Page 7 - Drumul_socialismului_1978_01
P. 7
6 274 m JOI, 5 IANUARIE 1978 Pag. 3
^ Perfecţionarea activităţii consiliilor populare
\LE...
El
;-ar pu- i Prin unirea eforturilor cetăţenilor,
şa-zis^lej D Ă R U I E
îprodu-if- j I
a pune- l
loan Popa-Stănileşti, in
ari aiti-7 ou participarea lor activa structor al Casei de cultură tul că. loan Popa-Stănileşti a
nsformat ţ din Orăştie, constituie p'en- fost nu numai un bun or
ganizator ci şi un pasio
i caJen-1 iru mulţi dintre locuitorii nat interpret de teatru, ju-
glijenţei. 7 lucrări agricole vom obţine oraşului o veche cunoştin ! ■ cind in diferite piese ca
de, la 1 producţii superioare celor ţă pe tărhnul activităţii IMS J&t '' ,> „hi August cerul e senin",
n Bre- ^ î n Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae planificate la toate cultu cullural-educative. Şi nu „Steaua fură. . nume", „Su
el, dră- r rile agricole. Pe această ba numai pentru Orăştie,. ci şi rorile Boga", „Ana Lugo-
Sus- — V Ceauşeseu la Conferinţa Naţională a partidului, pentru mulţi activişti cul jana“ şi multe altele, ne
doar la ^ subliniindu-se sarcinile şi răspunderile ce re ză' vom putea livra în plus, turali din judeţul nostru. mm Vm putem da seama de dărui
în 1980, la fondul de stat
- con si- (I vin consiliilor populare nou alese în dezvolta 190 tone gnu, 60 tone car Cunoscut ca un însufleţit rea care vil caracterizează
pe acest om,, cu t'innpiala
rmârirea h rea economico-socială a localităţilor, în înfăp tofi, 50 tone sfeclă de za animator culturalloan Hi fJ & albite de vreme, care se
Popa-Stăvileşti a desfăşu
şi ţine-V hăr şi 232 tone legume. rat, in cei peste 20 de ani li desparte aicwm de colegii
îtră în l' tuirea politicii generale a partidului, s-a rele pe care i-a închinat educă săi, după 39 de ani de ac
idre din 7, vat necesitatea atragerii şi participării active a © In domeniul zootehniei rii oamenilor, o bogată dc- tivitate neîntreruptă in
ve ? maselor la conducerea treburilor de stat şi ob — sector care va deţine tivilate de răspindire in cimpul muncii, dintre care
şteşti, la elaborarea şi înfăptuirea liotărîrilor. ponderea cea mai mare în rindurile semenilor săi a peste două decenii numai
dragostei faţă de frumos
la Casa de cultură din O-
totalul veniturilor C.A.P. —
IS ) Iată ce ne-au declarat în legătură cu această vom spori efectivele, se vor şi, mai presus de toate, a răştie. Iubeşte poezia, iar
problemă tovarăşii: dragostei faţă de patrie şi versurile pe care le creează,
UI \ îmbunătăţi rasele şi va partid. Mereu in mijlocul a Festivalului naţional tipărite în paginile multor
creşte producţia animalie oamenilor, loan Popa-Stă- „Ciniarea României") şi so publicaţii, vorbesc despre
Semnal" i ră. La C.A.P. Tîmpa se va nileşti a fost ani de-a rin- liştilor vocali, cit şi al natura, despre istoria şi
ziarului I Mircea Ursu, primarul Ostrov, Clopotiva şi Rîu organiza un complex inter- dul „sufletul“ brigăzii ar grupului de recitatori şi so oamenii acestei ţări.
iducerea ţ comunei Rîu de Mori : A- de Mori — se va bucura eooperatist pentru creşte tistice (ale cărei texte le-a lişti instrumentişti. Şi dacă
IOAN VASIU
i montare l legerile de deputaţi — de o atenţie deosebită. In rea vacilor de lapte. compus), al tarafului (lau mai adăugăm la acestea fap corespondent
1
Ore>i Eu- 7 amplă manifestare a de ceea ce priveşte producţia © In 1980 se va realiza o reat in cadrul primei ediţii
a gnita- I mocratismului orînduirii totală de cartofi — desti producţie de lapte marfă
i desfa-1 noastre socialiste — au nată în primul rînd pen de 3 ori mai mare ca în
Simeria, 7 constituit un nou prilej de tru sămînţă — va ajunge 1976, fapt ce va permite să Un spectacol impresionant
locul \ manifestare puternică a a- în 1980 la peste 4 400 to se livreze la fondul de stat
tra-1 taşamentului profund al ne. In zootehnie vom ac cu 9 000 hl lapte mai mult. Căldurii furnalelor ce dau bogatul repertoriu alcătuit apoi realizată o dublă şi
ii. Con- 7 maselor faţă de politica ţiona pentru îmbunătăţirea De asemenea, se vor livra naştere metalului la Călan din cînlece revoluţionare, maiestuoasă reuniune ; la
internă şi externă a parti raselor, arestarea efective-. în plus însemnate cantităţi i s-a adăugat zilele trecute despre partid şi patrie, de rampa scenei s-evu aliniat
dului, a hotărîrii lor una lor şi a producţiei anime- de carne, lapte de oi şi o temperatură tot aşa de spre societatea şi viaţa nouă cele două coruri,, iar aces
nime de a depune toate e- liere. Pe această bază vom lină. dogoritoare : căldura spiri pe care le făurim şi că tora — spontan — li s-a a-
forturile pentru a înfăptui spori substanţial şi con 0 Propunerile făcute de tuală cu care „oraşul nou", rora Conferinţa Naţională a lălurat întreaga sai'ă. Sule
Programul partidului de tribuţia noastră la fondul cetăţeni în domeniul edili scena noii case de cultură partidului le-a conferii noi de corişti şi împreună cu
valenţe . creatoare.
