercetările între- labila vârstă de... 400 de 1 — retribuţie tarifară majorată conform
I prinse în teritoriile aflate ani 7 1
l în proprietatea lor vor pro- Decretului 188/77 ;
I ba existenta unor bogate de îşi duc viaţa atestă po tie care produce miere ...fă CU Şl FĂRĂ RECHINI... |
I rezerve petrolifere. sibilitatea • -e asistentei unor ră (albine"., clar europenii — pentru nefamiiişti — cazare gratuită
1 După cum relatează a- importante zăcăminte pe au gustat pentru prima da In toiul verii, cînd pla- ţ
4 gem.Ua Inter Press Service, trolifere. a căror exploatare tă din -această minunată jele 'australiene sînt inun- l !a cămswuil întreprinderii.
} tribul de indios Quicqpus şi valorificare ar transfor miere in secolul ăl XII- dale de turişti, în locurile '
} — format în prezent, din ma indienii Quicapus in lea, in timpul cruciadelor. preferate de înotători ' îşi 1
ţ
i circa 500 persoane — s-a „arabii" Mexicului, * după Noul produs a plăcut, pro ' fac apariţia şi rechinii. Pi- j
stabilit în Mexic în 1853. cum apreciază specialiştii. ducţia anuală se numără nă acum, orice încercare 1
) fugind de ororile colonizării. acum în sute, mii. zeci de de alungare a acestor peşti I SCH5MB LOCUINŢĂ
i nord-americane. Guvernul ZAHĂRUL IN EUROPA mii de tone. în 1000 s’e periculoşi s-a dovedii za-• 4
1 S.U.A. le-a fixat indienilor Şl ÎN LUME produceau în lume aproxi darnică. Institutul pentru 1 © Schimb 2 apartamente, a
1 Quicapus rezervaţii In sta- mativ 10 milioane tone za studierea faunei din Sud- 2 camere, confort I. Deva,
l tete Ohlahoma şi Kansas. Adăugind citeva bucali hăr.. în 1976 — peste 80 ney in urma unor cercetări 4 Gojdu, cu apartament 3—4 ca
milioane tone. în acest fel,
} Primii Guicanus. care s-au de zahăr in ceaiul cotidian, îndelungate a ajuns la 1 ViNZĂRI mere, telefon 14833.
\ pfm'hî 7jîf vn WpyJ.C ^ n v'iop- putini dintre noi se gin- producţia de zahăr a aces
l putui secolului al XVIII- dese la uriaşa ramură in tor ani a întrecut indicele concluzia că rechinii pot fi ) © Vînd convenabil garaj şî ANUNŢURI DE FAMILIE
demografic. în .75 de ani,
L ilea, mi convenit, cu <gu- dustrială care există doar producţia de zahăr a cres alungaţi prin metode sim- ţ Wartburg Lux 312. Telefon
J ver.nul Vierr.elnal din a- pentru ca zaharnita pe ma cut de opt ori, iar popu ple şi necostisitoare : ei l 14173 Hunedoara. © Aduc mulţumirile mele şi
1 cea epocă, să stăvilească sa noastră să fie plină cu laţia de 2.65 ori. reacţionează negativ la a- pe aceasta cale tov. dr.
© Vînd 'casă două nivele,
( incursiunile apaşilor.. co- zahăr. La început, secole numite sunete, deci un ge- 1 gaze, canalizare. Hunedoara, Durleşteanu : Mircea, medic
manşilor şi ale altor triburi, •de-a rindul. rolul zahăru MORI DE ViNT nerator de sunete care ar ţ str. Vînâtorilor, 25. chirurg, 'de la Spitalul Deva,
1 în schimbul permisului de lui l-a îndeplinit mierea. ÎN POLONIA -emite sunete pe o anumită t pentru modul deosebit de
In timpul lui Alexandru
frumos de a trata pacienţii
ţ rezidentă in Noua Spanie. Maccdon. în Europa, um frecventă ar goni rechinii 1 © Vînd apartament 3 ca precum şi pentru înalta sa com
i Cercetări întreprinse in ul- blau zvonuri precum că. Polonia ar putea fi nu din regiune pentru un mere. Deva, Micro 15, bloc petenţă profesională. (Emilia
I tima vreme în locurile un în India, ar exista o tres mită, ca şi Olanda, ..tara timp îndelungat. 26, ap. 8, orele 17—20. Lemac, Deva).
J
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA : Deva, str. Dr. Petru Groia, nr. 35. Teletoane : 11275, 11585, 11608. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257