oferea spaţiu pentru evolu
ei sute de spectatori au cin-
ei in- / făurire a societăţii socia de stat. tar-gospodăresc se referă ţia corurilor şi interpreţilor tat, la cele mai îna.'We tem
In seara aceea deci, la
opţional I liste multilateral dezvolta In domeniul social şi cel la plantarea de pomi fruc de muzică foile din Haţeg şi Călan, căldura focului a peraturi sufleteşti,. ;,Imnul
aplicat l te şi înaintare a României edilitar-gospodăresc avem tiferi pe marginile uliţelor Călan. ■fost dală de speclacolut-con- de Stat" al României socia
lucrător- spre comunism — program în vedere terminarea că şi drumurilor în locul plo In faţa unei săli pline, co cert „Românie, ţara mea de liste.
cuve- cu care s-a prezentat în minului cultural din Os rul Casei de cultură din Ha dor", unde in afară de coru Spectacolul „România, ţa
rti co l u lui alegeri Frontul Unităţii trov şi- construcţia unor a- pilor şi al altor pomi nero ţeg — de curînd sărbătorit rile amintite s-a prezentai ra mea da dor" a însemnat
muncii, ^ Socialiste. semenea edificii în satele ditori, construcţia de pode pentru venerabila virstă de şi muzică foile. Palm inter pentru realizatori şi specta
re drept/ Am reţinut din Raport Valea Dîljii şi Ohaba-Si- ţe tip la intrarea în curţi 90 de ani a existenţei sale preţi inimoşi au smuls stru tori un fierbinte omagiu a-
dus celor 30 de ani ai Re
în caz i că pentru toţi lucrătorii o- bişel, extinderea spaţiului în satele Băcia şi Tîmpa, — condus de ’prof. Victorin nelor şi vocilor lor tinere publicii, o strălucită mani
Bătrîncea, şi cel al Călanu-
reuşite balade şi cintece de
abateri- ^ goarelor constituie sarcini de şcolarizare la Rîu de unde drumul a fost asfal lui — care nu de mult în- luptă şi biruinţă ale înain festare în cadrul celei de-a
contrac-1 de marc răspundere mobi Mori, reparaţia capitală a tat, pentru a da un aspect tr-o dispută judeţeană a ge taşilor,. suite de adevărate 11-a ediţii a Festivalului na
:ă. (I.) lizarea tuturor forţelor şi şcolii din Valea Dîljii, a- frumos acestor aşezări, nului s-a dovedit o revela imnuri pentru- izbinsile zile ţional „Ciniarea României".
energiilor pentru a realiza sigurarea unei bune apro ■construcţia de trotuare, a- ţie — condus de prof. F.Jii- lor noastre.
0 producţie de' cereale de vizionări şi serviri a popu menajarea unui teren de mic Bugaru. şi-au etalat Intr-un măreţ final a fost PETRE FĂRCASIU
1 000—1 200 kg pe cap de laţiei, îmbunătăţirea asis joacă pentru copii la
locuitor, de a spori efecti tenţei medicale, executarea blocurile C.F.R. din Tîmpa,
tat taxa l vele de animale şi îmbu alimentarea cu apă. la Pe- Wv.
umâ de 7 nătăţi rasele, de a realiza unor lucrări de gospodări treni (s-a început strînge- W%? : -
fi,-1»
funcţio- 1 producţii tot mai mari de re şi înfrumuseţare etc. rea fondurilor) şi alte lu Album
ui şi a ^ carne şi lapte. Avem posi Toate aceste sarcini ce ne crări de larg interes ob
stau. în faţă le vom reali
iducerea i bilităţi şi vom depune toa za prin unirea eforturilor ştesc. fe:-
u a mai 7 te eforturile pentru ca în tuturor locuitorilor, cu Obiectivele şi sarcinile
şi au- ] perioada pînă în 1980 şi participarea lor activă. ce le avem de înfăptuit în de vacanfă
â. O fi 1 în continuare să realizăm domeniul producţiei şi' al
r co-mu- i producţii superioare celor Constantin Timar, vice gospodăririi au fost defal
ieparte ? 1 planificate şi. să livrăm la preşedinte al Biroului exe cate pe unităţii, sate şi © Din noianul de
fondul de- stat cantităţi tot cutiv al Consiliului popu circumscripţii electorale, „întîmplări" ale acestei
oie de ^ lar comunal Băcia :
:i de cet mai mari de cereale şi organizaţii săteşti ale Fron bogate vacanţe de iar
banii în 7 cartofi. Astfel, dacă în — In noua legislatură tului Unităţii Socialiste şi nă a- elevilor consem
1977 am realizat o produc un loc important în activi deputaţi. Angajarea pentru năm cîteva care au a-
ţie' mai mare cu 119 tone tatea consiliului popular, a realizarea planului econo vut loc in ultimele zile.
la grîu-secară decît cea deputaţilor şi- cetăţenilor îl mic în profil teritorial, a Astfel, la Şcoala gene
obţinută în- 1975, în 1980 ocupă problemele dezvol obiectivelor în domeniul rală din Ribiţa, sub ge
TAR“ ? tării agriculturii — princi
vom realiza o producţie edilitar-gospodăresc este u- nericul „Azi pionier,
mai mare ca în 1977 cu pala ramură economică a mîine utecisf s-u des
te fapte ţ 482 ..tone. De asemenea, la comunei noastre. Printr'-o- nanimă şi prin eforturile făşurat întîlntrea mem
— i ţ i i porumb producţia se va mai bună gospodărire a comune ale tuturor cetăţe brilor activului pionie
'Iad din/ dubla în următorii 3 ani, fondului funciar, folosirea nilor la vom îndeplini cu resc cu membri ai co
r \ 2,\ ajungînd la 860 tone, iar unor seminţe de calitate şi succes. mitetului (comunal al
tă re-1 cultura cartofului care o- din soiurile cele mai pro U.T.C. Au fost dezbătu
.neregu- 7 - cupă o suprafaţă, de peste ductive, executarea la timp Rubrică. realizată de te cu acest prilej sarci
,tau în j 200 ha Ia cele 3 C.A.P. — a întregului complex ■ de N. BADIU Aspect de Ia> un curs dc balet la Casa de cultură din Devaj nile organizaţiilor dc
de dis-1 tineret reieşite din do
ei elec cumentele Conferinţei
use su Naţionale -a partidului;
zilei de ţ De azi, la Sala sporturilor
■i între- Deva © La. Şcoala generală
energiei din Vălişoara, în cadrul
TURNEU REPUBLICAN competiţiei naţionale
DE HANDBAL „Daciada", pionierii s-au
^xpli- J debutantei pe primul loc
tru 1 Prezenţa masiva a echipelor în clasament şi menţinerea PENTRU JUNIORI întrecut la diverse dis
jmen-^ o vreme în plutonul 'frun cipline sportive, acţiu
se apli- > hunedorerte nu trebui© să urmez© odată să scoată chefliii şi orele 15,30, la Sala spor te peste 150 dc pionieri
atlat că l taş. Cotormani a vrut tot Azi, ou începere de la ne la care au luat par
preve- ţ leneşii din echipă, însă turilor din Deva se vor şi şcolari. In cadrul Li
■-i pri-l 9) modelul*' Minerului Vulcan conducerea asociaţiei şi a desfăşura meciurile de ceului industrial de
platnici. 7 secţiei s-au supărat pe an handbal din cadrul con mecanică din Deva, clu
at în 7 1 trenor, de unde obişnuitul cursului republican al ju bul de vacanţă a orga
i achite ţ De mai mulţi ani, fotba 5 echipe (Ştiinţa Petroşani fotbal. Dincoace, în seria niorilor III, băieţi şi fete. nizat numeroase mani
lul hunedorean concentrea- ■— locul 3, C.F.R. Simeria „hunedoreană", C.F.R. Si şi deloc lăudabilul „divorţ". festări — vizionări de
energiei t ză^la nivelul diviziei C un — lo-cul 2, Laminorul Te- meria, aparent avantajată Cînd a plecat Cotormani, Participă echipe din Craio- filme, întreceri sportive
te, dar) număr de 5—6 echipe — o liuc — locul 4, Minerul de prezenţa altor 4 conju- echipa era pe locul 1 : a- va, Tg. Jiu, Mehedinţi, Rm. la şah, tenis de masă,
cuviinţă j constanţă demnă de evi Ghelar — locul 5, F.I.L. deţene, demonstrează sufi cum are doar cu 4 puncte Vîlcea, Hunedoara, Petro patinaj, precum şi audi
19 no-i denţiat, cu atît mai mult Orăştie — locul 9) au reu ciente strădanii pentru a mai mult decît cele cu care şani şi Deva. ţii muzicale, seri de
ai binej cu cît nu numai că nu în şit să menţină şi în acest se menţine angajată la pri o lăsase antrenorul, reuşind afirmări hunedorene poezie patriotică ş.a.
registrăm retrogradări, dar campionat ritmul, ba chiar mul loc- şi rara „performanţă" ca în sAniuşul sportiv
aţie pu- ^ aproape anual consemnăm Perspectiva reorganizării în 7 etape să acumuleze © .Un mare număr dc
'Iad în- l- promovări în „B", conco formulei competiţionale a doar... două puncte. Cine elevi şi au petrecut sau
fă „ne- mitent cu reîntregirea gru sistemului divizionar va suferă acum ? Sigur, mai Prezentă la tabăra de r
i. Măr- ţ pului cu echipe calificate IN DIVIZIA C trebui să mobilizeze mai mult suporterii, spectatorii pregătire organizată la Si îşi petrec în această pe
din campionatul judeţean. mult pe F.I.L. Orăştie — entuziaşti, care şi-au dorit naia de federaţia de specia rioadă vacanţa în tabe
litate, o grupă a Clubului
ABILE ? ? \ Ş i ' î n turul actualului cam echipă ce începuse promi de ani de zile o echipă di sportiv şcolar Petroşani a rele de schi cu durata
vizionară. Acum o au, dar
pionat, divizionarele C hu- ţător, dar la sfîrşitul turu participat la un concura de de şapte zile. Acestea
nedorene menţin poziţii re lui „contabilizează" un mi foarte probabil n-or s-o mai sanie, la care s-a clasat pe sînt organizate la. cu
de să se înscrie în lupta di nus de două puncte, ce aibă, prin „meritele" celor
Şoimuş ^ lativ bune, majoritatea lor rectă pentru titlu. Sigur, poate atârna.:, neplăcut la ce ar fi trebuit, prin însăşi 'locul 2 în întrecerea pe e- noscutele’ cabane de la
avînd acumulările de punc
lusuri şi ţ te suficiente pentru rămâ Ştiinţei Petroşani — vetera -natura atribuţiilor lor, să chipe. în concursul indivi Pietrele, JBaleia, .Valea
inregis- t na angajărilor în lupta o eventuală reducere a se dual, Herman Muler s-a
nerea în „C'^lacă formula riilor diviziei C. Revenind asigure climatul de muncă, clasat pe locul întîi, iar de. Peşti, Straja, Şuria-
conta- ' de campionat nu va suferi pentru promovarea în „B“ de ordine şi disciplină.
zincată, \ schimbări şi dacă în retur — îi este deosebit de ..greu la Minerul Vulcan, vom Poate acum, cînd este foar Constanţa Dicu — pe- lo nul, Rusu, De. aseme
kg să- l vor avea cel puţin aceeaşi singură într-o serie' cu mal spune că euforia pro cul 2. Rezultatele acestea nea, numeroşi elevi’ lul-
Acestea 7 Mehedinţul plin de mari movării s-a menţinut doar te dificil, foarte tîrziu, se au determinat forul de spe- nedoreni îşi petrec . va
suri ne- ) comportare. Cu excepţia va găsi totuşi cineva să.în oialitate Să convoace 4 ti it nţa. în staţiunile: Si
neri 'sportivi din Petroşani
enţie la i Minerului Vulcan, care în-' ambiţii pentru readucerea, cit antrenorul Gheorghe cerce redresarea echipei, (Margareta B'ergheş, Con
ctă în 7 registrează după primul în eşalonul secund a echi Cotormani a reuşit să men reinstifuirea climatului de naia, Predeal. Buşteni,
elor şi 1 său tur în ,,C‘‘ cea mai pei C.S.M. Drobeta Tr.'Se- ţină ordinea, spiritul şi stanţa Dicu, ITerman Mu Sovata, Borsec, Uer ca
(T. Do-\ spectaculoasă ...deraiere, de verin, şi cu tînăra asocia atmosfera de lucru necesa lucru ce a dus la promo ler şi Marius Mititelu) la bine şi Căiimăneşti.
ia locul I la coada cla ţie din Balş, I.O.B.. atît de re unei munci roditoare, vare... o nouă tabără de pregăti
re, tot la Sinaia, între 5—9
samentului, toate, celelalte dornică de afirmare şi în concretizată in instalarea NICOLAE STANCIU ianuarie a.c.
